BusinessMagazin

Tag: Golful Mexic

  • Petrolul la maximul a şase săptămâni, în aşteptarea unei furtuni în Golful Mexic

    Contractele futurea pentru ţiţei Brent au crescut cu 36 de cenţi, sau cu 0,5%, la 67,37 dolari/baril, dar preţurile au atins şi 67,39 dolari, cea mai mare valoare din 30 mai.

    Preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 32 de cenţi, sau cu 0,5%, la 60,75 dolari / baril, cea mai mare valoare din 23 mai.

    Cinci nave, despre care se crede că ar aparţine gărzii revoluţionare iraniene, au cerut miercuri unui petrolier britanic să se oprească în apropierea apele iraniene, însă s-au retras după ce o navă de război britanică i-a avertizat prin radio.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DEZASTRU în Golf: Este cea mai mare catastrofă din industrie din ultimii 7 ani

    Platforma Delta House, situată la 64 de kilometri sud-este de Venice, Louisiana, a suferit o scurgere de petrol de aproximativ 9,350 de barili de petrol săptămâna trecută, potrivit operatorului LLOG Exploration.
     
    Acest incident s-a transformat în cea mai mare scurgere petrolieră din ultimii şapte ani, potrivit datelor provenite de la Biroul Statelor Unite pentru Siguranţa Mediului, chiar dacă reprezintă doar o mică parte din milioanele de barili scurse în 2010.
     
    Scurgerea LLOG a fost declanşată de o ruptură într-o conductă scurtă din structura subacvatică. O serie de bariere plasate de o parte şi de alta a conductei au oprit scurgerea dar conducta nu a fost reparată încă, spune Rick Fowler, vicepreşedintele companiei pentru proiecte de adâncime.
     
    Producţia de petrol de la Delta House a scăzut la 57,000 de barili pe zi, de la 90,000, nivelul producţiei înainte de scurgere. Sistemul subacvatic afectat de ruptură a fost închis, dar sistemele conectate acestuia nu au fost închise. Fowler susţine că ruptura nu a fost cauzată de uraganul Nate.
     

  • Cel puţin 21 de morţi în Mexic, prins între o furtună tropicală şi un uragan

     Ploile torenţiale, inundaţiile şi alunecările de teren provocate de furtuna Manuel, cea mai sângeroasă de până în prezent cu 21 de victime, au cauzat moartea a 14 persoane în statul Guerrero (sud) şi altor şapte persoane în statele Puebla şi Hidalgo (centru), potrivit autorităţilor locale.

    Ploi torenţiale s-au abătut duminică asupra celei mai mari părţi a ţării, din cauza efectelor combinate ale furtunii tropicale Manuel, pe coasta de la Pacific, şi uraganului Ingrid, din Golful Mexic, a anunţat Serviciul Meteorologic Naţional (SMN).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BP vrea să obţină 7,9 miliarde dolari din vânzarea unor active petroliere în Golful Mexic

    Producătorul de petrol, al doilea ca mărime în Europa după Royal Dutch Shell, a pregătit date preliminare pentru eventualii cumpărători, referitoare la exploatările care vor fi vândute.

    Din cauza taxelor care vor fi plătite de cumpărător, BP va obţine în urma vânzărilor de active 5-6 miliarde de dolari, a spus una dintre surse, citată de Bloomberg.

    Exploatările prevăzute să fie vândute, fără importanţă strategică pentru BP, deţin rezerve dovedite de circa 120 milioane de barili de petrol şi au produs în primul trimestru 58.000 de barili pe zi.

    Directorul general al BP, Bob Dudley, intenţionează să vândă active în valoare de 38 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului viitor, după accidentul produs la puţul Maconco, cea mai gravă deversare de petrol offshore din istoria Statelor Unite, care a dus la scăderea cu 25% a capitalizării de piaţă a grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Circa 780 de milioane de litri de petrol s-au scurs în Golful Mexic

    “Echipele ştiinţifice apreciază că, în total, din puţ s-au scurs
    aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol”, subliniază
    directorii echipei de intervenţii comune, reunind oficiali din BP
    şi din administraţia americană, într-un comunicat care însoţeşte
    această nouă estimare.

    “O parte din acest petrol şi gaz nu s-a deversat în ocean:
    activităţile de îndiguire ale BP şi conduse de Statele Unite au
    permis captarea unei cantităţi de aproximativ 800.000 de barili de
    petrol”, înainte de plasarea dispozitivului de captare pe puţ, la
    mijlocul lunii iulie, continuă comunicatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orizontul din adancuri

    Nu este prima data cand se intampla un accident industrial, insa
    cazul exploziei platformei Deepwater Horizon si a milioanelor de
    barili de titei care s-au scurs in Golful Mexic provocand un
    adevarat dezastru ecologic este oarecum special prin faptul ca este
    primul incident major care se petrece in “epoca internetului”. In
    plus, putem pune la socoteala faptul ca tara cea mai afectata este
    Statele Unite si avem viziunea unui alt dezastru: cel al imaginii
    publice a companiei BP (fosta British Petroleum), cea care exploata
    platforma si, prin urmare, este responsabila pentru pagubele
    produse.

    Ce vreau sa spun este ca democratizarea posibilitatilor de
    exprimare publica pe care internetul le-a facut posibile, conjugate
    cu posibilitatile de informare mult mai largi, cu faptul ca
    lucrurile se petrec intr-o tara in care internetul este accesibil
    pentru toata lumea, pot sa creeze un curent de opinie devastator
    pentru imaginea unei companii, fie ea si una de dimensiunile
    BP.

    Daca in cazul Amoco Cadiz – care a afectat coasta franceza in 1978
    – informatia venea doar din mass-media, in cazul BP avem de-a face
    cu o reactie publica mult mai ampla si mai angajata. De exemplu,
    pagina “Boycott BP” din Facebook are deja peste 700.000 de fani
    care indeamna lumea intreaga sa boicoteze produsele BT si ale
    marcilor detinute de aceasta (printre care Castrol si Aral).

    Tot internetul a facut publice si initiative asemanatoare din
    partea unor celebritati (formatia Korn, Lady Gaga, Creed) sau ale
    unor grupuri ecologiste, in frunte cu Greenpeace, ai carui
    activisti au afisat la sediul BP un steag cu sigla companiei
    manjita cu petrol si cu inscriptia “British Polluters”. Chiar daca
    boicotul nu va fi masiv, el vine intr-un moment in care compania
    cheltuieste sume uriase pentru a curata Golful Mexic (peste 1,5
    miliarde de dolari, dupa unele date nu foarte recente), dupa care
    vor urma foarte probabil sanctiuni si despagubiri imense. O
    situatie deloc de invidiat.

    Faptul ca internetul a jucat un rol foarte important in acest caz o
    dovedeste chiar reactia serviciilor de relatii publice ale BT, care
    au pornit o campanie de salvare a blazonului sifonat tot pe
    internet. Surprinzator – dar logic din perspectiva companiei – BT a
    utilizat serviciul de publicitate Google AdSense/AdWords, cumparand
    practic majoritatea expresiilor pe care publicul de foloseste in
    cautari referitoare la catastrofa: “Deepwater Horizon”, “Oil
    Spill”, “BP” si altele asemenea. In felul acesta, in fruntea listei
    de rezultate la cautari bazate pe astfel de expresii apare un anunt
    BP cu titlul “BP Oil Spill Response” care invita vizitatorii sa
    urmeze link-ul catre site-ul companiei pentru a afla mai multe
    despre eforturile pe care le face BP pentru a opri scurgerea,
    pentru a curata golful si pentru a-i ajuta pe cei afectati.

    Aceeasi campanie se deruleaza si prin serviciul similar de la
    Yahoo!, in paralel cu alte cateva initiative in web. Deoarece
    achizitionarea cuvintelor-cheie la Google AdWords se face printr-un
    sistem automat de licitatie, pretul expresiilor cumparate de BP a
    crescut simtitor (explicabil si prin interesul public crescut), asa
    ca sumele platite de companie in aceasta campanie se ridica dupa
    estimarile analistilor la circa 10.000 de dolari pe zi.
    Specialistii in marketing si relatii publice sunt de parere ca
    miscarea este inteligenta si ca merita fiecare cent – sistemul de
    plata este pay-per-click, deci pretul platit este proportional cu
    numarul vizitatorilor care au urmat link-ul, deci au avut ocazia sa
    afle si “vestile bune”.

    Insa campania purtata prin sistemele de publicitate contextuala nu
    a fost scutita de critici si suspiciuni (destul de explicabil,
    avand in vedere starea opiniei publice americane). Unii spun ca BP
    ar fi facut mai bine sa foloseasca acesti bani pentru a ajuta pe
    cei afectati in mod direct de dezastru, dar acest gen de reactii
    este oarecum tipic. Altii au pus in discutie aspectele etice. Este
    corect ca opinia “acuzatului” sa fie cea mai vizibila in zonele
    cele mai populare ale internetului? Cu atat mai mult cu cat
    studiile au dovedit ca o buna parte din public nu prea face
    diferenta intre rezultatele sponsorizate si cele obisnuite
    furnizate de motoarele de cautare… In fine, au fost si unii care
    s-au indoit chiar de modul in care BP a folosit serviciile de
    publicitate pentru a fi cat mai vizibili si pentru a atenua vocile
    critice.

    Pana la urma, BP nu a facut altceva decat sa cheltuiasca in cel mai
    eficient mod posibil o suma foarte modesta (circa 50 de milioane)
    pentru a salva ceva mult mai scump: valoarea brandului.

  • Costurile catastrofei din Golful Mexic au depasit 1,6 miliarde de dolari

    BP a efectuat 26.500 de plati, in valoare totala de 62 milioane
    de dolari, pentru daune legate de consecintele exploziei din 20
    aprilie, dupa ce au fost inregistrate 51.000 de plangeri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BP, cea mai mare amenda pentru Golful Mexic

    Platforma petroliera Deepwater Horizon a explodat la 20 aprilie,
    iar scurgerile de titei, care ating 16 milioane de litri pe zi, ar
    putea continua, conform specialistilor, pana in luna august a
    acestui an. Dupa repetate incercari de a opri scurgerea de titei,
    specialistii British Petroleum lucreaza acum la limitarea
    deversarilor; actiunea are loc la 1.500 de metri adancime si se
    lucreaza cu roboti.

    BP estimeaza ca nota de plata pentru stoparea deversarilor si
    curatarea zonei se va apropia de un miliard de dolari, dar nu
    aceasta este marea problema pentru companie, ci nivelul amenzii pe
    care ar putea-o plati. Acum limitata la doar 75 de milioane de
    doalri, prin lege, suma ar putea sa creasca la 10 miliarde de
    dolari, din care BP ar putea plati 6,5 miliarde, pentru ca detine
    65% din zacamant.

  • Sex, droguri si scurgerea de petrol

    Parca nu se pot compara cu nimic altceva acele zile ingrozitoare
    in care toata lumea, cu exceptia cercului din jurul lui Bush, parea
    constienta de catastrofa umana din New Orleans. Totusi exista o
    trasatura comuna a celor doua cazuri, Katrina si accidentul din
    Golful Mexic: colapsul competentei si al eficientei guvernului,
    care a avut loc in mandatul administratiei Bush.
    Povestea prabusirii platformei petroliere Deepwater Horizon inca nu
    e foarte clara. Dar este deja evident atat ca British Petroleum nu
    a luat masurile necesare, cat si ca autoritatile federale nu au
    facut niciun efort sa se asigure ca aceste precautii sunt
    luate.

    De ani de zile, Agentia de Administrare a Mineralelor, divizia
    Departamentului Internelor care supervizeaza forajele in golf, a
    minimalizat riscurile de mediu asociate cu forajele. Nu a cerut un
    sistem de rezerva prin care un foraj sa poata fi oprit, desi
    sistemul este obligatoriu in mare parte din restul lumii si in
    ciuda faptului ca propriii sai angajati au declarat ca asa ceva ar
    fi necesar. A oferit exceptii, pentru multi sondori care operau in
    larg, de la cerinta de a intocmi planuri de reactie la eventuale
    deversari masive de petrol. Si in special a permis companiei BP sa
    opereze platforma Deepwater Horizon fara o analiza de mediu
    detaliata.
    Sigur, niciuna dintre acestea, poate cu exceptia ultimei exceptii –
    oferita la inceputul administratiei Obama – nu surprinde pe cineva
    care a urmarit istoricul Departamentului de Interne in mandatul
    administratiei Bush.

    Pentru ca administratia Bush a fost intr-o mare masura condusa de
    industriile extractive – si nu ma refer doar la interesele lui Dick
    Cheney. Managementul acestui minister a fost oferit lobbistilor din
    domeniu, in special lui J. Steven Griles, un lobbist al industriei
    miniere care a devenit ministru adjunct si a condus efectiv
    ministerul. (In 2007 Griles a pledat vinovat la acuzatia ca ar fi
    mintit Congresul cu privire la legaturile sale cu Jack
    Abramoff.)

    Dat fiind istoricul, nu e surprinzator ca Agentia de Administrare a
    Mineralelor a devenit subordonata industriei petroliere – desi ce
    s-a petrecut cu adevarat intrece orice imaginatie. Potrivit
    relatarilor inspectorului general din minister, abuzurile de la
    Agentie au mers dincolo de orice influenta malefica: a existat “o
    cultura de abuzuri substantiale si promiscuitate” – cocaina,
    relatii sexuale cu reprezentantii industriei si multe altele.
    Protectia mediului a fost probabil ultimul lucru la care se gandeau
    angajatii guvernamentali.

    Nici presedintele Barack Obama nu e complet nevinovat de actuala
    scurgere de petrol. Dupa cum am zis, BP a primit o scutire de mediu
    pentru Deepwater Horizon dupa ce Obama a ajuns presedinte. Este
    adevarat ca era la Casa Alba doar de doua luni si jumatate si ca
    Senatul nu a vrut sa-l confirme pe noul sef al Agentiei decat patru
    luni mai tarziu. Dar faptul ca administratia nu a avut timp sa-si
    puna apostila pe agentie ar fi trebuit sa insemne atentie maxima in
    oferirea de scutiri proiectelor cu posibile riscuri de mediu.

    Si degeaba s-au suparat ecologistii cand Obama l-a ales pe Ken
    Salazar ca ministru. Ei s-au temut ca va fi prea prietenos cu
    interesele industriei extractive si agricole, ca numirea sa nu ar
    insemna o ruptura brusca de politicile administratiei Bush – si in
    cel putin un caz se pare ca au avut dreptate. Oricum, acum e
    momentul sa se produca acea ruptura – si nu ma refer aici doar la
    curatenia necesara in interiorul Agentiei. Ce trebuie sa se schimbe
    cu adevarat este intreaga noastra atitudine fata de guvernare.
    Necazurile din acest minister nu erau unicele – ele erau parte a
    unui model extins, care a produs si esecul in reglementarea
    activitatii bancilor si transformarea Agentiei de Administrare a
    Asistentei Federale (FEMA), un organism foarte apreciat in mandatul
    Clinton, intr-o gluma sinistra. Iar tema comuna a tuturor acestor
    povesti este degradarea guvernarii eficiente de catre ideologia
    antiguvernamentala.

    Obama intelege asta: in discursul tinut recent la Universitatea
    Michigan a aparat cu elocinta guvernul, declarand printre altele ca
    “guvernul este cel ce asigura ca minele se conformeaza standardelor
    de siguranta si ca scurgerile de petrol sunt curatate de catre
    companiile care le-au provocat”.

    Totusi, ideologia antiguvernamentala ramane prea prevalenta in
    ciuda haosului pe care l-a provocat. De fapt, ea trece printr-un
    reviriment, odata cu cresterea miscarii Partidelor de ceai, a
    nemultumitilor de actuala administratie. Daca exista o raza de
    speranta in dezastrul din Golf este ca ar putea sa serveasca drept
    semnal de alarma ca avem nevoie de politicieni ce cred in buna
    guvernare – pentru ca sunt unele lucruri pe care doar guvernul le
    poate face.

  • Gustav opreste productia de titei din Golful Mexic

    Potrivit datelor U.S. Minerals Management Service, 76,8% din productia de titei a Golfului Mexic şi 37% din productia de gaze naturale a fost oprita.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro