Ministrul agriculturii din landul Saxonia Inferioara, Gert
Lindemann, a spus ca procesul de cercetare a cauzelor epidemiei e
dificil, pentru ca au trecut deja cateva saptamani de la inceputul
imbolnavirilor, astfel incat va fi necesara initierea de noi teste
pe germeni si seminte, “pentru a ajunge la deplina certitudine”,
informeaza AP.
Declaratia ministrului arunca si mai mult in incertitudine soarta
producatorilor europeni de legume, care abia ce rasuflasera usurati
cand acelasi ministru spusese, cu o zi in urma, ca epidemia nu
poate fi atribuita castravetilor de import, ci germenilor de legume
(mai multe soiuri de fasole, linte, lucerna, schinduf) produsi de o
ferma organica si livrati magazinelor si restaurantelor din
landurile invecinate.
“O asemenea investigatie e un dezastru”, a declarat pentru AP
Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea Bolilor
Infectioase de la Universitatea Minnesota. “Un asemenea sir de
razgandiri dovedeste incompetenta autoritatilor germane”, a spus
cercetatorul.
Ferma cu pricina se numeste Gaertnerhof si se gaseste in satul
Bienenbuettel din districtul Uelzen (intre Hamburg si Hanovra), din
Saxonia Inferioara, in nordul Germaniei. Ferma a fost deja inchisa,
iar produsele distribuite de firma in Saxonia Inferioara, Hamburg,
Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost
retrase de pe piata.
Autoritatile germane au emis insa o avertizare pentru populatie de
a se abtine nu numai de la consumul de germeni (muguri) de legume,
ci si de la consumul de salata, rosii si castraveti, pe motiv ca si
castravetii ar putea fi contaminati, insa cu o tulpina diferita de
E.coli, nu cu cea noua care a cauzat majoritatea imbolnavirilor din
2 mai incoace.
UE va tine marti o reuniune de urgenta a ministrilor
agriculturii din UE, spre a discuta criza creata si impactul ei
economic, inclusiv interzicerea totala de catre Rusia a
importurilor de legume din UE. Luni, ministrul roman al
agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca va cere Comisiei
Europene solutii pentru despagubirea producatorilor romani de
castraveti, ale caror pierderi sunt estimate la 9 milioane de euro
pentru urmatoarele doua luni. Statul va acorda celor pagubiti un
ajutor financiar de 4,6% din valoarea productiei comercializate
anul trecut, dar nu mai mult de o treime din cheltuielile facute in
perioada in care se estimeaza pierderi, a promis Tabara.
Presa occidentala a publicat reportaje din Germania, in special din
Hamburg, de unde reiese ca restaurantele au renuntat aproape de tot
sa mai ofere salata sau cruditati clientilor, din prudenta, ceea ce
inseamna ca pagubele pentru producatorii europeni de castraveti,
rosii si salata vor continua.
Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu alte
epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
germeni de ridichi.