BusinessMagazin

Tag: George Enescu

  • Burse în valoare de 18.180 de euro, la Institutul Cultural Român. Înscrierile se fac până pe 11 decembrie

    Valoarea unei burse este de 4.545 de euro, pentru cele trei luni, iar selecţia este făcută de o comisie independentă de specialişti, în baza unui dosar de candidatură, trimis spre validare şi comisiei de admitere de la Cité Internationale des Arts.

    Bursele “Constantin Brâncuşi” se desfăşoară în perioada mai – iulie şi noiembrie – ianuarie, iar bursele “George Enescu”, în perioada februarie – aprilie şi august – octombrie.

    Domeniile pentru care se organizează evaluarea şi selecţia sunt muzică şi muzicologie, pentru bursele “George Enescu”, şi arte plastice şi vizuale, pentru stagiile “Constantin Brâncuşi”.

    Termenul limită pentru depunerea dosarelor este 11 decembrie, iar proiectele de cercetare vor fi redactate atât în limba română, cât şi în limba franceză, informează Institutul Cultural Român.

    Obiectivul principal al acestui program este introducerea artiştilor români în circuitul valorilor europene, prin oferirea unei şanse de a lucra într-un mediu artistic internaţional, în arte plastice şi muzică. Programul se adresează artiştilor plastici şi muzicienilor români cu studii universitare de specialitate încheiate cu performanţe recunoscute în domeniu.

    Mai multe informaţii se găsesc pe site-ul icr.ro.

  • Biletele pentru Festivalul Internaţional “George Enescu” 2015 vor fi puse în vânzare pe 16 februarie

    În premieră pentru Festivalul Enescu, Eventim introduce un nou sistem de printare a biletelor – print@home – care permite cumpărătorilor printarea biletelor acasă. Astfel, livrarea biletelor se face electronic, în format pdf, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Opţiunea print@home va fi disponibilă pentru selectare pe site-ul Eventim în câmpul “Metode de livrare”, iar plata se face prin card. În afară de print@home, vor fi disponibile şi metodele de livrare deja cunoscute, prin curier şi prin ridicare de la sediile Eventim, iar ca metode de plată: plata prin card, transfer bancar şi plata prin numerar la sediile Eventim.

    O altă noutate realizată de Eventim este crearea unei camere de aşteptare virtuală. Astfel, în cazul în care, datorită cererii foarte mari de bilete, se ating anumite limite de trafic pe site-ul www.eventim.ro, această cameră virtuală va intra în funcţiune şi utilizatorii vor fi rugaţi să aştepte până când vor putea accesa paginile de cumparare a biletor. Camera de aşteptare virtuală funcţionează ca o coadă virtuală, utilizatorii putând intra pe site în ordinea în care l-au accesat.

    Pentru a crea cât mai multe şanse de cumpărare în mod echilibrat pentru toţi cei interesaţi, se va permite achiziţionarea a maximum opt bilete la acelaşi concert/ per persoană. Comanda totală nu este limitată, doar numărul de bilete pe concert, per cumpărător.

    Vor fi puse în vânzare aproximativ 350 bilete per concert pentru reprezentaţiile de la Ateneul Român, din seriile “Camerale” şi “By Midnight”, şi 1.600 bilete per concert pentru cele din seria “Mari Orchestre” de la Sala Palatului.

    Preţurile biletelor variază de la 40 de lei la 160 de lei, astfel: seria “Mari Orchestre (Sala Palatului) – categoria I – 160 de lei, categoria a II-a – 130 de lei, categoria a III-a – 100 de lei, categoria a IV-a – 70 de lei; seria “Recitaluri şi concerte Camerale (Ateneul Român) – categoria I – 160 de lei, categoria a II-a -130 de lei; seria “By Midnight” (Ateneul Român) – categoria I – 160 de lei, categoria a II-a – 130 de lei; seria “Concertele de dimineaţă” (Ateneul Român, Sala Mică a Palatului) – categoria I – 50 de lei, categoria a II-a – 40 de lei.

    Pe site-ul Festivalului, publicul va avea la dispoziţie şi un ghid al utilizatorului cu recomandări – “10 paşi ca să îţi cumperi bilete la Festivalul Enescu”.

    Aşa cum s-a întâmplat şi în 2013 şi în ianuarie 2015, când au fost puse în vânzare abonamentele, organizatorii estimează că biletele pentru majoritatea concertelor de la Ateneu, precum şi pentru mai multe spectacole de la Sala Palatului se vor epuiza în timp record. Eventim recomandă cumpărătorilor să aleagă varianta achiziţionării online pentru bilete, prin site-ul www.eventim.ro, aceasta fiind metoda cea mai rapidă şi flexibilă de achiziţionare. În condiţii atât de ridicate de trafic, procesul de achiziţionare înseamnă fracţiuni de secunde. Astfel, pentru doritorii de bilete care vor să le achiziţioneze de la sediul Eventim şansele de reuşită se reduc în raport cu utilizatorii care optează pentru varianta achiziţionării online.

    Aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500 de artişti români vor participa la ediţia din 2015 a Festivalului “George Enescu”, cel mai mare eveniment cultural internaţional organizat de România şi cel mai puternic promotor al creaţiei şi valorilor singurului compozitor român intrat în patrimoniul mondial George Enescu.

    Ediţia din 2015 va avea loc între 30 august şi 20 septembrie, la Sala Palatului şi Ateneul Român din Bucureşti, şi va găzdui, timp de 22 de zile, 58 de concerte în săli, precum şi multe alte evenimente în aer liber, în “Piaţa Festivalului”, care se va desfăşura între 3 şi 20 septembrie, şi în cadrul “Bucureştiului Creativ”.

    Cea de-a XXII-a ediţie a festivalului aduce în premieră la Bucureşti, după 15 ani de discuţii, Orchestra Filarmonicii din Berlin, care va urca pe scena Sălii Palatului pe 3 septembrie, sub bagheta lui Sir Simon Rattle. Orchestra Filarmonicii din Berlin a fost inclusă de revista britanică Gramophone în topul 10 al celor mai bune ansambluri de profil din Europa (2006) şi votată a doua cea mai bună orchestră din lume (2008), după Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam – care, de asemenea, va concerta la Festivalul Enescu 2015, pe 19 şi pe 20 septembrie. O orchestră americană de prestigiu vine şi ea în premieră în Festival – San Francisco Symphony – şi va interpreta şi o lucrare de George Enescu.

    Celebrii violonişti Anne Sophie Mutter, Janine Jansen şi David Garrett, dirijorul israelian Zubin Mehta, precum şi dirijorul de origine română Ion Marin şi pianista Maria João Pires se numără, de asemenea, printre invitaţii acestei ediţii. Vor fi, de asemenea, prezenţi în festival câştigători ai concursului “George Enescu”: Alexandru Tomescu, Valery Sokolov, Ştefan Tarara, Vlad Stănculeasa alături de Agnes Baltsa şi pianista Elisabeta Leonskaja.

    Publicul va putea asculta 20 de lucrări de George Enescu în interpretările moderne ale unora dintre cele mai importante orchestre din lume. În acest fel, festivalul continuă linia de a face cunoscut repertoriul enescian pe plan internaţional.

  • Ediţia din 2016 a Concursului Internaţional “George Enescu”, între 3 şi 25 septembrie, în Bucureşti

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, începând din 2014, România se află an de an sub semnul lui George Enescu, iar Concursul Internaţional “George Enescu” este organizat alternativ cu Festivalul “George Enescu”. Cu o tradiţie în a deschide drumuri pentru mari nume ale muzicii clasice de astăzi în plan internaţional, Concursul Enescu face ca România să conteze în plan internaţional prin certificarea şi valorizarea tinerilor artişti care reprezintă elita generaţiei viitoare la nivel mondial.

    Mai mulţi muzicieni reputaţi, atât români, cât şi străini, care au făcut parte din juriul ediţiei 2014 reliefează importanţa Concursului Enescu în plan internaţional.

    Astfel, Alan Weiss, din Statele Unite ale Americii, membru în juriul secţiunii Pian, considerat unul dintre “cei mai de seamă pianişti ai generaţiei sale”, spune: ceea ce este “foarte special la Concursul Enescu este că reuşeşte să transmită nivelul geniului lui George Enescu – compozitor, dirijor şi violonist -, abordarea sa unică a muzicii, care pluteşte şi peste noi, juriul, dar, mai ales, se regăseşte în eforturile de interpretare ale concurenţilor. Nivelul concursului din 2014 a fost fără îndoială mai ridicat decât al ediţiei din 2011, atât prin calitatea juriului, cât şi prin faptul că am avut nişte artişti finalişti extrem de bine pregătiţi şi de talentaţi”.

    De asemenea, “ediţia 2014 a Concursului Enescu a fost pur şi simplu perfectă. Cred că nivelul artistic al concurenţilor a fost cu mult mai ridicat decât la ediţia din 2011 şi m-am bucurat să pot face parte din juriu şi să văd această evoluţie”, a spus Augustin León Ara, din Spania, membru în juriul secţiunii Vioară, unul dintre cei mai apreciaţi profesori şi solişti la nivel internaţional.

    “Concursul internaţional de vioară George Enescu se situează astăzi în prima ligă a concursurilor din lume şi concurează, ca importanţă, cu Indianapolis (SUA), Jacques Thibaud (Franţa), Wieniawski (Poznan-Polonia) şi Kreisler (Austria). Asta este ceea ce mă bucură cel mai mult. Nivelul artistic al Concursului este foarte ridicat ceea ce nu poate decât să servească prestigiului său. Diferenţe majore s-au înregistrat între ediţiile din 2011 şi 2014, toate pozitive: alcătuirea programului de Concurs, calitatea deosebită a pianiştilor acompaniatori, tot ce ţine de logistică şi de imagine”, a spus şi Florin Croitoru, din România, membru în juriul secţiunii Vioară, solist şi pedagog, apreciat ca unul dintre cei mai distinşi violonişti români.

    Ediţia din 2016 se va deschide cu un concert extraordinar pe scena Ateneului Român, susţinut de trei dintre laureaţii ediţiilor precedente, în prezent muzicieni români cu răsunet internaţional – violonista Ana Ţifu (laureată a ediţiei din 2007), pianistul Mihai Ritivoiu (laureat al ediţiei din 2011) şi violoncelistul Valentin Răduţiu (laureat al ediţiei din 2011).

    De asemenea, cei trei câştigători ai ediţiei din 2014 vor susţine recitaluri extraordinare: violonistul de origine română stabilit în Germania Ştefan Tarara – pe 18 septembrie, pianistul spaniol Josu de Solaun – pe 24 septembrie, şi violoncelista de origine sud-coreană Eun-Sun Hong – pe 10 septembrie.

    Vor susţine recitaluri şi membri ai juriilor internaţionale, muzicieni-reper în muzica clasică internaţională de astăzi: Jean Philippe Collard – pian (22 septembrie), Pierre Amoyal – vioară (16 septembrie).

    Artişti de marcă pe piaţa internaţională au confirmat participarea ca membri ai juriilor internaţionale ale concursului: Jean Philippe Collard – preşedintele juriului de pian, Natalia Gutmann li Arto Noras (secţiunea Violoncel), Peter Ruzicka (secţiunea Compoziţie), aclamata violonistă de origine română Silvia Marcovici şi singurul român angajat vreodată al Academiei Regale de Muzică din Londra, violonistul Remus Azoiţei (secţiunea Vioară).

    La ediţia din 2014 au participat 240 de tineri artişti din 36 de ţări de pe cinci continente, premiile au fost în valoare de peste 100.000 de euro. 3.000 de rezervări au fost făcute pentru locuri în sălile de concert în doar 24 de ore, trei televiziuni internaţionale au fost partenere evenimentului (France24, Euronews şi Mezzo) şi peste 1.800 de materiale au fost publicate în presa românească.

    De asemenea, au fost peste 64.000 de vizitatori unici pe site-ul www.festivalenescu.ro, iar în timpul concursului accesarea s-a făcut din întreaga lume: 6,27% din Germania, 5,80% din SUA, 3,98% din Japonia, 55% din România etc.

    Remarcabili solişti precum violonistul Ştefan Ruha, pianistul Valentin Gheorghiu, cunoscuta violonistă Silvia Marcovici, care interpretează în prezent sub bagheta celor mai faimoşi dirijori ai lumii (Zubin Mehta, Claudio Abbado, Riccardo Muti), unii dintre cei mai bine cotaţi pianişti români în lume, Radu Lupu şi Dan Grigore, reputate nume ale artei lirice – soprana Ileana Cotrubaş, mezzo-soprana Viorica Cortez, compozitorul Dan Dediu şi cei mai performanţi artişti români de generaţie nouă – Alexandru Tomescu, Vlad Stănculeasa, Remus Azoiţei, Ana Ţifu – sunt doar câţiva dintre cei mai apreciaţi muzicieni români la nivel internaţional care au debutat ca laureaţi ai Concursului Internaţional “George Enescu”.

    Concursul Internaţional “George Enescu” este construit ca o prelungire firească a Festivalului “George Enescu”, cel mai important eveniment cultural internaţional organizat de România. George Enescu îi sprijinea în timpul vieţii pe tinerii muzicieni – ca director onorific al Asociaţiei Muzicale Române, compozitorul român a făcut donaţii substanţiale pentru a plăti bursele acordate muzicienilor, iar, în anul 1912, a susţinut un turneu în România, strângând peste o mie de lire sterline pentru a înfiinţa şi acorda un premiu naţional de compoziţie. În linia valorilor în care credea compozitorul român, Concursul Enescu descoperă, susţine şi promovează tinerele talente din întreaga lume.

  • Eun-Sun Hong din Coreea de Sud a câştigat Concursul Enescu 2014 la secţiunea Violoncel

    Laureaţii Concursului Enescu 2014 la secţiunea Violoncel au fost desemnaţi, duminică seară, de juriul internaţional, la o ceremonie de gală care a avut loc în Sala Mare a Ateneului Român, cu participarea extraordinară a Orchestrei Filarmonicii “George Enescu”, sub bagheta lui Ovidiu Bălan, considerat unul dintre cei mai importanţi dirijori de origine est-europeană, informează organizatorii evenimentului.

    Astfel, premiul I i-a revenit violoncelistei Eun-Sun Hong (Coreea de Sud), care a interpretat “Concertul Nr. 1 pentru Violoncel şi Orchestră”, de Dmitri Şostakovici, premiul al II-lea a fost obţinut de Tony Rymer (Statele Unite ale Americii), care a interpretat “Concertul în si minor pentru Violoncel şi Orchestră op.104”, de Antonín Dvořák, iar premiul al III-lea i-a revenit violoncelistei Sarah Rommel (Statele Unite ale Americii), care a intepretat “Concertul pentru Violoncel şi Orchestră în mi minor op.85”, de Edward Elgar.

    Juriul secţiunii de Violoncel a fost format din personalităţi precum violonceliştii Lluís Claret, Marin Cazacu, Frans Helmerson şi Vladimir Malinovski.

    “Unul dintre profesorii mei, pe care l-am îndrăgit foarte mult, a fost violoncelistul Radu Aldulescu”, au fost primele cuvinte pe care le-a spus pe scenă Lluís Claret, preşedintele juriului pentru secţiunea de Violoncel. “Mă bucur că sunt aici, în această sală minunată în care Radu a cântat de multe ori”, a continuat Claret, în aplauzele publicului.

    Născută la 8 ianuarie 1989, violoncelista Eun-Sun Hong a concertat alături de orchestre importante, precum Filarmonica din Seul, Filarmonica din Tokyo, Filarmonica din Rusia şi Orchestra de Camera Coreeană. La vârsta de 25 de ani, are deja în palmares premiul al II-lea la Concursul Internaţional Ceaikovski, considerat unul dintre cele mai importante la nivel mondial.

    În semifinala de la Concursul Enescu 2014, violoncelista Eun-Sun Hong a interpretat inclusiv “Sonata în fa minor (opus postum)”, de George Enescu.

    Premiile Concursului Enescu sunt în valoare de peste 100.000 de euro. Acestora li se adaugă oportunitatea pentru laureaţi de a participa la câte un masterclass la Academia de Muzică din Viena şi la Kronberg Academy, precum şi aceea de a susţine un turneu pe scenele principalelor Filarmonici din România.

    Trofeele Concursului Enescu 2014 poartă semnătura artistei Iulia Năstase şi sunt realizate din sticlă.

    Concursul Internaţional “George Enescu” este construit ca o prelungire firească a Festivalului “George Enescu”, cel mai important eveniment cultural internaţional organizat de România. La fel cum George Enescu îi sprijinea în timpul vieţii pe tinerii muzicieni – în calitate de director onorific al Asociaţiei Muzicale Române, compozitorul român a făcut donaţii substanţiale pentru a plăti bursele acordate muzicienilor, iar, în anul 1912, a susţinut un turneu în România, strângând peste o mie de lire sterline pentru a înfiinţa şi acorda un premiu naţional de compoziţie -, Concursul Enescu descoperă, susţine şi promovează tinerele talente din întreaga lume.

    Finala secţiunii de Violoncel a fost transmisă live pe un ecran în faţa Ateneului Român, pe TVR 2 şi TVR HD, precum şi pe site-ul Festivalului şi Concursului Enescu, www.festivalenescu.ro.

    Următoarea finală a Concursului Enescu 2014 se va defăşura sâmbătă – secţiunea Pian şi va marca, totodată, încheierea ediţiei din acest an a Concursului. Accesul publicului în sala de concert este permis chiar şi fără rezervare, în limita locurilor disponibile. Pentru cei care ajung după începerea concertului, accesul se va putea face la prima pauză. De asemenea, 100 de locuri în aer liber sunt disponibile pentru public în faţa Ateneului Român. Transmisii live vor fi asigurate şi pe TVR 2 şi pe site-ul www.festivalenescu.ro.

  • Povesti din Bucurestiul de altadata

    Avem de-a face cu o carte de istorie scrisa cu uneltele omului
    de litere, in care perspectivele, unghiurile de fuga si arhitectura
    orasului sunt vazute cu ochiul pictorului. Emanuel Badescu, autorul
    ei, este documentarist la Biblioteca Academiei, iar comorile din
    arhive, fie ca este vorba despre texte vechi sau despre fotografii
    si stampe, i-au devenit, de cateva decenii, sursa de inspiratie si
    refrene tematice. Panorama publicata acum reconstituie din cioburi
    de manuscrise si imagini rare o istorie sui generis a Bucurestilor,
    incepand in larma de timbale si zanganit de spade, cu zavera din
    1821 si moartea Domnului Tudor, si sfarsind cu 1989, cand, sub
    cupola Ateneului, George Enescu s-a intalnit cu Maruca Cantacuzino,
    “la princesee aimée”.

    Fiecare din celelalte 17 povestiri care alcatuiesc volumul
    fixeaza cate un moment memorabil si reinvie personaje puternice, de
    la meseriasi la artisti si de la boieri la domnitori, care au
    jalonat viata orasului si i-au conferit blazoanele de noblete. Ca
    sa intelegeti tonul cartii si sa gustati fiorul plimbarii in
    trecut, iata cum s-a latit parjolul, marele incendiu care a
    devastat Bucurestii in ziua de 23 martie 1847. In coasta hanului
    Constantin, pe ulita Islicarilor, tocmai se naste pruncul Zincai
    Filipescu, clucereasa. Dupa 11 ani, odrasla, Costache Filipescu, “a
    ales sa joace, luand o cheie si umpland-o cu praf de pusca”. Numai
    ca, de data asta, a iesit afara si a pocnit-o de un butoi de
    pacura. “Sprijinit de suflarea furtunoasa a austrului”, focul
    rezultat a cuprins proprietatea Druganestilor si curtea bisericii
    Sf. Dumitru, dupa care a inceput sa inghita nemilos mai mult de un
    sfert din oras.

    Mergand pe urma marturiilor de epoca, Badescu reconstituie
    minutios, filmic, tragedia, si ne aduce in fata unui bilant
    inspaimantator: “De-a lungul a trei kilometri au ars in intregime
    sau partial 1.850 de cladiri, 1.142 de pravalii, 10 hanuri si
    dousprezece biserici. Au fost inregistrati 1559 de sinistrati,
    care, fireste, au fost despagubiti.” Desi nu aveau asigurare. Ce
    vremuri!

    Emanuel Badescu, “Marele Foc si alte povesti din Bucuresti”,
    Editura Cadmos, Bucuresti, 2011