Când Europa se luptă cu o criză de energie şi a preţurilor energiei care o va duce cel mai probabil în recesiune, statele producătoare de petrol şi gaze din Golf se scaldă în bani şi se bucură de creşteri economice cum avea China în zilele ei bune.
Toţi ochii sunt pe aceste ţări arabe pentru că de ele depind prezentul şi viitorul energiei în Europa, scrie revista germană Spiegel. Iar influenţa lor creşte şi în alte sectoare, ceea ce aduce în prim-plan o problemă: conducătorii statelor din Golf sunt consideraţi ca fiind autoritari, regi şi şeici pentru care valorile democratice şi libertăţile occidentale contează prea puţin.
Campionatul Mondial de Fotbal este unul dintre cele mai urmărite evenimente sportive. Câştigarea concursului pentru organizarea ediţiei de anul acesta de către Qatar a fost întâmpinată încă de la început cu critici care n-au încetat nici până acum, când mai sunt câteva zile până primul fluier pentru începerea primului meci. Există acuzaţii de corupţie, bogăţiile Qatarului înlesnind suspiciunile că acestă ţară şi-a cumpărat dreptul de organizare.
De asemenea, există acuzaţii că pregătirile pentru eveniment s-au făcut cu muncitori, mai ales străini, care au lucrat în condiţii apropiate de sclavagism. Mulţi dintre ei au murit în accidente de muncă. Merită un astfel de preţ? Stadioane noi, strălucitoare, care au costat peste 6,5 miliarde de dolari sunt gata şi-i aşteaptă pe fanii fotbalului.
Cinci din cele opt stadioane pe care se va juca sunt deservite de un sistem de metrou fără manipulant care a costat şi el 36 de miliarde de dolari. Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar este cel mai scump din istoria competiţiei.
Cheltuielile cu infrastructura necesară acestuia sunt estimate la 230-300 de miliarde de dolari. Spre comparaţie, Cupa Mondială din Brazilia a costat „doar“ 11,5 miliarde de dolari. Cam aceasta este puterea financiară a ţărilor din Golf.
Fondurile suverane de investiţii alte celor şase state din regiune valorează împreună 4.000 de miliarde de dolari şi au investiţii în orice şi peste tot în lume, de la companii germane precum VW, Porsche şi RWE la echipe de fotbal, de Formula 1 şi ligi de golf profesionist. Arabia Saudită are propriul program spaţial şi îşi construieşte un centru de cercetare a hidrogenului, energia viitorului.
OMV, compania care până nu demult domina în sectorul energetic central şi est-european, are printre acţionarii principali (25% din acţiuni) compania Mubadala Petroleum and Petrochemicals din Abu Dhabi, o sursă de bani inepuizabilă şi fără de care nu poate lua decizii.
Colosul de petrol şi gaze polonez de stat PKN Orlen a cedat către Aramco, compania naţională de petrol a Arabiei Saudite, o parte din rafinăria de la Gdansk. În schimb, Aramco va acoperi până la 45% din nevoie de petrol a Orlen, care se îndepărtează astfel de combustibilul rusesc. Pentru statele din Golf, criza de energie europeană este o oportunitate. 3.500 de miliarde de dolari vor intra în cuferele lor în următorii cinci ani dacă preţurile petrolului şi gazelor naturale rămân la nivelurile ridicate din prezent – un cadou din partea preşedintelui Rusiei Vladimir Putin, comentează Spiegel.
Pentru că Europa nu mai este interesată să importe energie rusească, petrolul din Arabia Saudită şi gazele naturale din Qatar au devenit marfă preţioasă pe care o vor europenii indiferent de preţ. Astăzi pare clar că statele din Golf vor juca un rol principal în noua ordine mondială, în prezent în faza de aşezare. Qatar şi Iran au cele mai mari rezerve de gaze din lume, iar Arabia Saudită este întrecută doar de Venezuela la rezerve dovedite de petrol.
Aceste poziţii au reprezentat în trecut instrumente puternice de influenţă la nivel global, iar după ce Rusia a invadat Ucraina, puterea a crescut. Europa pur şi simplu nu mai are alte opţiuni. Iar puterea statelor arabe nu se rezumă doar la petrol şi gaze. Sursa de energie a viitorului este hidrogenul verde, produs cu electricitate de la soare şi de la vânt. Deşerturile Peninsulei Arabe oferă condiţiile perfecte pentru construirea de parcuri solare.
Într-un viitor poate nu prea îndepărtat Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită vor exporta mai mult hidrogen decât petrolul vândut în zilele noastre. Germania promite să fie principala destinaţie, aşa cum a fost şi principala destinaţie europeană a gazelor ruse. Schimbarea nu vine fără pericole. Boom-ul din energie se produce în vremuri tulburi din punctul de vedere geopolitic. Globalizarea încetineşte, iar lumea pare că se împarte din nou în blocuri opuse, că se polarizează: China contra Occident, autocraţii contra democraţii. Alianţele toxice par că pot deveni posibilităţi reale. Iar liderii vestici bat la porţile ţărilor arabe. După încercarea Rusiei de a cuceri Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele american Joe Biden au efectuat recent vizite în regiune. Pentru audienţe s-au aliniat şi preşedintele francez Emmanuel Macron şi fostul premier britanic Boris Johnson. UE intenţionează să stabilească acolo o misiune diplomatică specială. Acest lucru arată în ce parte înclină balanţa puterii. Însă, aşa cum au demonstrat vizitele ministrului german al economiei şi chiar cea a lui Biden, statele din Golf au propria agendă şi propriile interese. Când preşedintele Biden a cerut în vară Arabiei Saudite să majoreze producţia de petrol pentru a opri scumpirile, saudiţii au făcut exact opusul.