BusinessMagazin

Tag: Gorj

  • România, ruptă în două: Gorj, Mehedinţi şi Botoşani au atras cele mai mici investiţii străine, de câteva milioane de euro, în timp ce Bucureşti, Ilfov şi Timiş au luat cele mai multe investiţii străine, de miliarde de euro

    Raportul BNR privind nivelul şi structura invesţiilor străine subliniază ceea ce se bănuia sau se ştia, dar nu sub acest aspect: diferenţele dintre regiuni şi judeţe în privinţa atragerii de investiţii străine directe (ISD) sunt atât de mari încât poţi crede la un moment dat că vorbeşti despre ţări diferite.

    Doar 9 euro pe cap de locuitor, investiţii străine directe a atras judeţul Gorj în cei 30 de ani de când România a îmbrăţişat capitalismul liberal. Vorbim despre un judeţ cu 323.000 de locuitori care a atras în 30 de ani doar 3 milioane de euro de la străini. La polul opus, Bucureştiul este un magnet – 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.

    Investitorii se duc unde vor. Dar aceste judeţe sărace nu sunt şi ele ale României? „Nu există strategii speciale la nivel guvernamental pentru ridicarea zonelor rămase în urmă. Şi atunci investitorii merg unde este mai simplu. În Capitală, în centrele dezvoltate unde există infrastructură, unde oamenii sunt mai educaţi, unde există piaţă. Dacă vrei să ridici aceste zone, întâi trebuie să ai investiţii publice şi abia apoi să aştepţi investiţiile private, străine sau autohtone“, comentează economistul Dragoş Cabat.

    Cititi mai mult pe zf.ro.

  • România, ruptă în două: Gorj, Mehedinţi şi Botoşani au atras cele mai mici investiţii străine, de câteva milioane de euro, în timp ce Bucureşti, Ilfov şi Timiş au luat cele mai multe investiţii străine, de miliarde de euro

    Doar 9 euro pe cap de locuitor, investiţii străine directe a atras judeţul Gorj în cei 30 de ani de când România a îmbrăţişat capitalismul liberal. Vorbim despre un judeţ cu 323.000 de locuitori care a atras în 30 de ani doar 3 milioane de euro de la străini. La polul opus, Bucureştiul este un magnet – 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.

    Investitorii se duc unde vor. Dar aceste judeţe sărace nu sunt şi ele ale României? „Nu există strategii speciale la nivel guvernamental pentru ridicarea zonelor rămase în urmă. Şi atunci investitorii merg unde este mai simplu. În Capitală, în centrele dezvoltate unde există infrastructură, unde oamenii sunt mai educaţi, unde există piaţă. Dacă vrei să ridici aceste zone, întâi trebuie să ai investiţii publice şi abia apoi să aştepţi investiţiile private, străine sau autohtone“, comentează economistul Dragoş Cabat. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primar din Gorj, mesaj jignitor pentru românii din diaspora: „Nişte gunoaie, spălători de bude în Occident“

    Edilul a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că există în Peştişani „un grup care lucrează puternic” împotriva lui şi contul de pe care s-a postat nu i-ar aparţine.
     
    Cosmin Pigui, primarul comunei Peştişani, din judeţul Gorj, a răspuns unui mesaj pe Facebook, spunând, miercuri, despre românii stabiliţi în străinătate că sunt „nişte gunoaie, slugi occidentale, paraziţi”.

    „Hai sictir, ălora care vă daţi cu părerea, dar nu trăiţi în România. Nişte gunoaie, slugi occidentale, paraziţi! Ruşine! Mă iau cu orice gunoi plecat din ţară de piept! Nu vă e ruşine? Aţi fost şcoliţi cu bani româneşti, nu plătiţi impozite în ţara asta, dar vă daţi cu părerea. V-aţi dat bacalaureatul? M-am săturat de bovinele care-şi dau cu părerea despre ţară şi locuiesc afară. Spălători de bude în occident. Nu mă umiliţi voi pe mine şi nici pe aleşii mei”, a scris Cosmin Pigui într-un mesaj pe Facebook.

    Mesajul transmis de Pigui la o postare a fost distribuit de reprezentanţi ai asociaţiilor din Diaspora, aceştia spunând că aşa se adresează primarul din Peştişani, judeţul Gorj, românilor plecaţi în afara ţării.

    Întrebat de corespondentul MEDIAFAX despre mesajele de pe Facebook, primarul Cosmin Pigui a răspuns că există, în Peştişani, un grup care „lucrează puternic” împotriva lui, iar contul de pe care s-a scris mesajul nu i-ar aparţine.

    „La Peştişani e creat un cerc foarte puternic, un grup care lucrează foarte puternic împotriva mea pe Facebook şi sunt creaţii. Eu sunt foarte puternic atacat, mi-au făcut conturi false, cel puţin cinci-şase conturi şi de un an mă toacă într-una. Îmi scot din context, fac tot felul de falsuri. Nu am scris eu aşa ceva. Nu este pe contul meu. Să dezmint ce nu am spus. Am început să adun din postările care sunt pe Facebook pentru a face plângere. Contul e cu numele meu”, a declarat primarul din Peştişani, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă vizită plină de tensiuni: Viorica Dăncilă, HUIDUITĂ şi la Novaci, în judeţul Gorj

    Premierul Viorica Dăncilă a fost aşteptat de susţinători la sosirea la Festivalul Păstoresc „Urcatul Oilor la Munte”, din Novaci, judeţul Gorj, cu un buchet de trandafiri roşii şi pâine cu sare.

    După ce a vorbit cu oamenii şi a făcut poze cu ei, Viorica Dăncilă a plecat, fără să facă declaraţii.

    La plecare, câteva persoane au huiduit-o şi au strigat „Hoţilor”, „Ruşine” şi „Demisia”.

    Susţinătorii PSD au încercat să acopere vocile protestatarilor, scandând „România, România” şi aplaudând.

    Viorica Dăncilă a fost însoţită la Novaci de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi de ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bunica de 83 de ani, care lucra la o grădiniţă din Gorj, a fost concediată. Reacţie de indignare din partea comunităţii

    Bunica Sofia, care a impresionat prin faptul că, la 83 de ani, lucrează ca femeie de serviciu la Grădiniţa cu Program Normal Leurda, din oraşul Motru, a fost concediată de reprezentanţii ISJ Gorj. Aceasta avea un contract de două ore pe zi.
     
    ”Am vorbit cu doamna inspector general, dumneaei ştia de situaţie, săptămâna trecută a fost închis contractul de muncă pe care îl avea doamna, în condiţii legale. Dată fiind vârsta înaintată, nu mai putea fi păstrată pe acest post. I s-a închis cartea de muncă, în condiţii normale, ca atunci când te pensionezi”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al ISJ Gorj.
     
    Instituţia are o nouă conducere de câteva zile şi, astfel, actualul inspector şcolar general nu poate să răspundă pentru o situaţie acceptată în trecut.
     
    Sofia Chiţoran a fost, până luni, cea mai bătrână angajată a ISJ Gorj. De 40 de ani, aceasta îşi începea programul, în fiecare dimineaţă, înainte de ora 7.00, iar prima grijă era ca preşcolarii să aibă căldură în clasă.
     
    ”Copilul dânsei m-a sunat şi mi-a zis că o să meargă la Casa de Pensii să vadă ce poate să mai primească la pensie şi ulterior mi-a spus că i-au pus un leu sau doi, aşteaptă decizia acasă. Am vorbit şi cu copiii, le-am spus că nu mai vine bunica Sofia şi mi-au spus că le pare rău, chiar erau ataşaţi de doamna. Venea şi copiii stăteau cu ea. Doamna îi iubea foarte mult. Astăzi am făcut eu curat, mâine o să fac, am mers la domnul primar să fac o solicitare să se deblocheze postul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, educatoarea Marcela Udrea.
     

  • Povestea bunicuţei din Gorj, care la 83 de ani incă mai lucrează: „Nu cred că mai există un asemenea caz în ţară”

    Bunica Sofia, aşa cum o alintă copiii de la Grădiniţa cu Program Normal Leurda, din oraşul Motru, pe cea mai bătrână angajată a ISJ Gorj, îşi începe programul, în fiecare dimineaţă, înainte de ora 7.00, iar prima grijă este ca preşcolarii să aibă căldură în clasă.

    „Lucrează la grădiniţă de peste 38 de ani, salarizarea dumneaei este în regim forfetar, adică două ore pe zi, încasează 440 de lei. Pe mine m-a impresionat modul în care îşi face dumneaei activitatea, dăruirea, puterea de muncă. La 83 de ani, nu e atât de simplu să te scoli în fiecare dimineaţă la ora 04.00, 05.00, 06.00, să faci focul pentru copii, să vii şi seara pe timp de iarnă, tot pentru a face focul, acea locaţie este prevăzută cu o sobă cu lemne. Nu are nicio problemă în acest sens.
     
    Spunea că vine cu mare drag, că face acest lucru pentru copii. S-a obişnuit cu ei. Copiii de care a avut grijă în aceşti ani o recunosc, o strigă <tanti Sofia>, stă cu cei mici când părinţii îi aduc copiii mai devreme, îi spun poezii, se joacă, o fac <bunicuţă, mămăiţă>. Este şi un fel de paznic, locuind în acea zonă, merge şi în timpul liber, în weekend, pune flori, sapă în grădină”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Cosmin Morega, viceprimarul municipiului Motru.
     
    După ce face focul, bunica Sofia şterge praful de pe scaune şi mese, iar după ce pune toate lucrurile la punct se îndreaptă spre casă unde are grijă de fiul ei, care are probleme de săntăte. În tinereţe a muls vacile la CAP-ul din localitate, iar acum primeşte o pensie de aproximativ 600 de lei.
     

  • Tabăra „15 minute” se întăreşte. Alţi doi primari din Gorj se alătură protestului pentru construcţia de autostrăzi

    După ce luni primarul ALDE al oraşului Rovinari, Robert Filip, a anunţat că angajaţii instituţiei şi mai mulţi consilieri locali vor întrerupe munca timp de 15 minute, pe 15 martie, şi primarul PSD al oraşului Turceni, Cristina Cilibiu, a răspuns provocării.

    „Oraşul Turceni susţine protestul «15 minute de grevă. România vrea autostrăzi!». Şi Gorjul are nevoie de autostrăzi sau cel puţin de un drum expres. La rândul meu, îl provoc pe domnul Ion Ciocea, primar al comunei Bustuchin, să se alăture protestului nostru”, a anunţat Cristina Cilibiu pe Facebook.
     
    Marţi, primarul comunei Bustuchin, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că susţine demersul antreprenorului Ştefan Mandachi.
     
    „Accept provocarea. Îmbrăţişez cu drag astfel de demersuri şi la rândul meu sugerez tuturor cetăţenilor să susţină ideea şi împreună să dăm un avertisment Guvernului. Chiar dacă la acest moment mi-am conturat statutul de independent, somez public toţi parlamentarii de Gorj să dea dovadă de interes, nu de dezinteres! Au fost aleşi să folosească timpul, nu să treacă prin timp. 15 Martie, ora 15.00, 15 minute! Chiar îi rog pe ceilalţi primari să se alăture. Protestează şi angajaţii, recuperăm după program. Eu provoc la rândul meu cetăţenii şi primarii, nu dau nume, şi primarii tot cetăţeni sunt”, a declarat Ion Ciocea, primarul independent al comunei Bustuchin.
     

  • „Prima dată nu ştiam de unde vine”. O primărie din Gorj a montat un sistem de boxe pe stâlpi, prin care redă muzică şi hotărârile de consiliu local

    Pe aleile parcului din faţa Primăriei Târgu-Cărbuneşti, în staţiile de autobuz, în apropierea spitalului şi în piaţa din localitate răsună muzica, din această săptămână, de dimineaţă până seara. Deocamdată, zece boxe au fost amplasate pe stâlpi, oamenii ascultând programele unui post de radio.

    „Am achiziţionat un sistem de radioficare, pe care să-l folosim şi pentru diverse anunţuri, şi pentru atmosferă ambientală plăcută, zic eu, mai ales că vin şi sărbătorile şi o să avem colinde. Ne-am hotărât să avem un post de radio care să aibă în principal muzică şi mai puţină politică, să nu stea oamenii să asculte vorbărie multă. Iniţial avem zece difuzoare amplasate pe o distanţă de 1.100 de metri, în zona pieţei două, două către spital, în apropierea staţiilor de microbuz şi vrem ca anul viitor să ne extindem şi spre aleea liceului. Este o boxă în parcul din faţa Primăriei, care acoperă tot parcul”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Dănuţ Birău, primarul oraşului Târgu-Cărbuneşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În România se cultivă „aurul roşu”: Costă 14.000 de euro un kilogram

    Călugării budişti îl asociază cu înţelepciunea, Michelangelo l-a folosit când a pictat Capela Sixtină, iar azi această plantă este mai scumpă ca aurul. Justificat deoarece pentru un kilogram se recoltează peste 200.000 de flori, iar pentru un gram de pudră este nevoie de câteva sute de stamine. Şi asta în condiţiile în care fiecare floare înfloreşte o singură dată pe an, timp de o săptămână, iar staminele trebuie culese manual. Planta cu pricina este şofranul.

    Un spaniol a investit zeci de mii de euro pentru procurarea pământurilor în România, pentru a pune pe picioare o afacere profitabilă cu şofran. Spaniolul Guzman Aparitio a cumpărat 15 hectare de teren în comuna Bustunchin. Nu a început să le cultive pe toate, pentru că l-ar fi costat 45.000 de euro. Bani pe care i-ar recupera totuşi rapid, informează digi24.ro.

    „În piaţa de desfacere, aici în Spania, de exemplu, se vinde cu 8.000 de euro kilogramul şi în Europa este în jur de 14.000 pe kilogram”, spune Guzman Aparitio, potrivit sursei citate mai sus. Spaniolii îl folosesc la paella, căreia îi dă culoarea galben-roşiatică specifică. Italienii îl adaugă în celebrele lor risotto-uri, iar indienii îl pun şi la dulciuri.

    Şofranul  conţine i o concentraţie aparte de antioxidanţi, în special carotenoizi – provitamina A, vitamine din grupul B, peste 150 de compuşi volatili şi aromatici etc şi în trecut a fost folosit pentru a trata diferite maladii. Azi este folosit şi ca antidepresiv, dar şi pentru a lupta cu insomniile deoarece are un uşor efect sedativ.
     

  • Instanţa a decis să înceapă judecata în dosarul lui Darius Vâlcov de la Tribunalul Gorj

    Curtea de Apel Craiova a respins, joi, contestaţia fostului ministru al Finanţelor şi senator de Olt, Darius Vâlcov, şi a altor doi inculpaţi din dosar, faţă de decizia din luna mai a acestui an a Tribunalului Gorj, care a dispus începerea judecăţii.

    Decizia instanţei este definitivă, dezbaterile pe fond urmând să înceapă la Tribunalul Gorj.

    Consilierul premierului Viorica Dăncilă este acuzat de instigare la dare şi luare de mită, procurorii având informaţii că Vâlcov ar fi mituit un funcţionar din cadrul Oficiului de Cadastru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro