“Lacatus mecanic de meserie, tata a mers in ’91 la niste
prieteni din Germania si acolo a vazut ca exista peste tot produsul
acesta (pavaje – n. red.). S-a gandit ca si in Romania ar putea
face asa ceva, astfel ca, intorcandu-se acasa, a cumparat niste
prese de vulcanizare, pe care le-a adaptat, si a fabricat trei
utilaje artizanale, care aveau o capacitate initiala de productie
de doar 16 metri patrati de pavele pe zi”, povesteste Emil Gota,
directorul general al companiei Elis Pavaje si unul dintre cei doi
fii ai fondatorului companiei, Elisiu Gota. Originar din Petresti,
judetul Alba, Elisiu Gota a vazut prima oara pavele in Germania, in
curtea unei biserici. La 20 de ani de atunci, familia sa are un
business cu rulaj anual de 14 milioane de euro. Compania detine in
prezent doua unitati de productie la Petresti, judetul Alba, si la
Stoenesti, judetul Prahova, cu o capacitate de productie de 8.000
de metri patrati pe zi, si a investit de-a lungul timpului circa 15
milioane de euro pentru dezvoltarea afacerii, iar anul acesta are
in plan investitii de inca un milion de euro.
Inceputul a fost incert, mai ales ca piata locala nu avea, la
inceputul anilor ’90, notiunea de pavare a curtii, povesteste Emil
Gota: “Am inceput destul de greu, toata lumea ii spunea tatei: esti
nebun, faci pietre”. Primul client a fost curtea proprie a
antreprenorului din Alba, care a folosit drept mostra pentru
eventuale alte comenzi. Primii clienti in adevaratul sens al
cuvantului au fost insa sasii reveniti in tara dupa revolutie,
prima comanda fiind a unui sas care avea afaceri in Romania, langa
Sibiu, si care a cerut 100 de metri patrati de pavele.
Piata a inceput sa descopere incet-incet rolul suprafetelor
pavate abia dupa anul 1995, atat din punct de vedere estetic, cat
si din perspectiva faptului ca pot fi usor inlocuite. Odata cu
perceptia pietei a inceput sa creasca si businessul, iar familia
Gota a investit in capacitati de productie, aducand utilaje
semiautomate si automate din Italia si Germania pentru a sustine
dezvoltarea firmei.
Anul trecut compania a inregistrat afaceri de 57 milioane de lei
(13,5 milioane de euro), in scadere cu 5% fata de anul anterior si
cu peste 10% fata de 2008, cel mai bun an al companiei. Marjele de
profit in acest business nu sunt foarte mari si au variat de la an
la an. In 2010, spre exemplu, compania a avut un profit de 1,5
milioane de lei (356.000 de euro), ceea ce inseamna o marja de
profit de circa 2,6%, explica Gota: “Profitul a crescut fata de
2009 (cand se ridica la circa 55.000 de euro, potrivit Registrului
Comertului – n. red.), insa este mai mic decat in 2008 (circa 1
mil. euro – n. red.)”.
Gota spune insa ca declinul businessului este doar valoric,
pentru ca, din punctul de vedere al volumelor vandute, s-a
consemnat si un usor avans. Pe de alta parte insa, primul trimestru
al lui 2011 a mers chiar mai bine decat perioada similara a lui
2010, in conditiile in care comenzile au revenit: businessul a
crescut cu 38%, pana la 6,5 milioane de lei (circa 1,5 milioane de
euro): “Avem comenzi concrete, iar toate anunturile privind
dezvoltarea de centre comerciale sau lanturi de magazine ne fac sa
speram ca piata pe care activam va mai creste”. Si asta pentru ca
orice salt al pietei de constructii poate deveni un plus pentru
producatorul de pavaje. Media contractelor pe care Elis le-a avut
se ridica la 10.000 de metri patrati.
Cea mai mare comanda, in 2007, a fost de 50.000 de metri patrati
pentru hipermarketul Real din Sibiu, urmata de o alta comanda de
20.000 de metri patrati pentru Petrom City, sediul de 130 de
milioane de euro al celei mai mari companii din Romania, ce a fost
inaugurat la sfarsitul anului trecut. De asemenea, compania a mai
livrat pavaje pentru hipermarketul Carrefour din Drobeta Turnu
Severin, magazinele de bricolaj Obi din cartierul bucurestean
Berceni si Ploiesti sau pentru magazinul Hornbach din Corbeanca.
60% din pavelele livrate de companie merg direct catre firmele de
constructii care dezvolta proiectul, iar o retea de 150 de
distribuitori vinde cam 30% din productie. “Mai vindem si in retele
de bricolaj, precum Dedeman, dar si direct catre institutii publice
pentru proiecte mai mici”, spune antreprenorul din Alba.
Pretul unui metru patrat de pavaje depinde de grosime si
culoare, insa variaza intre 30 si 60 de lei. “In ultimul timp, cel
mai bine a mers produsul cel mai ieftin”, spune Gota, remarcand
astfel o oarecare schimbare in comportamentul de consum al
clientilor sai, pe fondul crizei. Pavarea unei curti cu o suprafata
medie, de pana in 100 de metri patrati, ajunge sa coste pana la
20.000 de lei noi, iar pavelele gri, rosii sau verzi au devenit un
fel de must-have printre proprietarii de case la curte.