BusinessMagazin

Tag: Gitenstein

  • Cum ajută Rusia la renaşterea NATO

    Revigorarea Alianţei Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, şi continuă în ritm tot mai alert: preşedintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenţei de forţe aeriene, terestre şi navale americane în Europa de Est şi sa plecat la Varşovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaţilor europeni e “sacrosanctă” pentru SUA.

    Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit şi el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de ţări NATO, numai 4 – SUA, Marea Britanie, Grecia şi Estonia – ajung la sau depăşesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) şi spre a afirma că acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt “cea mai directă şi semnificativă ameninţare la adresa securităţii europene de la finele Războiului Rece”. Hagel s-a deplasat apoi la Constanţa, spre a întâmpina personal crucişătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operaţiuni de securitate maritimă.

    BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este şi o reacţie la faptul că dezvoltarea cu precădere a relaţiilor cu ţările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijaţi de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că “European Reasurrance Initiative”,  cum a numit Obama planul de creştere a prezenţei armate în Europa de Est, “nu se va face pe seama altor priorităţi în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific”.

    Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârşitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante româneşti, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani şi de paza aeroportului din Kandahar, a anunţat Mircea Duşa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

  • O păruială politică în plus: ASF contra Băsescu

    Firma va fi acum condusă de KPMG, în urma unui raport al ASF care suspecta compania că a subestimat voit daunele pe care ar putea să le plătească, astfel încât a constituit rezerve cu 40% sub necesar. În urma sesizării ASF, ANAF a iniţiat un control la Astra Asigurări.

    ASF a dat de înţeles că a primit “din piaţa asigurărilor” avertismente că dacă se atinge de Astra, conducerea ei va fi demisă; alţi comentatori au explicat avertismentul prin relaţia bună între patronul Astra, Dan Adamescu, şi preşedintele Traian Băsescu, în timp ce alţii au sugerat că ASF face aluzie la influenţa fostului ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, actualmente membru în conducerea Fondului Proprietatea, care în ianuarie a devenit consilier special al Astra Asigurări.

    Şeful statului a avut, într-adevăr, o ieşire publică în care a cerut revocarea conducerii ASF pe motiv de clientelism politic, a calificat instituţia drept “o cloacă” şi i-a criticat pe membrii acesteia fiindcă “sunt cel mai bine plătiţi din lume pentru incompetenţa lor”. Intervenţia preşedintelui şi faptul că premierul Victor Ponta a luat apărarea ASF a readus rapid lucrurile din sfera financiară în sfera unei păruieli politice între “pro-băsişti” şi “anti-băsişti”. Ponta a afirmat că solicitarea lui Băsescu de revocare a conducerii ASF este motivată de “faptul că unul dintre sponsorii săi, patronul de la Astra Asigurări, are probleme”.

    Conducerea ASF a reacţionat virulent la acuzaţiile preşedintelui Băsescu, declarând că termenul de “cloacă” folosit de acesta este inacceptabil, fiindcă “potrivit articolului 30 din Constituţia României, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. ASF a insistat că nu-şi face decât datoria, întrucât “sesizează, conform legii, organele care au atribuţii în acest sens şi nu cedează în faţa presiunilor, fie ele şi instituţionale”.

    Cât despre acuzaţia că membrii conducerii ar fi prea bine plătiţi pentru ceea ce fac, ASF se apără cu argumentul că salariile acestora sunt “semnificativ mai mici decât cele ale conducerilor fostelor Comisii de Supraveghere” şi adăugând că problema salariilor “a intrat în atenţia preşedintelui României abia după ce ASF a luat o măsură de o duritate fără precedent în cazul Astra”.

  • Mark Gitenstein: SUA vor ca România să evite o reluare a crizei politice din vară

    “România a făcut aceste promisiuni. Se va ţine de cuvânt până la urmă? A-ţi respecta promisiunile poate fi o chestiune de viaţă şi de moarte într-o alianţă”, a spus Gitenstein, care şi-a încheiat mandatul de ambasador în această săptămână.

    Actuala coaliţie de guvernământ – USL – merită credit pentru angajamentul luat de a se conforma condiţiilor FMI şi criteriilor UE de consolidare a domniei legii şi de luptă contra corupţiei, a apreciat diplomatul american, adăugând: “Dar trebuie să se şi ţină de cuvânt”.

    “Până acum există toate indicaţiile că vor face asta. Dar dacă nu o fac, va fi o mare problemă şi se vor confrunta cu o altă criză”, a adăugat Gitenstein.

    “Să nu repetăm criza din vară”, a fost sfatul lui pentru politicienii români, cu avertismentul că aceasta ar afecta investiţiile în a doua cea mai săracă ţară din UE, după Bulgaria. “Ei trebuie să convingă investitorii că domnia legii este respectată, că există transparenţă şi predictibilitate. Dacă fac aceasta, vor stimula dezvoltarea clasei mijlocii. Şi nu e important numai ceea ce vor investitorii, ci şi ce standard de viaţă au românii, dacă copiii lor decid să rămână în ţară sau nu”, a continuat diplomatul.

    “În SUA, la o sută de ani după revoluţie, încă aveam de-a face cu magnaţi puternici, care controlau căile ferate, partidele politice, media – familiile Carnegie, JP Morgan… şi abia în anii ’20 am început să spargem aceste monopoluri”, a amintit Gitenstein. El s-a arătat însă optimist în privinţa viitorului României, apreciind că “este vorba de o democraţie tânără care încearcă să facă în 20 de ani ceea ce nouă în SUA ne-a luat o sută de ani. Şi au făcut progrese extraordinare.”

  • Gitenstein: Românii îşi doresc o ţară şi instituţii puternice şi independente

    Ambasadorul american a povestit că în mandatul său cel mai plăcut lucru a fost să îi cunoască pe români, să descopere “energia, inteligenţa, pasiunea, creativitatea şi umorul” acestora.

    “De aceea sunt atât de optimist în privinţa viitorului României şi a relaţiei dintre popoarele noastre. Românii sunt patrioţi şi îşi doresc ca această ţară şi instituţiile sale să fie puternice, independente şi să ofere fiecărui român puterea de a-şi realiza visurile. Noi, americanii, împărtăşim aceleaşi valori”, a spus Gitenstein, în discursul său.

    El a apreciat că perioada de trei ani petrecută în România împreună cu soţia sa, Libby, “au fost printre cei mai plini de satisfacţii” din viaţa lor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: M-a impresionat la ambasadorul Gitenstein comunicarea sa cu Departamentul de Stat

    “Ce m-a impresionat extraordinar de mult în relaţia cu ambasadorul Gitenstein a fost căldura cu care a privit România pe de o parte, iar pe de altă parte modul în care îşi alegea comunicarea cu Departamentul de Stat. Sentimentul meu a fost că a dorit să fie întotdeauna foarte bine informat şi să aibă interpretarea corectă a ceea ce se întâmpla în România. Am admirat meticulozitatea cu care îşi pregătea, probabil, punctele de vedere legate de ce se întâmplă în România prin discuţiile pe care le avea cu un număr mare de politicieni, inclusiv cu mine”, a afirmat Băsescu, în discursul ţinut la Palatul Cotroceni, la ceremonia de decorare a lui Gitenstein cu Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce.

    Băsescu a subliniat că ambasadorul SUA, aflat la finalul mandatului început în 2009, a derulat într-un mod “elegant şi foarte corect” relaţia sa cu politicienii români, cu poporul român şi cu România, exercitându-şi misiunea cu “profesionalism”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Gitenstein explică de ce nu reuşesc românii să obţină vize de plecare în SUA

    Întrebat în emisiunea “După 20 de ani” difuzată duminică de PRO TV, unde greşesc românii cel mai mult atunci când cer viză pentru SUA, Mark Gitenstein a explicat că aceştia nu au destule dovezi ale legăturilor lor cu România. “Altfel spus, când stau în faţa funcţionarilor consulari, nu-i pot convinge pe aceştia că au aici familie, proprietăţi, aşa că impresia funcţionarului de la consulat este că merg în SUA ca să rămână acolo, ceea ce nu au voie să facă”, a explicat ambasadorul.

    Aflat la încheierea mandatului său de ambasador, Gitenstein a spus că “În Europa nu există loc mai frumos decât România” şi că românii i se par “captivanţi, foarte inteligenţi şi foarte creativi”, însă defectul cel mai mare al românilor este faptul că manifestă “foarte mult cinism, foarte mult pesimism”. “Mulţi spun că pleacă din ţară, pentru că nu le place cum evoluează un lucru sau altul. Nu cred că e un lucru rău dacă tinerii pleacă din România pentru o vreme, iar apoi revin. Cred că vor descoperi că aici se trăieşte mai bine decât în mare parte din Europa. Dar mi se pare descurajant uneori”, a adăugat Mark Gitenstein.

    Vezi aici emisiunea integral.

  • FMI ar fi de acord cu o amânare a liberalizării preţului la gaze pentru populaţie

    El a încercat o demonstraţie pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-şi va putea permite un preţ liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie…”

    Argumentul său se pare că a convins delegaţia FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la preţul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la preţul pentru populaţie, dar apoi exportă producţia în proporţie de 60%.

    În rest, a anunţat preşedintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”

    România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.

    În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieţei de energie şi gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulţumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea preţului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulţumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creştere de preţ la gaze de două cifre, ţinând cont de creşterea ponderii importurilor din Rusia şi a preţului pe mia de metri cubi.

    Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia. Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.

  • Gitenstein: Companiile de stat pierd bani, e preferabilă privatizarea lor totală

    Ambasadorul Mark Gitenstein a spus, la o conferinţă care a avut loc la Parlament, că în România companiile de stat sunt o resursă semnificativă, neexploatată, care poate relansa economia către o creştere sustenabilă pe termen lung. “Aşa cum FMI a spus de mai multe ori, companiile controlate de stat au nevoie urgentă de o reformă accelerată, care să le facă eficiente şi să le transforme în afaceri generatoare de profit şi nu depozitare de influenţă politică şi nepotism”, a spus Gitenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Băsescu, în vizită la Washington. Cine face parte din delegaţia prezidenţială

    Plecarea a avut loc în jurul orei 2,45.

    Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.

    Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de “finalizarea unor acorduri bilaterale”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cand vin vizele pentru America?

    Pentru a intra in prezent in programul Visa Waiver, criteriul
    este rata de refuzuri, care trebuie sa fie cel mult 3%, iar in
    Romania este de peste 20% in prezent, a explicat Gitenstein.

    Anuntul presedintelui american privind intentia de schimbare a
    programului de vize a fost facuta in cadrul summitului sefilor de
    state din Europa Centrala si de Est de la Varsovia, din aceasta
    saptamana, intalnire la care Romania nu a participat in semn de
    protest pentru invitarea reprezentantilor statului Kosovo.