BusinessMagazin

Tag: George Haber

  • Care este cel mai nou pariu al primului român care a cucerit Silicon Valley şi a contribuit chiar şi la inventarea DVD-ului

    Unul dintre cei mai prolifici antreprenori români din domeniul tehnologiei, George Haber, care a construit mai multe afaceri în Silicon Valley şi le-a şi vândut, pariază acum pe ZenAIos, o aplicaţie destinată domeniului medical care integrează inteligenţa artificială. Povestea noului pariu a început în urmă cu mai bine de doi ani, iar potenţialul pe care îl vede George Haber este de ordinul miliardelor de dolari. Cum vrea să ajungă acolo, povesteşte chiar el.

     

    „Ai AI sau nu AI? Cine vede inteligenţa artificială ca o oportunitate o să fie un driver al schimbării. Cine vede AI ca pe o ameninţare o să se bage sub pământ ca şobolanii, dar n-ai cum să te ascunzi. Cred că rolul media este să nu speriaţi oamenii de lucruri care sunt inevitabile. Şi chiar numele «inteligenţă artificială» e greşit şi înşelător. Dacă ne gândim un pic, nu este artificială. Este adunătura întregii ştiinţe şi cunoştinţe umane pe care le citeşte, le procesează, la care ne dă acces supersimplu şi foarte precis”, spune George Haber. El precizează totuşi că răspunsurile oferite de AI sunt condiţionate de felul în care sunt adresate întrebările. În opinia lui, mai potrivită ar fi formularea de inteligenţă augmentată sau accesibilă. „Şi dacă ne uităm la ea ca atare, numai este aşa de înspăimântătoare. Mai ales pentru oamenii care asociază artificialul cu plasticul, mâncarea stricată, roboţii şi chestii negative”, adaugă antreprenorul. Vorbeşte animat, gesticulează rezervat, îşi presară discursul cu glume, pilde şi amintiri din diverse perioade ale vieţii. Până să demareze proiectul actual, s-a implicat în conferinţe legate de sănătate, a făcut consiliere pentru companii (de pildă pentru Bitdefender a fost executive chairman USA & special adviser, conform profilului LinkedIn), şi spune că s-a ocupat de cei cinci copii cu vârste cuprinse între 40 de ani şi 11 ani. S-a mutat din Silicon Valley şi locuieşte lângă Washington, iar în România vine de câteva ori pe an.

    „De fapt oamenii sunt artiştii care au creat această minune de AI şi ce am descoperit în ultimii 4-5 ani este că adunăm toate cunoştinţele într-o bibliotecă digitală, într-un mod în care accesul este instantaneu. Comunicarea noastră cu bibliotecara se poate desfăşura într-un limbaj simplu sau sofisticat. Cine dă acces la toată informaţia? Am ajuns în Rai, unde nu este diferenţă de acces între cei bogaţi care pot să-şi permită să-şi trimită copiii la cele mai bune universităţi din lume şi un copil sărac din mijlocul unui sat în România sau din Africa, care doar cu internet sau telefon poate avea acces la aceeaşi informaţie.” Antreprenorul punctează că de-a lungul evoluţiei omenirii au fost perioade în care barierele între clasele sociale au căzut din cauza tehnologiei. Haber indică drept primă barieră depăşită inventarea scrisului. Apoi, momentul în care Gutenberg a inventat presa tipografică, iar ştiinţa a devenit accesibilă, pentru cei care îşi permiteau să cumpere o carte şi care aveau şi educaţia să ştie să citească şi eventual să scrie. Alt pas important a fost apariţia internetului. „Căderile acestor bariere au avut implicaţii majore – progres sau regres? – au căzut imperii, s-au creat industrii, apoi altele s-au prăbuşit.”

    Antreprenorul român care a construit afaceri în Silicon Valley – şi s-a îmbogăţit de pe urma lor – spune că momentul actual este mai important decât apariţia motoarelor de căutare, care au oferit acces la anumite informaţii. „Şi aşa fac bani, dar nu vreau să vorbesc prea mult. Este unul din subiectele cele mai dureroase pentru mine, cum în Silicon Valley, Raiul pe Pământ în high tech, a devenit o metodă de a înrobi populaţia şi de a ne vinde slăbiciunile la advertiseri – Facebook, Google şi alte companii.” Haber spune că vorbeşte despre AI de zeci de ani; „Eu cumva vedeam acest moment în care această adunătură de informaţie pe care Google o citea, toate celelalte companii de web, ajungea să fie agregată, înţeleasă şi adusă în faţa lumii”.

    Prin urmare, acum oricine are acces instantaneu la o bogăţie de informaţii, dar există o frică enormă legată de efectele pe care le va produce această nouă revoluţie tehnologico-informatică. Iar fondatorul ZenAIos identifică două tendinţe. Pe de o parte există cei care se sperie de deep fake, pentru că devin accesibile lucruri care pot avea urmări periculoase. „Eu cred că dacă ne gândim foarte simplu, totul e fake. De pildă când facem o poză, încercăm să arătăm cât mai bine, zâmbim. Poate nu suntem deep fake, dar cu siguranţă îmbunătăţiţi. Deep fake este o exagerare a ceea ce este neobişnuit. O să ne obişnuim şi se va crea un echilibru.”

    O altă sursă de frică este schimbarea, în general, punctează omul de afaceri. Iar lumea se schimbă, cu o viteză absolut neconceput. „Accesul la informaţie creează acelaşi impact cu ce s-a întâmplat la momentul Gutenberg. Orice copil genial cu acces la AI poate să obţină aceleaşi rezultate pe care le are un profesor de la Harvard. Ce va însemna asta în viitor? Nu numai că nu ştiu, dar cred că nimeni nu ştie. S-ar putea să fie revoluţii ca în 1848. Sper că nu. Dar chiar dacă se întâmplă, o să se aşeze praful şi se vor calma lucrurile, o să fie bine. Eu căutam o nişă în care schimbarea adusă de AI să producă beneficii imediate pentru populaţie. Dacă vă uitaţi la bugetul Americii, aproape 20% din ce recunosc ei din buget se duce pentru sănătate.”

    Tot el povesteşte, mai în glumă, mai în serios, că a formulat trei legi, legile lui Haber. Prima datează de prin ’80, când a spus că „dacă se poate face un software, se va face”. Aşa a clădit prima companie, care a plecat de la compresia pentru filme şi a implementat-o pe calculatoare. Compania CompCore Multimedia s-a dezvoltat şi a fost vândută pentru 186 de milioane de dolari, care astăzi înseamnă cel puţin de zece ori mai mult, evaluează acum Haber. „Cel puţin în putere de cumpărare. A fost un succes enorm. Eu ca om mă uit şi la ce am câştigat şi ce am pierdut. A fost şi cel mai mare eşec din viaţa mea. Fiindcă dacă nu vindeam compania puteam să devin Amazon Prime, Netflix sau orice companie platformă de distribuţie a conţinutului către utilizator. Noi am vândut-o ca tehnologie, pentru ca cei care fac platforme de distribuţie să poată să le construiasă.” A mai construit şi vândut şi alte afaceri de-a lungul timpului iar la un moment dat BUSINESS Magazin l-a prezentat într-un material de copertă drept cel mai bogat român din SUA, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari. George Haber evită însă să ofere orice fel de reper în privinţa avuţiei sale, punctând că a trecut printr-un divorţ, iar de-a lungul timpului a făcut tot felul de investiţii, unele inspirate, altele mai puţin. În relaţie directă, şi câştigurile sau pierderile. Acum are o companie de investiţii, CrestaFund, şi investeşte doar în lucruri în care se implică personal. „Este o lecţie învăţată în urma zecilor de milioane despre care s-au dus în aer, pe care le-am investit în companii despre care mi s-a povestit o poveste frumoasă. Suna bine, dar execuţia a fost diferită sau s-a schimbat piaţa. Zeci de investiţii, unele au produs mai mult, altele mai puţin.”

    „Proiectul are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie să câştigăm şi bani. Eu cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari.” – George Haber, antreprenor

    Focus pe domeniul medical. De la ce a plecat ideea acestei aplicaţii? În urmă cu mai bine de doi ani, când participa la o conferinţă despre viitorul în sistemul de sănătate, la Oradea, Haber îşi expunea ideile despre cum ar putea fi folosită inteligenţa artificială şi tuturor li se părea amuzant, aşa că s-a ambiţionat. „Construcţia, arhitectura, a durat cam doi ani, pentru că am plecat de la o idee care a suferit modificări în urma discuţiilor cu experţii. Am vorbit cu experţi în domeniul de tehnologie, din companii imense din lume, cu doctori care sunt geniali şi nebuni ca şi mine, cu viziune de schimba lumea.” Şi-a dat seama pe parcurs că ideea iniţială cu care a plecat a drum are nevoie de modificări, pentru că unele lucruri nu funcţionează, iar altele au nevoie de altă abordare. Astfel încât schimbări au fost făcute până în urmă cu câteva săptămâni.

    În sistemul de sănătate a văzut Haber cea mai mare posibilitate de a face o schimbare cu ajutorul IA. „Ce este sistemul de sănătate astăzi? E un dezastru, e un haos nebun în care nimeni nu este mulţumit – nici pacientul, nici spitalul, nici guvernul, nici companiile.” Astfel că s-a gândit că AI ar putea să medieze necesităţile şi ceea ce se poate face. „Dacă vezi, înţelegi şi vrei, poţi să rezolvi.” În urmă cu câteva luni, a făcut o prezentare în cadrul unui eveniment legat de sănătate şi a spus că lucrurile pot fi făcute de zece ori mai eficient şi de 100 de ori mai plăcut. „Au râs. Şi în ultimele trei luni am făcut-o, am rezolvat-o, funcţionează, prin simplul mod de a ne uita la principiile de bază. Sunt trei actori în acest sistem. Primul este pacientul. Interesul lui primordial este să vorbească cu cineva care poate să îl ajute ca să-şi rezolve problemele, fie ele reale sau fictive.”

    Cel de-al doilea actor important în sistemul de sănătate este medicul căruia îi trebuie resurse, medicamente ş.a.m.d. Ce vrea? Medicul vrea să fie informat, să nu fie bătut la cap, să nu fie întrerupt cu birocraţie, să scrie, să citească. Astfel încât ZenAIos are un modul pentru medic în care el nu mai trebuie să scrie, nu mai trebuie să facă raportări. „Tot ce se întâmplă în timp ce profesează este capturat şi prezentat de program în birocraţie. Mai important, medicul trebuie să aibă un backup. De exemplu, un caz care e mai ciudat. Trebuie să înţeleagă cum poate de fapt să-şi dea seama dacă boala e cauzată de A, B, C sau D, bazat pe vârstă, localitate. Sunt statistici totale pe care ZenAIos le pune la dispoziţie. Dacă leşină un copil înseamnă altceva decât dacă leşină o persoană la 60 de ani sau o doamnă însărcinată. Cauzele pot să fie foarte diferite. Orice doctor, oricât de bun ar fi, la un moment dat are nevoie să se consulte cu altcineva. ZenAIos oferă acest acces la consultare instantaneu”, povesteşte Haber. Al treilea actor implicat, continuă antreprenorul explicaţiile, este facilitatorul – spitalul, sistemele de sănătate care plătesc pentru aparatură, clădiri, elicoptere, să colaboreze. „Este un dans în trei, simplificat, secretizat, eficientizat.”

    Un mare plus oferit de aplicaţie este pentru aparţinătorii pacientului, care pot afla informaţii oricât de detaliate despre subiectul care îi interesează. „Poate nu poţi să eviţi realitatea, dar cel puţin o înţelegi.” În modulul de manager al aplicaţiei, există o imagine de ansamblu – ce a cerut pacientul, ce a făcut doctorul, care au fost şi cum evoluează costurile, să ajute, să vadă unde se complică lucrurile. Aplicaţia promite o vizibilitate completă a fiecărui şi oricărui caz. Ceea ce antreprenorul descrie drept „starea de zen la puterea AI” este de fapt un program de operare. Primul pas este aplicaţia pentru medicină, dar reţeta se poate translata pentru management de oraşe, pentru coordonarea circulaţiei, „cu AI este ca şi cum ai fi omniprezent. Într-un fel, AI-ul ne ne dă putere de zeitate, fiindcă vedem tot, înţelegem tot”.

    În acest moment în proiect este implicată „o trupă enormă” (râde Haber) de vreo zece oameni, dintre care doi medici. Dar fără AI ar fi fost nevoie de 1.000 de oameni. „Asta înseamnă să foloseşti inteligenţa pentru a face lucruri inteligente.”

    Planurile pentru ZenAIos se referă la implementarea sa în două spitale în viitorul imediat, după care în toată ţara, următorii paşi fiind Europa şi apoi America. Este o aplicaţie web based, care poată fi accesată de pe telefon, poate fi instalată în spital, de exemplu, pot să folosească modulul de pacient pentru rezervări pe website-ul lor, sau în aplicaţie. Haber dă detalii că acest sistem de operare poate fi aplicat în orice arie a unui spital, poate fi folosit de pe orice terminal cu acces la internet, fiind necesar doar accesul la date conforme GDPR. ZenAIos poate face cam orice în această sferă, de la înregistrarea unei programări până la rezervarea unei săli de operaţii pentru o urgenţă.

    Medicii care doresc să folosească ZenAIos trebuie să pornească aplicaţia, la intrarea în spital, cu autentificare. Mai departe, tehnologia se ocupă de partea birocratică, se poate ocupa de programări, poate oferi recomandări. Pe o tabletă poate interveni şi ilustraţia, în cazul în care este solicitată. „În viitor o să arătăm cum o să opereze dacă cumva medicul nu este de specialitate, dar vrea să salveze o viaţă. ZenAIos îi poate arăta care sunt paşii.”

    Antreprenorul vede România ca pe un pionier în acest domeniu, pentru că poate să atragă faimă mondială implementând acest sistem, care poate fi folosit şi la o clinică particulară cu un singur medic care vrea să-şi automatizeze accesul, rezervările şi partea birocratică. Întrebat despre rolul asistentei, Haber spune că acesta nu dispare, dar ea se poate ocupa de alte lucruri – să stea de vorbă cu pacientul, de pildă. „Asistenta poate să fie mai creativă, să pună întrebări, să ajute când vine pacientul, să ştie dacă acestuia îi place ceaiul sau cafeaua. Revoluţiile industriale nu au eliminat oamenii, au schimbat jobul pe care îl făceau aceştia. În agricultură când a apărut tractorul unii oameni a trebuit să se recalifice.”

    Care sunt costurile? „Trebuie să fim o companie profitabilă. Costurile, cred eu, sunt o zecime din cele pe care le are acum orice spital, cu diferite software-uri care ar putea să ajungă în zece ani să facă ceva similar. Marele câştig imediat ar fi salvarea de timp şi de consum, ca atât pacienţii cât şi doctorii să fie mulţumiţi. Există un cost pentru a ne integra în sistemul spitalul, avem un cost pentru a ţine datele local, nu vreau să intru prea mult în detalii, că sunt sunt anumite informaţii care nu pot să iasă din spital sau din ţară. Acestea trebuie stocate, cu toate regulile.” Proiectul, care va fi marketat ca un SaS, are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie luat în considerare şi câştigul. „Cum stabilim rata noastră de profit? E foarte simplu. Dacă o facem prea scumpă, invităm competiţia, ne facem duşmani. Dar dacă o facem prea ieftină, murim de foame. O să găsim echilibrul. Din discuţiile cu diferite spitale, acestea ar face economii, reducând costurile cu 90%”, adaugă Haber.

    Rezultatele se pot vedea în câteva zile sau săptămâni. Povesteşte că a prezentat aplicaţia la unul din spitalele mari din Transilvania. „La început au fost rezervaţi, apoi într-o sală de conferinţe au fost prezenţi toţi doctorii, şefii de secţii, mai tineri, mai în vârstă, şi nu le-a venit să creadă. Aceasta este doar o nişă, folosind ceea ce noi numim de fapt un agent inteligent. Nu e GPT care face treaba aici. GPT e doar o mică parte din acest agent inteligent, care foloseşte inteligenţa la care are acces, plus învăţarea locală (ca să nu trebuiască să te duci tot timpul la unchiul Chat ca să-l întrebi), plus regulile locale (practicate în toate spitalele). Dar la orice lucru în viaţă, dacă fundaţia e bine gândită şi solidă, e uşor să faci modificări. Noi acolo am stat, la construirea acestei fundaţii, mai mult decât la implementare.”

    Formula pe care o crede câştigătoare în ce priveşte implicarea oamenilor în proiectul său, în care investiţia până acum a fost de câteva sute de mii de dolari, este de implicare cu pachet de acţiuni. „Lecţia mea de viaţă este că trebuie să le dai incentive tuturor oamenilor care participă la proiect. Toţi oamenii cheie au acţiuni în companie, care eu sper să valoreze miliarde de dolari. Acum sunt zece oameni cheie. Salariul este o chestie cu care te obişnuieşti foarte repede. S-a dublat salariul, ai luat o casă un pic mai mare, mai iei o maşină, te duci într-o vacanţă, iar nivelul de satisfacţie ajunge repede la acelaşi nivel. Când o companie este cumpărată sau este listată la bursă şi ai acţiuni, viaţa se schimbă radical. Filosofia mea a fost că retribuţia unei persoane este direct proporţională cu ce face persoana în companie.”

    Încă din perioada liceului a căutat să facă altfel lucrurile; povesteşte că a avut prima discotecă din Oradea, unde veneau colegii de clasă. „Iau decizii foarte necalculate, intuitiv şi impulsiv. Dar această investiţie în ZenAIos o simţeam deja de câţiva ani. Cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari,” conchide George Haber.   

    BIO

    ►— Născut la Oradea, în 1954, George Haber a experimentat încă din vremea liceului antreprenoriatul, încropind prima discotecă din oraş, la care veneau colegi de-ai săi. Când era în clasa a XI-a, cânta într-o trupă rock, alături de actorul Adrian Pintea.

    —► După terminarea liceului a emigrat în Israel, unde a absolvit Facultatea de Electronică în cadrul Universităţii Techion din Haifa şi a plecat în Silicon Valley, unde a lucrat vreme de câţiva ani în companii americane.

    —► A început prima sa afacere CompCore Multimedia, care la sfârşitul anilor ’90 a fost cumpărată de Zoran, un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 186 milioane de dolari.

    —► A doua afacere înfiinţată a fost GigaPixel, pe care a început-o cu 6 milioane de dolari obţinuţi de partenerii de la Silicon Graphics (SGI). Şi această companie a vândut-o, pentru 180 milioane dolari, companiei 3DFx, preluată apoi de Nvidia.

    —► Şi următorul start-up, Mobilygen, l-a vândut, după numai cinci ani de activitate, în octombrie 2008, pentru 33 milioane dolari. În aprilie 2009 era implicat în CrestaTech, care a lansat în 2008 CrestaTV Universal Broadband Receiver – un tuner radio şi tv pentru laptopuri.

     

    ZenAIos este un produs IT destinat pacienţilor, medicilor şi managerilor de spitale; este disponibil de pe orice terminal conectat la internet şi foloseste inteligenţa artificială pentru a răspunde la întrebări legate de diagnostic, simptome, recomandări etc. Are trei module – pentru pacient (poate face şi programări la un medic), pentru medic şi pentru managerul de spital. Accesul pacienţilor este gratuit

  • Povestea orădeanului care este primul român ce a cucerit Silicon Valley. El este şi inventatorul unui lucru care a fost folosit de oamenii din toată lumea

    Printr-o serie de împrejurări, care l-au purtat din România în Israel, iar de acolo, în Statele Unite, George Haber a ajuns cel mai bogat român din Silicon Valley – sau, cel puţin, aşa a fost cunoscut în multe titluri de presă – de pe plan local, dar şi de la nivel internaţional.

    În patria mondială  start-up-urilor din tehnologie, el a fondat mai multe companii de succes, printre care şi CompCore Multimedia, care a dezvoltat tehnologia rulării de filme pe computer şi care a evoluat în aşa-numitul „standard DVD”. Prezent la Bucureşti, la o conferinţă organizată recent de Universitatea Politehnica, el le-a vorbit studenţilor despre ingredientele de care un tânăr antreprenor din tehnologie trebuie să ţină cont pentru a pune pe picioare o idee de business.

    „Trebuie să ai curajul să sari «în gol». Te uiţi la bazin şi te gândeşti – e apă, nu e apă? – dar nu contează, tu trebuie să ai curajul să sari şi, dacă vezi că nu e apă jos, începi să scuipi până se umple bazinul, pentru a nu-ţi sparge capul şi căzătura să fie cât mai OK”, şi-a început discursul, într-un mod foarte plastic, George Haber. La 68 de ani, unul dintre primii români care au făcut carieră în Silicon Valley, a povestit studenţilor, despre experienţele sale din afaceri. În afară de curajul pe care antreprenorul trebuie să îl deţină în cantităţi mari, Haber crede că acesta mai are nevoie şi de creativitate şi disciplină pentru a-şi duce planurile până la capăt. „Trebuie să ai o idee – despre un produs sau un serviciu –, apoi trebuie să ai leadershipul, asumarea şi atitudinea să o implementezi, dar şi disciplina şi aptitudinea să fii concentrat pe ce e impoortant la produsul sau serviciul tău”, a spus el.

    A pune bazele unei companii, începând de la câteva idei, împreună cu prietenii, este cea mai frumoasă experienţă din viaţă, crede el: „Să vezi cum ideea ta schimbă lumea şi are impact în societate te împlineşte”.  Renumitul orădean a ajuns în Israel în 1975, la doar 21 de ani, şi s-a mutat în Silicon Valley în 1988. El consideră că, în prima etapă a unui start-up, antreprenorii trebuie să aibă răspunsuri sigure la trei întrebări – „Care este motivaţia?”, „Care este produsul sau serviciul?”, şi „Cum vrei să dezvolţi ideea ta într-un business?”.

    George Haber este de părere că într-o companie, cel mai important este omul care se află la conducerea businessului – leadershipul. „Omul care conduce businessul trebuie să aibă charisma necesară, să aibă caracterul, competenţa, curajul, viziunea şi capacitatea să vadă realitatea. Viziunea şi realitatea sunt două lucruri complet opuse, iar un lider bun trebuie să fie şi critic. Foarte puţine businessuri au acest leadership. De asemenea, este important să ne orientăm către clienţi – să te întrebi mereu cine sunt clienţii tăi? Ai o piaţă total disponibilă sau ai concurenţă? Cât de mult le pasă clienţilor tăi de produsul tău? Iar clientul mereu are dreptate, deci dacă clientul nu a cumpărat, sigur există un motiv pentru care nu a cumpărat.”

    Un alt factor important care trebuie să se găsească în „servieta” unui bun antreprenor este un business case bine stabilit şi înţeles de lider şi de echipa acestuia. „Îmi amintesc din copilărie o experienţă. A venit la noi în casă un om care aducea cuburi de gheaţă. Când eram eu copil, nu erau frigidere. Tatăl meu fiind inginer, a fost primul om din oraş care a adus un frigider în sat, la noi acasă, iar când acest om care aducea cuburile de gheaţă a văzut frigiderul, i-a zis mamei mele că o să murim toţi, că nu poţi să pui mâncare în electricitate, că ne otrăveşte şi tot felul de astfel de lucruri.

    Asta mi-a rămas în cap şi mi-am dat seama că, de fapt, foarte multe companii nu înţeleg care este businessul lor, ei înţeleg doar tehnologia pe care o au. Deci, pe vremea respectivă tehnologia de refrigerare era gheaţa, dar businessul era refrigerarea. Iar dacă acel om (vânzătorul de gheaţă) înţelegea asta, în loc să o sperie pe mama când a văzut frigiderul, ar fi devenit distribuitor de frigidere, nu mai rămânea la a vinde cuburi de gheaţă – pentru că el ştia piaţa deja, ştia cine are bani, cine nu are.”

    Acelaşi lucru, spune antreprenorul român stabilit în Silicon Valley, s-a întâmplat şi cu lumânările, care au devenit becuri, care la rândul lor au devenit LED-uri. „Asta s-a întâmplat şi cu computerele – de la PC-uri, am ajuns să avem dispozitivele mobile care sunt mai puternice decât un PC. Deci, când dezvolţi o companie, trebuie să înţelegi care este necesitatea pe care o satisfaci şi trebuie să înţelegi de ce tu poţi să fii mai bun decât competiţia.”

    Astfel, chiar dacă statistic vorbind, circa 90% dintre start-up-uri dau greş şi doar aproximativ 10% dintre businessurile antreprenoriale reuşesc să supravieţuiască în primii ani de activitate, George Haber consideră că nu trebuie să lipsească curajul şi creativitatea din rândul antreprenorilor români. „Deşi statisticile sunt împotriva start-up-urilor, pentru că arată că 10% dintre acestea supravieţuiesc, 2% ajung unicorni – probabil că azi procentul este sub 2%, iar majoritatea intră într-o situaţie în care tot iau bani din toate părţile şi încearcă să supravieţuiască, doar cei mai puternici, rapizi şi norocoşi reuşesc”, este de părere Haber. El le-a spus studenţilor că schimbarea este singura constantă din univers, iar tot ce este posibil astăzi, acum câţiva zeci de ani era considerat imposibil.

    „Schimbarea are loc prin evoluţie sau involuţie şi revoluţie. Evoluţia este pentru companiile mari – mai freci puţin aici, schimbi puţin în partea cealaltă şi gata, ai ceva nou. Însă, revoluţia înseamnă că ţi-a venit o ideea nouă, iar tot ce ţi se părea imposibil înainte acum este posibil.” Dar este importantă viteza şi momentul în care apari pe piaţă sau lansezi pe piaţă produsul sau serviciul tău revoluţionar, subliniază antreprenorul român. „Britanicul Darwin a spus – te adaptezi sau o să dispari, pentru că lumea este în continuă schimbare. Şi acea reflecţie asupra unei companii pe care să o începi ţine de timing, când faci acel ceva. Pentru că dacă eşti pe piaţă prea devreme nu ai clienţi, iar dacă eşti prea târziu nu mai eşti relevant, pentru că au fost alţii mai rapizi.”

    „Nu e forţă de muncă. Avem nevoie de investiţii în şcoli, avem nevoie de şcoli multe. Criza economică care a început poate fi şi o oportunitate, poate ne livrează forţă de muncă. Poate când lumea nu o să mai facă atât de mulţi bani din criptomonede şi alte lucruri «inutile» se va concentra pe ce este cu adevărat important, poate aceşti oameni, care astăzi fac trading de criptomonede, vor ajunge să facă algoritmi.”

    De asemenea, el consideră că interesantă este şi viteza cu care piaţa, consumatorii se adaptează şi adoptă noile tehnologii. „Ne-a luat 78 de ani ca telefonul mobil să aibă 50 de milioane de utilizatori, dar a durat doar 18 zile ca 50 de milioane de utilizatori să folosească aplicaţia Pokemon Go. Acum totul se întâmplă rapid, apare o nouă platformă de socializare, toată lumea e pe aceasta, iar cea din urmă se duce la vale.”  Despre ecosistemul de start-up-uri din România, George Haber consideră că acesta a început să „înflorească” atunci când antreprenorii români care au avut succes cu start-up-urile lor (spre exemplu Daniel Dines care a pus pe picioare UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România şi listat pe Bursa de la New York) au dat curaj celorlalţi să îşi pună în practică ideile. „Totul ţine de curaj. În ecosistemul de start-up-uri din România am fost implicat de tânăr. Actorii, oamenii care formează acest ecosistem şi presa, care a arătat că se poate, au dat curaj şi altora care voiau să intre în acest ecosistem, care aveau idei, dar nu aveau curaj. Iar astăzi avem atâtea exemple, precum UiPath. Acesta este secretul, să ai curaj şi să nu te simţi inferior.”

    El a menţionat că în România tehnologiile dezvoltate există deja, dar ţara are nevoie de reglementări în partea legală pentru ca ecosistemul IT să se dezvolte în continuare. „Statul, pentru a ne proteja – spun ei, face legi şi reguli care de fapt fac toată evoluţia asta spre tehnologizare imposibilă. Spre exemplu, în China, dacă treci strada când este roşu la semafor, deja ai banii traşi din cont până ajungi pe partea cealaltă. La fel, ei au în clase camere cu senzori care spun profesorilor ce elevi au fost atenţi, cine nu a înţeles lecţia sau cine s-a plictisit. Aceste tehnologii sunt, dar ne trebuie cadru legal să le putem utiliza şi în alte state.” De asemenea, George Haber este de părere că ecosistemul hi-tech din România are nevoie de investiţii în resursa umană pentru a putea să crească. „Nu e forţă de muncă. Avem nevoie de investiţii în şcoli, avem nevoie de şcoli multe. Criza economică care a început poate fi şi o oportunitate, poate ne livrează forţă de muncă. Poate când lumea nu o să mai facă atât de mulţi bani din criptomonede şi alte lucruri «inutile» se va focusa pe ce este cu adevărat important, poate aceşti oameni, care astăzi fac trading de criptomonede, vor ajunge să facă algoritmi.”

     

    Viitorul, prin prisma AI

    Orădeanul din Silicon Valley consideră că inteligenţa artificială (artificial intelligence – AI) este tehnologia viitorului, iar motto-ul său – din 2020 încoace – este „AI face mai bine, dacă se poate face.” Astfel, George Haber vede implicarea tehnologiei AI în toate ramurile economice, ajutând şi simplificând toate activităţile pe care oamenii le desfăşoară în prezent „singuri”, fără a fi ajutaţi de această tehnologie. „Vorbim despre intelligente sustainable world – în care cu ajutorul AI şi cu umanitatea vom crea o mixtură, o specie nouă, o altă parte a evoluţiei, în care o să revoluţionăm educaţia, medicina, legea, producţia şi toate activităţile. Cum trăim, cum comunicăm, cum ne deplasăm, poate fi îmbunătăţit cu AI”, a explicat Haber, oferind şi câteva exemple. Primul vine din sectorul educaţional, la care a făcut referire anterior: „În China, în şcoli există două sau mai multe camere – una se uită în ochii studenţilor, în timp ce alta se uită la profesor. Cea care se uită în ochii studenţilor îi detectează pe cei care au înţeles lecţia. În acelaşi timp, cealaltă cameră se uită la profesori şi dacă profesorul nu face ce trebuie, îi atrage atenţia. AI va trebui implicată în actul educaţional pentru că va ajuta enorm de mult să educăm tineretul.”

    Un alt exemplu pe care îl oferă este din medicină: „În acest sector, ce se întâmplă astăzi este asemănător cu ce se întâmpla în urmă cu 100 de ani, doar că e mai modernizat, dar tot procesul de medicină e la fel. Însă, ceasul nostru digital ne poate spune când avem pulsul mare, când tremurăm, când ne creşte temperatura sau tensiunea. Deci medicina preventivă, personalizată, poate fi făcută tot cu AI.” El menţionează, de asemenea, şi sectorul juridic. „Am un coleg care este profesor la Stanford, profesor de lege. Ei au un contract cu guvernul american şi s-au uitat la toate deciziile pe care le-a făcut Curtea Supremă americană în ultimii 50 de ani. Astfel, au detectat prin AI că peste 90% din deciziile luate de Curtea Supremă au fost corecte, iar deciziile care nu au fost corecte, de fapt, au fost greşelile judecătorilor. Deci, e simplu. De ce să ne mai batem, să ne scoatem ochii, să plătim sute de mii de dolari la avocaţi, când putem să dăm un telefon, îi povestim ce ne doare, ce am păţit, iar AI ne spune «uite cam asta este legea, poţi să câştigi sau poţi să pierzi». Deci vom avea o societate mult mai civilizată.” Iar în zona alimentară, agricolă, spune că, „la bunici acasă, dacă eu trimit un robot simplu, care să supravegheze culturile şi să detecteze insectele, în loc să folosim produse chimice, un roboţel ne-ar putea ajuta să scăpăm de acele insecte dăunătoare, care devin îngrăşământ pentru cultură, iar bunica nu şi-ar mai rupe spatele, şi mâncarea ar fi mai curată”.

    „Ce am învăţat de la părinţii mei – este o lecţie importantă pe care eu am învăţat-o şi am moştenit-o şi care m-a format ca personalitate: Că viaţa e grea şi toată lumea se luptă pentru aceleaşi resurse, care sunt limitate.”

    Visul american cu origini la Oradea

    George Haber s-a născut la Oradea, în 1954, fiind unicul copil la părinţi. Mama lui supravieţuise la Auschwitz, iar tatăl acestuia se întorsese dintr-un lagăr din Ucraina. „Bunica mea era dintr-o familie de evrei din Oradea, unde avea cam 50 de rude. Bunica mea era mai rebelă – aşa, ca şi mine”, a povestit el amuzat, cu amănunte, detalii despre copilăria sa. „S-a căsătorit cu un bărbat mai frumos, mai sănătos, a cărui familie nu prea a vrut-o, pentru că nu avea bani şi nu avea «pedigree-ul» necesar – şi astfel au scos-o pe bunica din moştenirea familiei. Bunica a născut-o pe mama şi pe sora ei care au avut o viaţă foarte grea la Oradea. Au fost printre oamenii săraci, iar când a venit catastrofa adusă de cel de-al Doilea Război Mondial, toţi cei 50 de membri ai familiei au fost băgaţi la Auschwitz. Şi cine credeţi voi că a supravieţuit? Mama mea, sora ei şi încă o persoană. Din 50 s-au întors trei. De ce? Probabil au avut noroc, dar poate şi pentru că au avut o viaţă grea şi au ştiut cum să supravieţuiască, cum să se zbată”, a povestit George Haber în amfiteatrul plin de studenţi. „Ce am învăţat de la părinţii mei – este o lecţie importantă pe care eu am învăţat-o şi am moştenit-o şi care m-a format ca personalitate: Că viaţa e grea şi toată lumea se luptă pentru aceleaşi resurse, care sunt limitate.”

    De asemenea, o altă lecţie pe care a învăţat-o „cu forţa” a fost că frustrarea este diferenţa între aşteptări şi realitate, iar nevoia te împinge spre a învăţa să faci lucruri noi. „Asta a fost lecţia pe care am învăţat-o la şcoală. Eram cam rebel, obraznic, cântam la chitară bass. Am avut o orchestră cu Adrian Pintea – care a fost actor. Am crescut împreună, am băut, ne-am distrat. Trăiam sub comunism. Cică oamenii erau egali, dar unii erau mult mai egali decât alţii. Ce puteam să fac eu? Nu puteam să fac multe, să mă plâng nu mă ajuta. Eu aveam pasiune pentru muzică. Dar pentru a putea să cânt la chitara bass cu Adi a trebuit să contruiesc amplificatoarele de sunet.”

    Astfel, luni de zile şi nopţi George Haber a învăţat şi a construit amplificatoare şi difuzoare de sunet, moment în care a descoperit că este mai talentat la a construi aceste instrumente, decât la a cânta la chitară bass. „Cum se zice – prost să fii, noroc să ai – tocmai venise Jimmy Carter în România şi Ceauşescu i-a vândut pe evrei – pentru fiecare evreu primea aproape 5.000 de dolari, cam cât o vacă. Şi aşa am plecat în Israel, în 1975, unde aveam rude la Tel Aviv. Acolo m-am dus la facultate, am studiat, dar eram foarte bun la practică, adică înţelegeam foarte bine ce am de făcut, iar experienţa mea de muzician m-a făcut să deschid şi o discotecă la Israel. Şi astfel, dintr-o dată am devenit superstar”, a povestit Haber râzând.

    Românul a terminat apoi facultatea Technion – Institutul de Tehnologie din Israel, în 1984, s-a căsătorit, şi a început să îşi caute un loc în domeniul tech. „Am avut norocul să lucrez în domeniul hi-tech, pentru că ştiam software. Iar visul meu era Silicon Valley, pentru că de acolo venea totul – microprocesare, companii renumite precum Microsoft.” În 1988, Haber s-a mutat în Silicon Valley, iar visul său s-a împlinit. Începuse să lucreze în cadrul companiei Daisy Systems.

    „Această companie făcea hardware şi dădea software-ul gratuit. Şi mi se părea ciudat pentru că aveam mai mulţi oameni care făceau software decât oameni care construiau hardware în  companie. După m-am mutat la SUN Microsystems. Apoi m-am mutat la o companie SGI Sillicon Graphics, companie care a făcut cele mai avansate cartele grafice – pe vremea aceea. Şi aşa am început să mă molipsesc de ideea de start-up. Mă gândeam „Ce, eu nu pot?.” Practic, din acel punct, George Haber a renunţat la a ocupa diverse posturi şi roluri în cadrul companiilor conduse de alte persoane şi a început să pună bazele primului său business. „Am deschis prima mea companie în 1993, se numea CompCore – iar aceasta a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. Nu am avut niciun investitor, am fost doar eu cu un coleg foarte bun la matematică. Am lucrat nopţile împreună cu acest prieten pentru a face un prototip, am luat bani de la primul client – practic, aceea a fost o primă investiţie, iar în 1996 am lansat primul nostru produs – Soft DVS, am lucrat cu multe companii care şi acum există şi sunt multinaţionale”, a mai spus Haber, adăugând că în 1997 a vândut compania. „Şi Bill Gates a vrut să-mi cumpere compania, mi-a făcut o ofertă absolut oribilă, iar eu am refuzat-o. Până la urmă am vândut compania respectivă cu peste 100 de milioane de dolari. Pe vremea aceea, această sumă era de 4-5 ori mai valoroasă decât azi.”

    Apoi, în urma vânzării CompCore, a început să pună bazele celei de-a doua companii – Class Data Systems – care a fost cumpărată de compania Cisco. „Un pic mai târziu, în anul 2000, am început o companie Mobilygen, care şi ea a fost cumpărată. Şi în 2005 am pus bazele CrestaTech – pentru care m-am zbătut timp de zece ani şi compania a dat faliment. De ce a dat faliment? Am avut o discuţie cu Steve Jobs, iar el mi-a zis că o să dea faliment compania, dar eu fiind îngâmfat am zis că e doar un om brutal şi vrea să îmi cumpere compania ieftin, de asta spune ce spune”, a povestit orădeanul stabilit în Silicon Valley. El a adăugat că una dintre cele mai interesante investiţii pe care le-a făcut a fost într-o companie care a fost cumpărată de Google, iar în prezent este Google Maps. În prezent, antreprenorul român stabilit în Silicon Valley ocupă mai multe poziţii. Una dintre acestea este funcţia de managing partner al CrestaFund. George Haber a înfiinţat firma de capital privat CrestaFund –  care investeşte în sustenabilitate, energie durabilă şi convenţională şi infrastructură industrială şi agricolă – în 2013, în Texas. În cadrul companiei Skillhop – platformă care creează o punte între echipe şi centralizează resursele de care este nevoie, cu sediul în SUA –, deţine rolul de chairman of the board, începând cu anul 2019. Începând cu anul 2020, este chairman of the board şi în cadrul Tailent, compania românească de tehnologie cunoscută pentru dezvoltarea de roboţi software inteligenţi. Tot începând cu anul 2020, Haber mai deţine şi rolul de growth partner în cadrul AnD Ventures, care investeşte în start-up-uri inovatoare din Israel.