Poate sa para o chestiune minora. Cate cuvinte pe minut puteti
introduce folosind o tastatura obisnuita? Eu sunt foarte slab la
acest capitol si inca ma intreb de ce in liceele de la noi nu se
face un cat de firav curs de dactilografie. Dar sa trecem la ceva
mai dificil: care e performanta la crearea unor mesaje SMS? In
cazul meu e undeva pe la trei-patru cuvinte pe minut (motiv pentru
care nu trimit mesaje nici de Craciun). Pasul urmator: tastatura
virtuala, tot mai adesea intalnita pe telefoanele din noua
generatie. Am observat ca mesajele care poarta mentiunea “Sent from
my iPhone” tind sa fie laconice si cred ca intuiesc motivul.
Insa lucrurile s-ar putea ameliora. In urma cu un an a fost
prezentat un nou sistem de introducere a textului prin tastaturi
virtuale numit Swype, iar zilele acestea a fost anuntat si primul
telefon care-l va folosi – Samsung Omnia II. E vorba de o metoda
predictiva care permite introducerea a circa 50 de cuvinte pe minut
si, in plus, este foarte usor de invatat. Inventatorii metodei –
printre care si Cliff Kushler, co-autor al metodei T9 – pretind ca
in doar doua zile un utilizator obisnuit trece cu usurinta de 30 de
cuvinte, ceea ce deja se apropie de performanta medie pe o
tastatura traditionala. In principiu, utilizatorul plimba un creion
(sau degetul) pe ecranul tactil trecand peste literele care compun
textul, ridicandu-l doar intre cuvinte. De restul se ocupa
algoritmii care aleg cuvintele, eventual afisand o lista in caz de
dubiu. Numarul de potentiali utilizatori ai tehnologiei este de
ordinul miliardelor, pentru ca metoda are toate sansele sa devina
un standard greu de evitat de producatorii de dispozitive cu
interfata tactila, incepand cu telefoanele.
Care ar fi implicatiile? In primul rand, la 50 de cuvinte pe minut
internetul mobil devine extrem de atractiv, pentru ca mai toate
serviciile pe care le ofera devin mult mai usor de utilizat. Nu mai
e vorba doar de e-mail, ci si de bloguri, de forumuri, de retele de
socializare si chiar de birotica elementara. In al doilea rand,
computerele de tip “tablet” au sansa sa intre in mainstream. Dar
cel mai important mi se pare faptul ca, deoarece telefoanele vor fi
principalele beneficiare ale tehnologiei, conectarea la internet
prin retele de telefonie mobila va deveni cea mai populara, ceea ce
va scadea tarifele de date pana la niveluri comparabile cu cele
uzuale in cazul conexiunilor cablate. Altfel spus: acoperire maxima
si acces permanent, la tarife modice. Desigur, aceasta era tendinta
de mai multa vreme, insa cei care si-au orientat primii afacerile
pe aceasta evolutie vor fi cei care vor avea cel mai mult de
castigat. Ca de obicei, lista incepe cu Google si Apple.
In primul caz, se poate incepe cu un zvon care, dupa toate
aparentele, se va confirma cat de curand: Google Phone – un aparat
adevarat, palpabil, echipat cu Android si manufacturat de un
producator asiatic (probabil LG). Ar putea sa para incorect ca
Google sa-si concureze partenerii care folosesc Android, incepand
cu HTC si terminand cu Motorola (care face furori cu noul Droid),
numai ca prezumtivul Google Phone va folosi exclusiv VoIP (Voice
over IP). Daca in acest caz e vorba inca de speculatii, navigatorul
auto bazat pe Google Maps este un serviciu real, care a produs un
seism in lumea producatorilor de sisteme GPS. Nu doar ca serviciul
este gratuit, nu doar ca ofera si imagini satelitare plus Street
View, dar este primul care va furniza informatiile prin internet,
in timp real, ceea ce va dubla imediat valoarea de intrebuintare a
aparatelor echipate cu Android. In fine, este vorba de Chrome OS,
ale caror surse au inceput deja sa circule prin internet. Un
netbook ieftin, care e conectat la internet in cateva secunde (se
estimeaza cam 7) dupa pornire, devine o oferta valabila macar ca al
doilea (sau al treilea) computer. Inutil de precizat ca aceasta
inseamna trafic multiplicat la serviciile furnizate de Google si
clicuri pe reclama contextuala. Adica bani.
Apple va castiga cu viitorul iTablet (sau iSlate, nu se stie),
despre care se spune ca a fost amanat pentru jumatatea anului
viitor. Probabil pentru ca preturile componentelor esentiale –
memorie “solid state” si afisaj OLED – n-au scazut in ritmul
sperat. Este insa cert ca metoda rapida de introducere a textului
va compensa absenta tastaturii si infirma speculatiile conform
carora va fi dedicat doar divertismentului. Combinat cu acces
wireless ieftin la internet, devine o optiune atractiva pentru
domeniul educatiei.