BusinessMagazin

Tag: GermanWings

  • Rămăşiţele a 44 de victimele ale accidentului Germanwings au fost repatriate

    Lufthansa, compania mamă, a trimis sicriele cu un avion cargo marţi noaptea, din Marsilia.

    Copilotul Andreas Lubitz ar fi prăbuşit intenţionat avionul Airbus A320 în Alpii Francezi în martie, provocând moartea a 150 de persoane. Şaisprezece dintre victime erau de la şcoala gimnazială Joseph-Koenig din Haltern şi se întorceau dintr-un schimb de experienţă la Barcelona.

    Familiilor li se va permite să viziteze sicriele în interiorul hangarului din Duesseldorf miercuri. Elmar Giemulla, avocat al unora dintre familiile victimelor, a declarat că sosirea lor le va oferi rudelor sentimentul că “s-a încheiat”.

    “Familiile încearcă un sentiment de negare. Nu pot şi nu vor să realizeze că le-au murit copiii”, a declarat Giemulla. “Va fi dur când vor vedea scriele, dar este necesar, pentru că au nevoie de o încheiere”, a adăugat el.

    Rămăşiţele celorlalte victime vor fi repatriate în săptămânile următoare. Pasagerii proveneau din 18 ţări, inclusiv Australia, Argentina şi Japonia, dar majoritatea erau din Spania sau Germania.

    Repatrierea unora dintre cadavre a fost întârziată din cauza unor erori privind certificatele de deces în Franţa.

  • Organismul de reglementare a aviaţiei germane afirmă că nu era la curent cu depresia lui Lubitz

    Un purtător de cuvânt al Biroului Federal pentru Aviaţie (LBA) a declarat pentru AFP că firma-mamă Lufthansa nu i-a transmis “nicio informaţie despre istoricul medical” al lui Lubitz, pe care procurorii îl suspectează că a doborât deliberat avionul luna trecută, omorând toate cele 150 de persoane de la bord.

    În particular, medicii Lufthansa care l-au examinat pe Lubitz nu au informat autorităţile despre vreo “fază timpurie a unei depresii grave”, a subliniat LBA, care emite licenţele piloţilor.

    Biroul precizează că a aflat despre problemele de sănătate mentală ale lui Lubitz atunci când a obţinut acces la dosarul acestuia de la Centrul Aeromedical Lufthansa, pe 27 martie, la trei zile după prăbuşire.

    LBA confirma astfel informaţii publicate de Welt am Sonntag.

    Potrivit publicaţiei, Lubitaz a fost examinat de cel puţin şase ori de către medici de la Lufthansa începând din 2009, dar, după ce s-a dispus efectuarea unui test psihologic în anul respectiv, nu au fost efectuate alte evaluări ale sănătăţii mentale a acestuia.

    Ziarul citează refuzul Lufthansa de a comenta, din cauza anchetei în curs asupra prăbuşirii zborului Barcelona-Duesseldorf.

    Preşedintele şi CEO-ul Lufthansa Carsten Spohr a declarat că firma nu era la curent cu vreo problemă de sănătate care să fi compromis capacitatea de zbor a lui Lubitz, despre care a afirmat că era “100% capabil de zbor”.

    Însă compania aeriană germană a recunoscut săptămâna trecută că Lubitz şi-a informat şcoala de zbor, la jumătatea lui 2009, în momentul în care şi-a reluat antrenamentele după o lungă absenţă motivată medical, că a suferit “episoade anterioare de depresie severă”.

    El a primit ulterior certificatul medical care confirma că era apt de zbor.

    Procurori germani au afirmat săptămâna trecută că Lubitz a fost diagnosticat ca suicidar “cu mai mulţi ani în urmă”, înainte să devină pilot, dar că doctorii nu au descoperit recent vreun semn că ar dori să-şi facă rău lui sau altora.

    Însă Lubitz primea tratament de la neurologi şi psihiatri, care i-au dat concediu pe caz de boală în mai multe rânduri, inclusiv în ziua prăbuşirii.

    Documente rupte au fost găsite în apartamentul lui Lubitz, despre care autorităţile cred că arată că tânărul în vârstă de 27 de ani încerca să-şi ascundă boala de angajator.

    O purtătoare de cuvânt a Agenţiei Europene pentru Securitate Aeriană (EASA) a declarat sâmbătă pentru AFP că organismul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de “non-conformitatea” Germaniei faţă de reglementări în domeniul securităţii aeriene, înainte de prăbuşire, în special referitoare la monitorizarea sănătăţii membrilor echipajelor.

  • Tragedia Germanwings – Anchetatori: Copilotul Lubitz efectuase căutări online despre uşile carlingilor avioanelor

    Procurorii germani au găsit în casa pilotului o tabletă digitală. În istoricul tabletei digitale anchetatorii germani au găsit că Andreas Lubitz efectuase, în perioada 16 – 23 martie, căutări pe Internet despre moduri de sinucidere, precum şi despre funcţionarea şi rezistenţa uşilor cabinelor piloţilor în avioanele comerciale.

    În plus, potrivit anchetatorilor, Lubitz – care suferea de o boală psihosomatică – se pare că mersese la cel puţin cinci medici specialişti în căutarea unui tratament pentru insomnie.

    În casa copilotului Andreas Lubitz au fost găsite numeroase prescripţii medicale pentru “boli psihosomatice”. Copilotul avionului Germanwings era sub tratament psihiatric şi neurologic, având tendinţe sinucigaşe şi depresie, au dezvăluit procurorii germani luni. În afară de aparentele afecţiuni psihice, Andreas Lubitz avea şi probleme de vedere, dar medicii nu sunt siguri dacă problemele oftalmologice aveau cauze organice ori psihologice.

    Procurorii francezi suspectează că Andreas Lubitz, copilotul avionului, a prăbuşit intenţionat aeronava, el profitând de ieşirea pentru scurt timp a căpitanului din carlingă pentru a înclina aeronava pe o traiectorie de prăbuşire. Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit pe 24 martie într-o zonă muntoasă din sud-estul Franţei. Nu au existat supravieţuitori.

     

  • A doua cutie neagră a avionului Germanwings a fost găsită

    A doua cutie neagră este cea care înregistrează parametrii zborului până în momentul prăbuşirii avionului Airbus A320. După analizarea datelor, experţii vor putea determina circumstanţele prăbuşirii aeronavei.

    Prima cutie neagră – cea care conţine conversaţiile echipajului – a fost găsită la scurt timp după prăbuşire, iar datele pot fi recuperate şi utilizate, în pofida avariilor.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, care se deplasa pe ruta Barcelona-Dusseldorf, s-a prăbuşit în urmă cu o săptămână în Alpii francezi, provocând moartea tuturor celor 150 de persoane aflate la bord. Anchetatorii care analizează posibilele cauze ale acestei tragedii se concentrează pe ipoteza potrivit căreia copilotul în vârstă de 27 de ani, Andreas Lubitz, ar fi provocat intenţionat prăbuşirea aeronavei.

    Acesta a suferit un episod depresiv major în 2009, iar anchetatorii au găsit la domiciliul său dovezi potrivit cărora ar fi trebuit să fie în concendiu medical în ziua tragediei.

     

  • Andreas Lubitz cunoştea perfect regiunea din Alpii francezi unde s-a prăbuşit avionul Germanwings

    Deşi nu se poate spune dacă Andreas Lubitz a premeditat prăbuşirea avionului, mărturiile partenerilor săi de la clubul de aviaţie din care făcea parte sugerează că acesta cunoştea foarte bine Alpes-de-Haute-Provence şi, mai exact, locul unde a avut loc tragedia, relatează Le Parisien, în ediţia electronică.

    Pasionat de zborul cu planorul, Andreas s-a format la clubul din oraşul său natal care efectua periodic stagii în Alpes-de-Haute-Provence. “Sunt sigur că Andreas a participat cel puţin o dată sau de două ori la stagii cu noi la Sisteron (Alpes-de-Haute-Provence)”, a explicat Ernst Müller, un septuagenar membru al clubului aeronautic din Montabaur.

    Dieter Wagner, un alt membru al clubului precizează: “Andreas a participat la unul dintre aceste stagii în Alpes-de-Haute-Provence cu nepoata mea, care era prietenă cu el. Era pasionat de Alpi şi chiar obsedat. Sunt sigur că el cunoştea sectorul unde s-a prăbuşit avionul pentru că îl survolase cu planorul”.

    Un alt cotidian francez, Metro News, susţine că Andreas Lubitz mergea în vacanţă cu părinţii lui de la vârsta de nouă ani la clubul aeronautic din Sisteron, situat la 69 de kilometri de Le Vernet, o localitate din apropierea locului în care s-a prăbuşit avionul.

    Un prieten al părinţilor copilotului a declarat pentru Metro News că Lubitz venea cu părinţii şi locuia într-un camping al clubului aeronautic. El era descris drept un “băiat normal” de către cei care în cunoşteau. Ulterior, Lubitz s-a alăturat clubului din Seyne-les-Alpes, tot împreună cu părinţii.

    În regiune se află numeroase cluburi aeronautice, unde turiştii germani pasionaţi de acest sport vin încă din luna martie.

    Cele două cluburi din Sisteron şi Montabaur fiind înfrăţite, “părinţii lui veneau să zboare cu planorul”, mărturiseşte Francis Keser, de la clubul din Sisteron. “Nu vom putea înţelege niciodată o asemenea nebunie”, a precizat el, adăugând: “Încep să apară numeroase coincidenţe. Dacă a venit la clubul din Seyne, este tulburător. Există probabil o legătură”, a adăugat el.

    Jean-Pierre Revolat, instructor la clubul aeronautic, este mai categoric: “Este părerea mea, nu pot garanta pentru ea, dar am impresia că a modificat traiectoria pentru a veni aici”.

     

  • MĂRTURIE: Andreas Lubitz plănuia “ceva ce va fi în memoria tuturor” şi avea coşmaruri că se prăbuşeşte cu avionul

    Fosta iubită a lui Andreas Lubitz a declarat pentru o publicaţie germană că bărbatul i-ar fi spus anul trecut, pe un ton ameninţător: “Într-o zi voi face ceva ce va schimba tot sistemul şi atunci toţi îmi vor şti numele şi şi-l vor aminti”, informează dailymail.co.uk.

    Când a aflat de prăbuşirea de marţi a zborului Germanwings 4U9525, femeia şi-a amintit de profeţia ameninţătoare a lui Lubitz. “Nu am ştiut ce vrea să spună, dar acum am înţeles”, a declarat fosta iubită a copilotului pentru ziarul german Bild.

    Problemele personale şi comportamentul ciudat erau atât de grave, încât femeii i s-a făcut frică şi a decis să se despartă de Andreas Lubitz. “Când am aflat despre prăbuşirea avionului, în minte au început să mi se deruleze cuvintele pe care mi le spusese”, a spus femeia.

    Potrivit dailymail.co.uk, autorităţile vor dori, cel mai probabil, să vorbească cu fosta iubită a copilotului pentru a obţine detalii despre starea de spirit a acestuia. Copilotul şi femeia au avut o relaţie timp de şapte ani şi au locuit împreună într-un apartament la periferia oraşului Dusseldorf. Unele relatări de presă vorbesc despre faptul că cei doi ar fi fost logodiţi şi ar fi existat planuri pentru a se căsători în 2016.

    Andreas Lubitz ar fi comandat două automobile Audi pentru sine şi iubita sa cu puţin timp înainte de tragedie, într-o încercare disperată de a o convinge să se întoarcă la el, dar femeia ar fi respins cererile acestuia şi doar o maşină a fost livrată.

    Informaţiile uimitoare referitoare la o posibilă plănuire îndelungată a prăbuşirii deliberate a avionului Airbus A320 dau greutate relatărilor referitoare la faptul că Lubitz a ascuns afecţiunile medicale de care suferea şi care l-ar fi făcut inapt de zbor, comentează dailymail.co.uk.

    Vineri, anchetatorii germani au anunţat că bărbatul ar fi trebuit să fie în concediu medical în ziua prăbuşirii avionului. Scutiri medicale au fost descoperite la domiciliul lui Lubitz, inclusiv una pentru ziua accidentului, iar spitalul universitar din Dusseldorf a confirmat că Lubitz a fost pacient al instituţiei medicale în ultimele două luni, dar nu a dat publicităţii date despre motivele internării.

    Daily Mail relatează că Andreas Lubitz ar fi cunoscut foarte bine regiunea din Alpii francezi în care s-a prăbuşit avionul Germanwings, după ce ar fi efectuat un curs de planorism în zonă.

    Andreas Lubitz a lucrat ca însoţitor de zbor timp de aproape un an înainte de a deveni pilot şi a fost tachinat de colegii săi pe această temă. Unii membri ai echipajelor aeriene îi spuneau “Tomato Andi” (Andi suc de roşii, n.r), o referinţă la sucul preferat de mulţi pasageri.

    Presa a mai scris că bărbatul pasionat de fitness urma un tratament pentru problemele de sănătate mintală şi s-ar fi temut că licenţa de zbor i-ar fi fost ridicată dacă operatorul aerian ar fi aflat despre căderile sale de ordin psihologic.

    Potrivit unor informaţii publicate de presa germană, cel puţin doi medici i-ar fi acordat scutiri medicale pentru ziua în care a avut loc accidentul. Anchetatorii ar fi găsit la domiciliul lui Lubitz şi alte scutiri medicale, eliberate pentru zile în care bărbatul s-a aflat la manşa avioanelor Germanwings. Poliţia a anunţat că, cel puţin deocamdată, nu a fost găsit niciun mesaj referitor la sinucidere.

    Un oficial al Germanwings a declarat pentru Daily Mail că operatorul aerian nu ştia de nicio scutire medicală şi că era responsabilitatea lui Lubitz să anunţe compania că nu este apt de zbor.

    Preşedintele companiei Lufthansa, Carsten Spohr, a declarat joi că Lubitz a trecut testele de sănătate şi era apt de zbor. El a precizat însă că în urmă cu şase ani, când Lubitz începuse pregătirile pentru obţinerea licenţei de pilot comercial, a întrerupt cursurile pentru câteva luni. El a adăugat că, dacă motivul era de natură medicală, regulile germane privind respectarea vieţii private ar fi împiedicat dezvăluirea acestor informaţii.

    Biroul federal al aviaţiei (LBA) din Germania a cerut vineri companiei Lufthansa să ofere acces la dosarul medical al lui Andreas Lubitz, relatează agenţia DPA în pagina electronică.

    Dosarul medical ar urma să fie ulterior transferat anchetatorilor francezi, a declarat un purtător de cuvânt al LBA.

    Andreas Lubitz, în vârstă de 27 de ani, este suspectat că a provocat intenţionat prăbuşirea avionului Germanwings, marţi, într-o regiune muntoasă din sudul Franţei. Procurorul din Marsilia a declarat joi că Lubitz a refuzat să-i dechidă uşa pilotului şi a acţionat butonul de coborâre a aeronavei, ceea ce poate fi interpretat drept o intenţie de a distruge acest avion. Toate cele 150 de persoane de la bord au murit în urma prăbuşirii avionului.

  • Cine era copilotul zborului Germanwings 9525, care a provocat prăbuşirea avionului Airbus A320

    Andreas Lubitz, în vârstă de 28 de ani, originar din oraşul Montabaur, în landul german Renania-Palatinat, a fost pasionat de zbor din adolescenţă, când a devenit membru al unui club de aviaţie.

    Lubitz  “a devenit membru al clubului de aviaţie în adolescenţă, pentru a-şi îndeplini visul de a zbura”, potrivit unei declaraţii date publicităţii pe site-ul propriu de către clubul Luftsportclub Westerwald, al cărui membru a fost copilotul.

    “Şi-a îndeplinit visul pentru care a plătit acum prea scump, cu propria sa viaţă”, mai scrie pesite-ul clubului, potrivit ediţiei online a Wall Street Journal.

    Copilotul Andreas Lubitz avea o experienţă de doar 630 de ore de zbor pe avioane de tip Airbus A320 şi s-a angajat în cadrul companiei Germanwings în septembrie 2013, după absolvirea cursurilor de pilotaj ale Şcolii de aviaţie a Lufthansa din Bremen.

    Autorităţile din oraşul Montabaur au dat publicităţii, joi, o declaraţie în care oferă condoleanţe familiei, dar oficialii nu l-au identificat formal pe copilot ca fiind Andreas Lubitz. Primăriţa din Montabaur, Gabriele Wieland, a declarat că tânărul copilot locuia cu părinţii, dar avea şi o locuinţă personală la Dusseldorf.

    Germanwings şi compania mamă Lufthansa au refuzat să facă publice numele piloţilor şi orice alte detalii, înaintea conferinţei de presă susţinute de anchetatorii francezi ai dezastrului aviatic.

    Pe de altă parte, procurorul francez care conduce ancheta privind prăbuşirea avionului Germanwings a confirmat identitatea copilotului.

    Presa germană l-a identificat pe pilotul aeronavei doar cu prenumele şi iniţiala numelui, Patrick S.

    Potrivit cotidianului germana Bild, Patrick S., tată a doi copii, a lucrat pentru Lufthansa şi Germanwings peste zece ani şi avea o experienţă de peste 6.000 de ore la manşa avioanelor de tip Airbus A320. Pilotul lucra pentru Germanwings din mai 2014, după ce fusese pilot pentru companiile Lufthansa şi Condor.

    Copilotul avionului Germanwings prăbuşit marţi în sudul Franţei a refuzat să dechidă uşa pilotului şi a acţionat butonul de coborâre a aeronavei, ceea ce poate fi interpretat drept o intenţie de a distruge acest avion, a declarat joi procurorul din Marsilia, citat de La Depeche în ediţia online.

     

  • Câteva curse aeriene ale Germanwings au fost anulate după ce piloţii au refuzat să zboare

    Piloţii şi personalul navigant au refuzat să zboare din cauza îngrijorărilor că accidentul ar fi putut avea legătură cu reparaţiile care au avut loc luni la trapele trenului de aterizare, potrivit unor informaţii neconfirmate relatate de revista Der Spiegel.

    Lufthansa a negat că ar exista o legătură între reparaţii şi zborurile anulate.

    Echipajele au refuzat să zboare din “motive personale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei.

    Lufthansa a confirmat că avionul care s-a prăbuşit în Alpi a fost ţinut la sol timp de o oră, luni, pentru repararea trapelor, dar a insistat că problema nu era “legată de siguranţă”. “Reparaţia a fost pur şi simplu una de îndepărtare a unui zgomot pe care îl făcea trapa, iar avionul a zburat din nou luni, la ora 10.00”, a declarat purtătoarea de cuvânt. Acesta a făcut câteva curse în siguranţă după ce a fost reparat şi înainte de accident, a declarat ea.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit marţi dimineaţă într-o zonă muntoasă din sud-estul Franţei, în apropierea localităţii Barcelonnette.

    Avionul decolase de la Barcelona la ora 10.01 (11.01, ora României) şi urma să ajungă la Dusseldorf, în nordul Germaniei, însă a dispărut de pe ecranele radarelor în jurul orei 11.15 (12.15, ora României).

    Printre persoanele aflate la bordul avionului companiei Germanwings erau 67 de cetăţeni germani, 45 de spanioli, zeci de turci şi cel puţin un belgian.

     

  • Avionul Germanwings prăbuşit în Franţa avea o vechime de 25 de ani

    Prin urmare, avionul era destul de vechi comparativ cu vârsta medie de nouă ani a flotei Lufthansa, comentează cotidianul francez.

    Acesta este primul accident care implică un avion al companiei Germanwings, filiala low-cost a Lufthansa. Pentru compania mamă este însă al treilea accident de acest tip. În 1993, Lufthansa a pierdut un avion Airbus A320 în Polonia.

    Accidentul de marţi este cel mai grav produs pe teritoriul francez din 2000. Anterior, prăbuşirea unui avion Concorde la Gonesse în 25 iulie 2000 s-a soldat cu 113 morţi. Acesta este al patrulea avion A320 prăbuşit în Franţa. Ultimul a fost în noiembrie 2008, un A320 al XL Airways, care s-a scufundat în mare. În 1992, prăbuşirea unui avion A320 în apropiere de Strasbourg a provocat moartea a 87 de persoane.

    În plus, A320 este modelul Airbus cel mai vândut, în peste 5.000 de exemplare, şi tot atâtea comenzi încă neonorate. De la darea sa în funcţiune în 1998, 22 de avioane A320 s-au prăbuşit în întreaga lume. Ultimul era un A320 al AirAsia la începutul anului. Acesta este şi avionul cel mai folosit de companiile low cost.

     

  • Un an turbulent pentru aviaţia românească

    Ultimele luni au fost dominate de ştiri surprinzătoare din piaţa de aviaţie: pierderea supremaţiei TAROM (care a fost depăşit, la numărul de pasageri, de către low-costul Wizz Air), tăcerea Blue Air, falimentul Malev, anunţul Easyjet că renunţă la cursele din România, scăderea numărului de curse Germanwings şi lista ar putea continua. După mai bine de câteva luni de tăcere, oficialii Blue Air au făcut săptămâna trecută prima conferinţă de presă în care au anunţat că vor muta din 25 martie cursele pe Otopeni şi vor mai adăuga o aeronavă flotei existente (care numără acum şase aeronave). De pe aeroportul din Otopeni vor opera 85 de zboruri săptămânal cu şase avioane alocate, iar de pe cel din Bacău vor opera circa 37 de zboruri pe săptămână cu trei avioane.

    Toate zborurile low-cost, indiferent de compania aeriană care le operează, vor fi mutate la Otopeni, aeroportul Băneasa urmând să deservească doar zboruri business şi VIP. Următorul anunţ important privind mutarea zborurilor pe Otopeni ar trebui să vină de la Wizz Air – companie care a avut în nenumărate rânduri dispute legate de tarifele percepute de aeroporturile din România, considerând că până şi tarifele percepute de Băneasa sau de aeroportul din Cluj sunt prea mari. Taxele de pe Otopeni sunt însă cele mai mari din ţară, iar Balazs Varro, corporate communications manager în cadrul Wizz Air, a declarat că: “Poziţia foarte bună pe care o avem în piaţă ne va permite să ne mutăm pe Otopeni dacă vom fi forţaţi să facem acest lucru, dar nu fără revizuirea capacităţii sau creşterea preţului biletelor”. În prezent, taxa de pasager pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă.

    Mutarea curselor low-cost pe Otopeni vine într-un moment de schimbări importante pe piaţa de aviaţie. Intrarea în faliment a companiei ungare Malev la sfârşitul lunii ianuarie (care, după 66 de ani de activitate, a intrat în colaps din cauza datoriilor de 200 de milioane de euro acumulate în 2007-2010 considerate de către Comisia Europeană ajutor de stat primit ilegal) a lăsat un gol pe rutele pe care le operau ungurii în România: Bucureşti-Budapesta, Cluj-Budapesta, Târgu-Mureş-Budapesta.

    Zborurile de pe piaţa românească aveau o contribuţie de aproape 10% la numărul total de pasageri, adică circa 300.000 de pasageri, după cum arată ultimele date din 2010. Malev estima în 2010 că deţine o cotă de piaţă de 5% în România, concurând cu TAROM, Lufthansa, Austrian Airlines, Carpatair şi alţi operatori de linie regulată, dar şi cu operatorii low-cost Blue Air şi Wizz Air. Malev a devenit cea de-a doua victimă din acest an a austerităţii europene după ce compania Spanair s-a prăbuşit la începutul lunii ianuarie.

    TAROM şi Wizz Air au anunţat imediat că vor prelua pasagerii Malev şi vor reintroduce curse Bucureşti-Budapesta. Publicul ţintă al Malev de pe piaţa locală se va redistribui însă către mai multe companii, deoarece cei mai mulţi pasageri mergeau pe curse lung-curier, către destinaţii transatlantice.

    Compania aeriană de stat TAROM a transportat anul trecut 2,19 milioane de pasageri, sub nivelul prognozat şi cu 510.000 mai puţin faţă de low-costul ungar Wizz Air. Cu pierderi de milioane de euro şi cu datorii mari, TAROM nu a reuşit să îşi atingă obiectivul de trafic anul trecut. Deşi estimase un număr de 2,4 milioane de pasageri, compania de stat a transportat doar 2,19 milioane de persoane în 2011. Nivelul este aproape similar cu cel din 2010, când TAROM bifa 2,1 milioane pasageri.