Tag: gheţari

  • Gheţarii elveţieni au cea mai mare rată de topire din istorie: „o experienţă şocantă”

    Gheţarii elveţieni au cea mai mare rată de topire din istorie, iar fenomenul se produce în urma unor valuri consecutive de căldură. Este o experienţă şocantă, susţin experţii, potrivit CNN.

    Gheţarii elveţieni au în prezent cea mai mare rată de topire de la începutul înregistrărilor, în urmă cu mai bine de un secol. Anul acesta au pierdut 6% din volumul lor, adică aproape dublu faţă de recordul precedent din 2003, a anunţat miercuri organismul de monitorizare GLAMOS.

    Topirea a fost atât de extremă în acest an, încât la suprafaţa au ajuns roci îngropate timp de milenii. De asemenea, au fost recuperate cadavre şi resturile unui avion pierdut în Alpi cu zeci de ani în urmă. Alţi gheţari mici au dispărut aproape complet.

    „Ştiam, cu ajutorul scenariilor climatice, că se va ajunge la această situaţie, cel puţin undeva în viitor. Şi realizând că viitorul este deja chiar aici, chiar acum, aceasta a fost poate cea mai surprinzătoare sau şocantă experienţă a acestei veri”, a declarat, pentru Reuters, Matthias Huss, şeful Reţelei elveţiene de monitorizare a gheţarilor (GLAMOS).

    Mai mult de jumătate din gheţarii din Alpi se află în Elveţia, unde temperaturile cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală.

    Pierderile mari din acest an, care s-au ridicat la aproximativ trei kilometri cubi de gheaţă, au fost rezultatul unor căderi de zăpadă excepţional de scăzute în timpul iernii, combinate cu valuri succesive de căldură.

    Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească, se aşteaptă ca gheţarii din Alpi să piardă peste 80% din masa lor actuală până în 2100. Mulţi dintre ei vor dispărea indiferent de măsurile de reducere a emisiilor care se iau acum, potrivit unui raport din 2019 al ONU.

  • Gheţarii elveţieni au cea mai mare rată de topire din istorie: „o experienţă şocantă”

    Gheţarii elveţieni au cea mai mare rată de topire din istorie, iar fenomenul se produce în urma unor valuri consecutive de căldură. Este o experienţă şocantă, susţin experţii, potrivit CNN.

    Gheţarii elveţieni au în prezent cea mai mare rată de topire de la începutul înregistrărilor, în urmă cu mai bine de un secol. Anul acesta au pierdut 6% din volumul lor, adică aproape dublu faţă de recordul precedent din 2003, a anunţat miercuri organismul de monitorizare GLAMOS.

    Topirea a fost atât de extremă în acest an, încât la suprafaţa au ajuns roci îngropate timp de milenii. De asemenea, au fost recuperate cadavre şi resturile unui avion pierdut în Alpi cu zeci de ani în urmă. Alţi gheţari mici au dispărut aproape complet.

    „Ştiam, cu ajutorul scenariilor climatice, că se va ajunge la această situaţie, cel puţin undeva în viitor. Şi realizând că viitorul este deja chiar aici, chiar acum, aceasta a fost poate cea mai surprinzătoare sau şocantă experienţă a acestei veri”, a declarat, pentru Reuters, Matthias Huss, şeful Reţelei elveţiene de monitorizare a gheţarilor (GLAMOS).

    Mai mult de jumătate din gheţarii din Alpi se află în Elveţia, unde temperaturile cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală.

    Pierderile mari din acest an, care s-au ridicat la aproximativ trei kilometri cubi de gheaţă, au fost rezultatul unor căderi de zăpadă excepţional de scăzute în timpul iernii, combinate cu valuri succesive de căldură.

    Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească, se aşteaptă ca gheţarii din Alpi să piardă peste 80% din masa lor actuală până în 2100. Mulţi dintre ei vor dispărea indiferent de măsurile de reducere a emisiilor care se iau acum, potrivit unui raport din 2019 al ONU.

  • Studiu alarmant: Ritmul în care se topesc gheţarii lumii s-a dublat în 20 de ani

    Folosind imagini de înaltă rezoluţie capturate de sateliţii NASA între 2000 şi 2019, un grup de oameni de ştiinţă a descoperit că gheţarii, fără cei din Groenlanda şi Antarctica, care au fost excluse din studiu, au pierdut în medie 267 gigatone de gheaţă pe an, relatează The Guardian.

    Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că topirea masei gheţarilor s-a accelerat. Gheţarii au pierdut anual 227 de gigatone de gheaţă în perioada 2000-2004, dar aceasta a crescut până la o medie de 298 de gigatone după 2015.

    Topirea a avut un impact semnificativ asupra nivelului mării care a crescut cu aproximativ 0,74 milimetri pe an, adică 21% din creşterea globală a nivelului mării observată în această perioadă.

    Gheţarii tind să aibă un răspuns mai rapid la schimbările climatice în comparaţie cu straturile de gheaţă din Groenlanda şi Antarctica.

    Studiul ar putea umple lacune importante în ceea ce priveşte înţelegerea topirii gheaţii, ducând la predicţii mai exacte, a spus co-autorul studiului Robert McNabb, un om de ştiinţă de la Universitatea Ulster din Marea Britanie.

    Gheţari din Alaska, Islanda, Alpi, munţii Pamir şi Himalaya au fost printre cei mai afectaţi de topire, au descoperit cercetătorii. Gheţarii cu comunităţile în apropriere oferă o sursă importantă de apă, iar declinul acestora ar putea duce la deficienţe grave de apă în zona importante din lume.

    Ultimele studii privind schimbările climatice arată că nivelul mării va creşte cu mai mult de un metru până în 2100.