În timp ce pe unii jucători pandemia de COVID-19 i-a obligat să tragă obloanele, pentru alţii a turnat apă la rădăcină, multe businessuri înflorind în noul context financiar. Este şi cazul Glovo România, una dintre cele mai importante companii din piaţa locală de servicii de livrare rapidă.
2020 este un an foarte surprinzător pentru noi. Ne aşteptăm să evoluăm, pandemia ne-a avansat cu şase luni în dezvoltarea businessului”, a declarat Victor Răcariu, general manager Glovo CEE, în cadrul unei conferinţe de presă organizate recent.
Deşi „departe de mine că cineva va ieşi câştigător din toată povestea asta”, după cum s-a exprimat executivul în evenimentului, referindu-se la contextul actual în care se află mediul de business, compania pe care o conduce se numără totuşi printre câştigătorii actualei crize, după ce riscul infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi măsurile impuse de autorităţi în prima parte a anului i-au determinat pe români să rărească vizitele la cumpărături sau ieşirile la terase. Această creştere a venit, însă, după „o scădere foarte accentuată”, înregistrată la începutul anului, „probabil, pe baza unui aprovizionări foarte abundente a oamenilor înainte de a fi închis totul, cam dpuă săptămâni, până au rămas fără produse, şi au început să iasă sau să comande.”
De la începutul anului, peisajul local al serviciilor de livrare s-a schimbat radical. Am asistat atât la exituri, cum e cazul celor de la Uber Eats, cât şi la noi apariţii, precum Bolt, la rebranduiri, şi aici avem exemplul Tazz by Emag, fostă EuCeMananc, dar şi la extinderi. Parte a ultimei categorii, după un an în care a înregistrat o cifră de afaceri de 32,3 milioane de lei, dar şi pierderi de 30,8 milioane de lei potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, platforma Glovo România, parte a companiei spaniole Glovo, raportează anul acesta o expansiune puternică a prezenţei în piaţa locală, în 23 de localităţi noi, dar şi o creştere cu 400% a valorii tranzacţionate faţă de anul trecut, până la 150 de milioane de euro, cât estimează reprezentanţii businessului pentru sfârşitul acestui an. „Am reuşit să ne extindem foarte digitalizat.
Discuţiile cu restaurantele au fost prin telefon, curierii au participat la cursuri online pentru a învăţa cum funcţionează aplicaţia. Investiţia a fost mică, motiv pentru care am putut să ne extindem. Am intrat în câte trei oraşe pe săptămână”, spune executivul fără să ofere cifre pentru investiţiile realizate.
Potrivit lui Răcariu, odată cu instaurarea stării de urgenţă şi a adoptării măsurilor de distanţare socială, clienţii au început să apeleze din ce în ce mai des la serviciile platformei, aşteptările sale pentru acest an vizând atingerea unui număr de 10 milioane de comenzi. Portofoliul local de parteneri include aproximativ 2.500 de businessuri, printre care restaurante, jucători din retailul alimentar şi farmacii. „Viziunea noastră este să avem pe platformă orice magazin de la care oamenii pot achiziţiona ceva. Zona de restaurante este cea mai mare, anul acesta am adus în platformă peste 1.500 de restaurante.” Fără a oferi cifre legate de comisioanele practicate, executivul spune că acestea variază în funcţie de mai multe aspecte. „Spre exemplu, doi factori importanţi sunt specificul restaurantului şi oraşul în care se află. Iar acestora li se mai adaugă alte criterii precum poziţionarea, dacă deţine flotă proprie şi livrează cu aceasta. Chiar şi dacă vrem să vorbim de cât câştigă un curier, venitul acestuia depinde de anumite variabile şi nu putem oferi o valoare specifică, pentru că aceasta se schimbă şi evoluează constant.”
Faţă de perioada pre pandemie, Victor Răcariu notează că în obiceiul de consum al clienţilor s-au remarcat îndeosebi schimbări de volum, şi asta mai cu seamă la începutul crizei sanitare. „Dacă vorbim de supermarketuri, oamenii cumpără cam aceleaşi produse, însă într-o cantitate mult mai mare – cele mai frecvente aici sunt bananele şi apa”, urmate de sucuri. În schimb, pe zona de restaurante, „un lucru cred că o să rămână constant indiferent de perioada în care ne aflăm”, adaugă el: „iubirea oamenilor pentru burgeri, pizza, paste şi shaorma.” Valoarea medie a unei comenzi plasate în aplicaţia Glovo a fost anul acesta de 65 de lei la nivelul Capitalei şi de 56 de lei în celelalte oraşe, cu o comandă record de 3.800 de lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 şi 18:00-20:00. În ceea ce priveşte oraşele cu cel mai mare număr de comenzi plasate, acestea sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj, urmate de Braşov, Iaşi, Constanţa şi Craiova.
Comparativ cu celelalte pieţe din CEE pe care le conduce (Croaţia, Serbia, şi, proaspăt adăugată în portofoliu, Republica Moldova), Răcariu spune că România este de departe cea mai mare piaţă de desfacere pentru Glovo, cea mai veche şi, nu în ultimul rând, cu cea mai mare populaţie. „Dacă în România, valoarea tranzacţionată prin intermediul aplicaţiei se va ridica la 150 milioane de euro până la finalul anului, estimarea pentru celelalte pieţe este de 40 de milioane de euro pentru 2020.” În general, produsele cel mai frecvent cumpărate sunt similare în toate ţările, notează executivul. „Există, desigur, produse specifice – de exemplu, Ćevapi în Serbia şi Boškarin în Croaţia. Ca un punct comun al zonei CEE, toate ţările din regiune sunt mari consumatoare de carne.”
Deşi businessul a mers pe o pantă ascendentă, Victor Răcariu spune că anul acesta nu a fost însă lipsit de provocări. „Prima provocare pentru mine a fost de a prevedea şi gestiona corect şi eficient ce se întâmplă în industria HoReCa, deoarece nu mai ştiam cu exactitate ce restaurante sunt deschise şi cum putem să le ajutăm să livreze cât mai profitabil şi să fie în continuare alături de clienţii lor. Ulterior, am observat cum a crescut zona de livrări din supermarket, care, din punctul meu de vedere, sunt cele mai grele livrări din tot e-commerce-ul. Dacă un utilizator Glovo comandă 50 de produse, iar unul dintre produse, un avocado, spre exemplu, arată mai puţin bine, atunci toată experienţa poate fi neplăcută. Aici încă mai avem mult de lucrat şi de învăţat astfel încât să oferim mereu cea mai bună experienţă clienţilor”, explică el. O altă provocare pe care o menţionează a fost lucratul de acasă, „cel puţin la începutul pandemiei. Acum ne-am dat seama de cum putem să lucrăm cât mai bine şi eficient împreună. Cred că un secret este să le acorzi încredere oamenilor din jurul tău, să îi implici în mod real şi să îi ajuţi sa vadă că ceea ce fac ei are un impact foarte mare în business.” În ceea ce-l priveşte, executivul, care a fost, de altfel, şi primul angajat din piaţa locală, încă din mai 2018, de când a fost lansată aplicaţia, spune că agenda nu i s-a schimbat foarte mult pentru că în general o controlează extrem de bine şi îşi alocă un spaţiu suficient pentru gândire, în linişte. „E adevărat, acum, toamna, este o perioadă mult mai încărcată pentru că au fost destul de multe proiecte care se derulau simultan.”
În prezent, echipa locală a companiei este formată din 45 de angajaţi cărora li se mai adaugă 20 de persoane care lucrează în telesales şi content, „surse externe, dar care lucrează direct cu echipa noastră, sub managementul nostru. Acestei echipe mari i se adaugă alţi 140 de colegi, care lucrează în call center.” Cei peste 40.000 de curieri înscrişi pe platforma Glovo – 13.000 în Capitală şi 27.000 în provincie – dintre care 5.000 activi săptămânal, nu au statutul de angajaţi cu carte de muncă, ci doar de colaboratori, unii fiind angajaţi de alte firme, în timp ce alţii lucrează prin PFA-uri. Potrivit estimărilor reprezentanţilor companiei, aceştia vor înregistra în 2020 venituri cumulate de circa 23 de milioane de euro. Exclusivismul nu este însă o cerinţă pentru încheierea unei colaborări. „Cel mai probabil majoritatea curierilor care fac acest serviciu de mult timp au încercat toate platformele disponibile până acum. Nu avem un număr exact, dar ştim curieri parteneri care activează în timpul săptămânii pe Glovo, iar în weekend cu altă platformă de delivery.”
Prezentă astăzi în 33 de oraşe, compania are în plan extinderea în alte 32 de localităţi în 2021. Când vine vorba de valoarea tranzacţionată, obiectivele sunt la fel de ambiţioase, reprezentanţii businessului vizând o evoluţie de până la 230 de milioane de euro anul viitor. În ceea ce priveşte aplicaţia Glovo, estimările companiei prevăd în 2021 o creştere cu 1 milion de descărcări, până la 3 milioane. Tot pentru anul viitor, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă în Capitală şi împrejurimi, în zone cu densitate mare a populaţiei, dar cu număr redus de restaurante, precum Bucureştii Noi, Pantelimon sau Popeşti-Leordeni, trei „cook rooms”, mici bucătării pe care să le subînchirieze restaurantelor, cu scopul de a prepara produsele destinate exclusiv livrării. „Investiţia într-o cook room va fi în jurul sumei de 150.000 şi 200.000 de euro”, precizează şeful Glovo.
Pe plan internaţional, start-up-ul lansat în Barcelona în urmă cu 5 ani şi prezent astăzi în 28 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Africa are un portofoliu de peste 25.000 de parteneri asociaţi şi funcţionează cu un număr de 50.000 de curieri, înregistrând, lunar, peste 2,5 milioane de utilizatori activi.
Recent, la finele anului trecut, el a depăşit, la cârma companiei, o nouă bornă: preluarea competitorului Foodpanda. „Migrarea Foodpanda a fost a şaptea în ultimul an, deci, deşi aveam experienţă acumulată anterior, tot ne-a pus în faţa unui proces extrem de complex, ce necesita o multitudine de acţiuni într-un timp foarte scurt. Am primit aprobarea de la Consiliul Concurenţei la începutul lunii decembrie, iar la începutul lunii februarie am început migrarea utilizatorilor, lucru care a însemnat, mai exact, să migrăm mii de parteneri şi curieri în platforma Glovo, dar şi sute de colegi noi pe care să-i integrăm în echipele deja existente. Nu au lipsit nici mici incidente, dar în final putem spune că ne-am atins obiectivul propus.” Despre modul în care s-a schimbat industria locală în care compania activează, executivul spune că e limpede pentru noi toţi că vedem din ce în ce mai multe cumpărături mobile şi soluţii create speciale pentru a răspunde acestor noi necesităţi. „Iar acest aspect este valabil pe toate pieţele, indiferent de ţara din care provine consumatorul. Cred că, pe măsură ce jucătorii din comerţul electronic au acces la mai multe date, le-au putut valorifica şi au putut crea pentru cumpărători noi experienţe relevante, personalizate.” El este de părere că în viitor, chiar mai mult decât acum, personalizarea va face diferenţa între un serviciu de livrare şi unul rapid şi care răspunde efectiv unei nevoi imediate din partea consumatorului. „Mai mult decât atât, consumatorii şi întreprinderile deopotrivă devin din ce în ce mai conştienţi de mediu. Din acest motiv, consumatorii sunt mai conştienţi de locul în care cumpără şi de impactul pe care îl are asupra mediului şi de efectele aferente.” Legat de tehnologiile care ar putea reinventa piaţa livărilor, el menţionează explorarea utilizării vehiculelor la distanţă, inovaţie care „reprezintă o oportunitate de a creşte eficienţa livrărilor pe distanţe scurte, nu de a înlocui curierii”.
