Tag: GEREA

  • Ministrul Energiei: RADET a instigat populaţia într-un moment sensibil. Dacă aş putea, i-aş demite pe responsabili

    “Am simţit nevoia să liniştesc încă o dată populaţia cu privire la apariţia, văd, periodică, a unor mesaje care nu-şi au locul şi nu au niciun fundament real faţă de situaţia şi evoluţia ei în ceea ce priveşte încălzirea, alimentarea cu apă caldă şi căldura a bucureştenilor. Vreau să resping, pe această cale, orice încercare de manipulare sau politizare a acestui subiect, orice încercare de alarmare gratuită a poupulaţiei. După cum ştiţi, la nivelul guvernului s-au luat măsuri încă de acum două săptămâni pentru rezolvarea problemei furnizării agentului termic şi a căldurii peste iarnă, prin acea decizie care permite municipalităţii de a se împrumuta cu sumele necesare pentru trecerea iernii, noi am ţinut legătura în permanenţă în cadrul unui comitet pe care l-am organizat pe acest subiect cu Primăria Capitalei, cu primarul general şi lucrurile sunt în absolută siguranţă”, a declarat ministru Energiei Andrei Gerea, la Palatul Victoria.

    Gerea a precizat că trebuie gestionată “mai bine” comunicarea la nivelul ELCEN şi RADET.

    “Comunicarea de la nivelul ELCEN, RADET este o parte care trebuie, să spunem, mai bine gestionată de către actorii în cauză. (…) Ieri (vineri -n.r.) în momentul când a fost emis acel comunicat de RADET, Primăria Capitalei deja achitase o sumă importantă, iar ELCEN, de asemenea, achitase din această sumă către furnizorii de gaz, plata necesară continuării alimentării cu gaz a ELCEN şi mai departe a furnizării agentului termic. În niciun moment nu a fost vorba de iminenţă, nici de întrerupere ulterioară – peste 10 zile, două săptămâni – a furnizării acestui agent termic”, a arătat Gerea.

    Ministrul Energiei a precizat că urmează ca Primăria Capitalei şi Consiliul General să facă ultimul pas spre obţinerea împrumutului de trezorerie pus la dispoziţie de către Ministerul de Finanţe, în aşa fel încât să se dea “confortul necesar populaţiei pentru această iarnă”.

    Întrebat de jurnalişti dacă se impune vreo demisie în urma comunicării defectuase a RADET, Gerea a precizat că nu depinde de ministerul pe care îl conduce.

    “Dacă ar depinde de mine aş face-o la nivelul RADET, i-am demite pe cei care au instigat, sau măcar au încercat s-o facă, să instige populaţia într-un moment de sensibilitate crescută la nivel social. Din păcate nu depinde de Ministerul Energiei acest lucru”, a spus Andrei Gerea.

  • Gerea spune că problemele firmelor de termoficare s-ar putea rezolva prin constituire de asocieri

    Gerea a afirmat, într-o conferinţă de presă, la Galaţi, că a fost reluată furnizarea apei calde în sistem centralizat în oraş, după ce acest serviciu a fost sistat la începutul lunii aprilie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Putem să anunţăm cu bucurie aş putea spune reluarea acestui serviciu public absolut elementar, de bază pentru o comunitate modernă. Era de datoria noastră, a tuturor, a celor care suntem implicaţi în administraţia locală, în adminsitraţia centrală, în Guvern, să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a debloca lucrurile. Noi la nivelul ministerului vom fi alături de dumneavoastră, de cei din Galaţi, pentru a rezolva toate problemele, dar, ca şi la Bucureşti, şi în alte locuri din ţară, acest lucru nu se rezolvă dacă serviciile nu vor fi plătite”, a spus ministrul.

    El a mai declarat că, împreună cu autorităţile locale şi cu reprezentanţii societăţilor Electrocentrale, Calorgal şi Romgaz, se vor căuta soluţii pentru asigurarea furnizării căldurii în Galaţi, pentru iarnă.

    O posibilă soluţie ar fi ca Electrocentrale Galaţi să fie reorganizată într-o societate cu acţionariat mixt, iar Consiliul Local ar urma să fie acţionar majoritar, iar alţi acţionari să fie Ministerul Energiei, Electrocentrale, Romgaz şi Calorgal.

    Această idee avansată de conducerea Electrocentrale Galaţi a fost agreată de ministrul Gerea, care a precizat că o soluţie similară ar urma să fie supusă dezbaterii publice şi la Bucureşti, în cazul Radet.

    În acest context, ministrul a menţionat că decizii prin care societăţile locale care produc agent termic treceau din administrarea ministerului de resort în administrarea primăriilor nu mai sunt posibile din punct de vedere legal.

    “Acum fac trimitere la un capitol care sigur va intra problabil şi în dezbatere publică, şi anume situaţia şi de la Bucureşti, unde Radet, de exemplu, înregistrează datorii foarte mari către Elcen şi unde s-a pus problema unei fuziuni între Elcen şi Radet, dar sub forma în care Elcen ar fi trecut la Radet, adică cel care avea de încasat era înghiţit de către cel care avea de dat. Acest lucru nu s-a putut face, pentru că există şi o decizie a Curţii Constituţionale din decembrie anul trecut, deşi la un moment am avut intenţie de a face acest lucru. Nu mai este posibil, nu mai este posibil transferul cu titlul gratuit al unor astfel de active, soluţia fiind ori astfel de asocieri, ori adică, spre exemplu, transformarea Radet în societate comercială şi intrarea într-o asociere cu Elcen, ori în cazul lor, probabil, insolvenţă sau faliment…mă rog în cazul lor sunt alte probleme acolo. În cazul Galaţiului asta e soluţia posibilă şi care va pune municipalitatea în postură de acţionar majoritar şi care speram noi va reuşi să gestioneze această nouă asociere, problematică extrem de dificilă la nivelul municipiului, acolo unde se înregistrează datorii foarte mari la plată de către cei care primesc aceste serviciii şi trebuie ca toţi să conştientizăm că fără plata acestor servicii nimeni nu va primi gratis apa caldă sau căldură”, a mai spus ministrul Gerea.

    În ceea ce priveşte furnizarea apei calde în Galaţi, deocamdată, însă, a fost repornit doar sistemul de furnizare a apei calde şi va mai dura până când localnicii vor avea apă caldă la robinete.

    Sinan Mustafa, administratorul special al Electrocentrale Galaţi, societatea care produce agentul termic şi care este în insolvenţă, a estimat, în aceeaşi conferinţă de presă, că în maximum două zile gălăţenii vor beneficia de apă caldă.

    Purtătorul de cuvânt al societăţii Calorgal, cea care asigură furnizarea apei calde în oraş, a afirmat, joi, că în momentul în care apa primită de la Electrocentrale va ajunge la punctele termice la o temperatură de peste 70 de grade Celsius va fi trimisă mai departe către locuinţe.

    “Combinatul a dat drumul la abur, CET încălzeşte apa din instalaţii, iar când va ajunge la peste 70 de grade vom putea furniza apa caldă”, a spus Mihai Costache, estimând că este o chestiune de câteva ore.

    Administratorul special al Electrocentrale Galaţi, Sinan Mustafa, a mai afirmat că pentru a se porni sistemul de încălzire în municipiul Galaţi, la 1 octombrie sau cel târziu la 1 noiembrie, societatea trebuie să găsească sprijin la Ministerul Energiei pentru a i se permite plata eşalonată a sumei de 50 de milioane de lei, pe care o are de achitat la principalii creditori, Romgaz şi Transgaz.

    În acest context, primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a declarat că Banca Europeană de Investiţii ar fi dispusă să ofere Primăriei un împrumut de 40 de milioane de euro, bani pe care municipalitatea nu va putea să-i aloce societăţii Electrocentrale în actuala formă de organizare.

    În municipiul Galaţi nu s-a mai furnizat apă caldă în sistem centralizat de la începutul lunii aprilie, când s-a sistat şi furnizarea agentului termic, din cauza problemelor financiare existente la nivelul societăţilor de termoficare. Într-o primă fază, Curtea de Apel Galaţi a formulat o hotărâre irevocabilă privind declararea falimentului societăţii Apaterm, cea care asigura furnizarea agentului termic şi a apei calde în oraş. De la 1 aprilie, conducerea societăţii Electrocentrale, cea care produce agentul termic şi care este în insolvenţă, a decis, în vederea rentabilizării, să întrerupă până în 30 septembrie livrarea energiei termice către sistemul centralizat al oraşului.

    Administratorul special al societăţii Electrocentrale, Sinan Mustafa, declara, marţi, că societatea are de recuperat de la falimentara Apaterm S.A. o datorie curentă de aproximativ 60 milioane lei, exprimându-şi nemulţumirea şi faţă de înlăturarea unei creanţe de 339 milioane lei din programul de plăţi, aferent planului de reorganizare pe care îl avea Apaterm.

    Pe de altă parte, Electrocentrale înregistrează acum către Romgaz şi Transgaz datorii curente de aproximativ 55 de milioane lei şi istorice de circa 150 milioane lei. În ceea ce priveşte sumele pe care Apaterm le avea de recuperat de la populaţia oraşului, acestea se ridicau în mai la aproximativ 152 de milioane de lei.

    Tot marţi, primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a afimat că, în mod normal, populaţia oraşului urma să beneficieze începând de joi de apă caldă în sistem centralizat.

    Edilul preciza că reluarea furnizării apei calde este posibilă datorită Combinatului ArcelorMittal care va furniza către Electrocentrale aburul necesar producerii apei calde care va fi distribuită mai departe, prin intermediul societăţiI Calorgal, către oraş.

    Acest lucru se va întâmpla până la sfârşitul lunii septembrie când Electrocentrale ar urma să reia producerea de energie termică pe timpul sezonului rece, atât pentru apa caldă, cât şi pentru agentul termic.

  • Gerea spune că ArcelorMittal Galaţi poate fi sprijinit prin finanţarea zonei de eficienţă energetică

    ”Pe cei de la ArcelorMittal putem să îi ajutăm intervenind şi sprijinindu-i cu posibilitatea finanţării în zona de eficienţă energetică, este o problematică esenţială şi pentru România. Încercăm să găsim surse de finanţare pentru fondul de eficienţă energetică care este deja înfiiinţat şi ar trebui să funcţioneze exact în această direcţie şi sperăm ca împreună cu colegii mei, contând şi pe promisiunile celor de la ANRE, să reuşim să asigurăm – să spunem – prima finanţare în acest domeniu către ArcelorMittal pentru că dânşii au nişte proiecte şi nevoi”, a afirmat Gerea.

    Ministrul Gerea a precizat că reprezentanţii combinatului de la Galaţi au în vedere realizarea unei investiţii de 32 de milioane de euro, care va duce la creşterea eficienţei energetice.

    Ministerul Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a făcut o vizită la Combinatul ArcelorMittal din Galaţi, unde a discutat cu reprezentanţii companiei despre o serie de aspecte legate de îmbunătăţirea cadrului general de activitate al societăţii sau de creşterea eficienţei energetice.

    Astfel, s-a discutat inclusiv despre posibilitatea ca ArcelorMittal Galaţi să poată furniza abur către societatea Electrocentrale, care să reia producerea apei calde care ar urma să fie distribuită populaţiei oraşului, după ce această societate a sistat procesul de producere a agentului termic, la începutul lunii aprilie, în vederea rentabilizării.

    În municipiul Galaţi sunt probleme grave în sistemul centralizat de termoficare prin care se asigură apa caldă şi căldura. Astfel, nu se mai furnizează apă caldă în sistem centralizat de la începutul lunii aprilie, când s-a sistat şi furnizarea agentului termic. Într-o primă fază, Curtea de Apel Galaţi a emis o hotărâre irevocabilă privind declararea falimentului societăţii Apaterm, care asigura furnizarea agentului termic şi apei calde în oraş.

    De la 1 aprilie, conducerea societăţii Electrocentrale, cea care produce agentul termic şi care este în insolvenţă, a decis, în vederea rentabilizării, să întrerupă până în 30 septembrie livrarea energiei termice către sistemul centralizat al oraşului. Conducerea Electrocentrale anunţa, la acea vreme, că societatea nu mai primeşte gazul necesar producţiei din cauza datoriilor pe care le are către Romgaz. Administratorul special al societăţii Electrocentrale, Sinan Mustafa, declara că societatea are de recuperat de la falimentara Apaterm SA o datorie curentă de aproximativ 64 de milioane de lei, care include factura lunii martie 2015.

    În ultimii zece ani, ArcelorMittal Galaţi a investit aproximativ 800 de milioane de euro pentru modernizări tehnologice, ale echipamentelor de producţie şi înlocuirea utilajelor uzate. Aceste investiţii au condus la eficientizarea lanţului de producţie.

    Compania face parte din cel mai mare producător de oţel din lume, ArcelorMittal, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal şi prezent în peste 60 de ţări.

  • Gerea: Nu avem capacitatea umană pentru a finaliza strategia energetică, pe simulări şi scenarii

    Gerea a fost întrebat în Comisia de transporturi şi energie din Senat când estimează că va finaliza strategia energetică a României.

    ”Aşa intenţionăm, ca undeva în octombrie să o putem prezenta, vom vedea cum ne încadrăm. Important este că noi vrem să facem o dată un schelet, atât cât putem noi şi cei care au mai fost până acum, că au lucrat la ceea ce este acum pe site în consultare, voluntarii să spunem – că aşa s-a lucrat, pe voluntariat – şi totodată să putem să angajăm la un moment dat şi un consultant, dacă se poate pentru partea de reglaj, pentru că sunt lucruri la care noi nu putem răspunde, mai mult partea asta de scenarii, este unde nu avem capacitatea efectivă, umană, pentru toate aceste simulări şi tot ce mai trebuie făcut. Că trebuie făcute până la urmă şi nişte scenarii, nişte simulări, să vedem variantele care ar ieşi din această strategie cam ce ne dau. Dar trebuie într-adevăr să lucrăm şi cu oameni cu experienţă, profesionişti, pe acest domeniu”, a răspuns Gerea.

    Ministrul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a fost invitat marţi la şedinţa Comisiei pentru Transporturi şi Energie din Senat, pentru o discuţie pe tema noii Strategii Energetice a României.

  • Gerea: Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru energia verde

    Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul discută cu producătorii şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) pentru a găsi soluţii astfel încât investiţiile în energie regenerabilă “să redevină profitabile”, relatează Bloomberg.

    “România nu este încă în situaţia în care să spună: bun, ne-am atins ţinta pentru 2020 privind producţia de energie regenerabilă şi asta e tot. Trebuie să continuăm investiţiile în noi capacităţi de producţie pentru că putem exporta şi obţine bani”, a spus Gerea.

    Gerea nu a dat detalii în privinţa posibilelor modificări ale actualei scheme de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă.

    România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW.

    Producţia de energie regenerabilă este sprijinită prin sistemul certificatelor verzi, care se acordă în funcţie de cantitatea de energie produsă şi livrată. Numărul de certificate diferă în funcţie de tehnologia folosită.

    Guvernul a decis în 2013 să reducă numărul de certificate verzi acordarte producătorilor de energie verde, precum şi să amâne acordarea unor certificate până în 2018.

    Până la anunţarea de noi stimulente în sector, companii precum CEZ, Enel, Iberdrola sau GDF Suez au decis să amâne sau să abandoneze investiţiile în România, notează Bloomberg.

    Nu ne aflăm într-o situaţie pozitivă de business. Este o situaţie complicată, care sper că o să fie soluţionată în curând. Nu spun că ne aşteptăm ca guvernul să revină la angajamentele din trecut, dar avem nevoie de predictabilitate, pentru că ea nu există“, a spus Martin Zmelik, directorul general al CEZ România.

    Producătorul ceh a anunţat, în aprilie 2014, că este dispus să vândă parcurile eoliene Fântânele şi Cogealac din Dobrogea, cu o putere totală instalată de 600 MW, pe fondul reducerii sprijinului acordat de guvern. Ulterior, în septembrie, Zmelik, a declarat pentru MEDIAFAX că grupul ar fi abandonat planurile de vânzare.

    Compania spaniolă Iberdrola, un alt mare producător de energie din surse regenerabile, a decis, în noiembrie 2013, să sisteze investiţiile în producţia de energie eoliană în România, după ce a instalat doar 80 MW din 1.200 MW anunţaţi iniţial.

  • CONFERINŢA ZF – Gerea: Încercăm să salvăm de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara

    “Suntem într-o situaţie ingrată. La Complexul Energetic Hunedoara este o nouă conducere, putem spune că şi un nou Consiliu de Aministraţie care sper să găsească soluţii. Eu sunt un pic optimist din fire, sper ca într-o lună să avem o linie, să salvăm aceste două entităţi esenţiale (complexurile Oltenia şi Hunedoara – n.r.) pentru sistemul energetic”, a spus Gerea la conferinţa ZF Power Summit.

    Potrivit acestuia, în cazul Complexului Energetic Oltenia Ministerul Energiei încearcă să “împuşte doi iepuri dintr-o lovitură”, respectiv adică să transfere minele de la Berbeşti către CET Govora.

    “Încercăm să împuşcăm doi iepuri deodată, să vedem cum o anumită parte ineficientă poate căpăta valoare în altă zonă, adică minele de la Berbeşti să fuzioneze cu CET Govora, astel Complexul Energetic Oltenia scapă de presiunea mare legată de problema de personal. Aceste mine produc o pierdere apreciabilă, dar CET Govora va putea să asigure căldură la Oltchim şi la Râmnicu-Vâlcea, totul conform unui program stabilit de CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia. La Complexul Energetic Oltenia rămân probleme de eficientizare, investiţii”, a spus Gerea.

    Ministrul a adăugat că deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă.

    “Putem identifica unele cauze pentru care Complexul Energetic Hunedoara este ineficient. Dar nu putem lua măsuri radicale fără o analiză serioasă privind posibilităţi de salvare. Este simplu să spui hai să le închidem, dar ce pui în loc?”, a continuat Gerea.

    Totodată, el a afirmat că a transmis FMI că populaţia nu poate suporta o creştere abruptă a preţului gazelor naturale, aşa cum a cerut Fondul, şi că autorităţile române au propus ca viitoare majorare, mai mică decât cea solicitată de FMI,să aibă loc la 1 iunie sau 1 iulie.

    “Legat de problema gazelor pentru populaţie, lucrurile sunt oarecum destul de clare. Noi am spus că populaţia nu poate suporta creşteri foarte mari şi imediate aşa cum ne-au fost solicitate. Am propus de la 1 iunie sau 1 iulie un preţ cu mult sub cel cerut de FMI, de la care nu cred că vom putea da înapoi, deci nu întrevăd nicio altă variantă de înţelegere în afară de cea propusă de noi deja”, a menţionat Gerea.

    Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, spunea în urmă cu o săptămână că preţul gazelor naturale destinate consumului populaţiei ar putea creşte în acest an cu 7%, posibil de la 1 aprilie sau 1 iulie, în funcţie de decizia Guvernului de a anula sau nu decizia prin care a suspendat calendarul de liberalizare a preţului.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească de la 1 aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri) de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.

    Executivul a respins solicitarea, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu cu FMI.

    Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

  • Gerea: Producţia, distribuţia energiei electrice şi gazelor nu pot fi în acelaşi loc

    Întrebat de ce Transelectrica şi şi Trasgaz trec la Ministerul Economiei şi nu sunt la Ministerul Energiei, Gerea a răspuns: ”Ele, în ultima perioadă, au fost fie la Ministerul de Finanţe, fie la SGG dintr-un singur motiv, că producţia şi distribuţia sau transportul nu pot fi în acelaşi loc pentru curentul electric şi gazele naturale, la petrol se poate”.

    El a mai spus că Ministerul Energiei va rămâne exact „pe conturul” a ceea ce a fost până acum Departamentul Energiei, la care se adaugă IMM-urile, fără turism.

    „Ministerul este desenat foarte clar exact pe ceea ce a fost până acum, la care s-a adăugat IMM, fără secţiunea turism. Deci cum a funcţionat ca departament al Ministerului Economiei, acum s-a mutat într-o singură entitate, exact pe conturul cu care a funcţionat până acum, deci nu este nicio modificare”, a precizat Gerea, întrebat cu ce companie din energie va rămâne la minister.

    Gerea a mai arătat că a fost o discuţie ca Oil Terminal să se mute la Ministerul Economiei, dar compania este în continuare la Ministerul Energiei.

    „Oil Terminal, a fost o discuţie la un moment dat, dar este în contiuare la Ministerul Energiei”, a adăugat Gerea.

    Gerea a fost prezent la comisiile parlamentare economice, care au avizat favorabil bugetul Ministerului Energiei, aprobând o majorare de 6 milioane de lei pentru trei exproprieri în desfăşurare.

    Structura de acţionariat a companiilor Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) a fost din nou schimbată de către Guvern, prin transferul acestora din administrarea Secretariatului General al Guvernului în cea a Ministerului Economiei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Transferul celor două companii de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) la Ministerul Economiei a fost aprobat de Guvern prin ordonanţa care reglementează structura noului Cabinet.

  • Andrei Gerea revine în Guvern la Energie, la mai puţin de un an după ce a deţinut portofoliul Economiei

    Gerea are 46 de ani şi a absolvit în 1997 Academia de Studii Economice Bucureşti – Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, primul său loc de muncă fiind ca electronist automatizări, la Automatica SA.

    Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Gerea a fost timp de 23 de ani membru al PNL, ocupând pe rând funcţiile de vicepreşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar Bucureşti, secretar Relaţii Interne al aceleiaşi organizaţii şi apoi vicepreşedinte. În perioada 1994 – 1996 a fost vicepreşedinte al TNL Bucureşti, vicepreşedinte al PNL sector 1, iar din 2002 este vicepreşedinte al PNL Argeş.

    Gerea este membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.

    El a părăsit PNL în iulie 2014, alăturându-se grupării Tăriceanu, care a înfiinţat Partidul Liberal Reformator.

    Ca activitate profesională, Gerea a început în 1987 ca electronist automatizări la Automatica SA, apoi în perioada 1988 – 1992 a fost electronist la ICE Felix Computers SA, timp de un an director comercial la Van Soestbergen SRL, între 1993 şi 1997 merceolog la Industrialexport. În intervalul 1997 – 2002 a fost manager realţii cu clienţii la Eximbank România, iar între 2000 şi 2001 a ocupat un post similar la Emporiki Bank, aceeaşi poziţie deţinând-o şi în perioada 2002-2004 la Alpha Bank. Totodată, a fost şi director de sucursală la Banca Ţiriac, filiala Piteşti.

    În 1996 – 2000 şi 2000 – 2004 a fost consilier local la sectorul 1, iar în perioada 1998 – 2000 a fost şi membru al Consiliului de Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov. În perioada 1999 – 2000, Gerea a fost membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţionale Poşta Română SA.

    Andrei Gerea se află la al treilea mandat de deputat, este căsătorit şi are doi copii.

    Gerea deţine împreună cu soţia un apartament de 100 de metri pătraţi în Piteşti şi o casă de 200 de metri pătraţi în Ştefăneşti (Argeş), achiziţionate în 2005, respectiv 2007.

    El are datorii totalizând peste 180.000 de euro la BCR, Unicredit Ţiriac şi la Banca Transilvania.

    Gerea este asociat la Valahia Investments, Gamma Asig Broker şi membru în asociaţiile “Fraţii Goleşti” şi “Idei Libere”.

     

  • Ministrul Economiei, Andrei Gerea, A DEMISIONAT. Nicolăescu, despre demisia lui Gerea: E opţiunea lui pe care o respect

    Gerea s-a aflat vineri dimineaţă la discuţiile liderului PNL, Crin Antonescu, cu o serie de liberali.

    Nici la sosire şi nici la plecare Andrei Gerea nu a făcut declaraţii.

    Conform unor surse din partid, Andrei Gerea le-a transmis liderilor PNL că se pune la dispoziţia partidului.

    Pe de altă parte, lideri liberali spun că Gerea a demisionat din funcţie.

    În biroul lui Crin Antonescu a venit şi liderul PNL Alba, Teodor Atanasiu, care ar urma să fie nominalizat pentru postul de ministru al Economiei.

    Nicolăescu despre demisia lui Gerea: E opţiunea lui pe care o respect

    “Este o opţiune a colegului meu şi eu i-o respect, dar poate el a înţeles că, poate, acum în Partidul Naţional Liberal se încearcă alte direcţii. Poate că în acest sens putem să comentăm demisia lui”, a spus Eugen Nicolăescu, la ieşirea din sediul Ministerului Sănătăţii.

    Întrebat dacă ştie cine va veni în locul lui Gerea, Nicolăescu a răspuns: “Evident că ştiu, dar aştept şi eu votul colegilor mei din Delegaţie”.

    Întrebat care ar fi greşelile pentru care Gerea şi-a dat demisia, Nicolăescu a spus că nu poate să răspundă.