Timisoara, Cluj, Constanta, Iasi – aceasta ar fi, in ordinea europenitatii, clasamentul celor mai importante orase din Romania potrivit unui studiu al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Dar indicele de europenitate al GEA nu a fost calculat pentru a intocmi topuri, ci pentru a masura, din patru in patru luni, progresul fiecarui oras.
Ce inseamna, de fapt, europenitatea unui oras? GEA a definit-o drept fenomenul de conectare locala la spatiul european, la cel al UE in particular si a calculat – printr-o initiativa originala – chiar un indice de europenitate a celor patru orase, pe care l-a recalculat trimestrial in ultimele noua luni ale anului trecut.
Diagnosticul GEA arata ca Timisoara, aflat pe locul al doilea dupa Bucuresti ca performante economice, este si cel mai pregatit oras de provincie pentru integrare. Pe ultimul loc in acest top 4 e Iasul, care are si cele mai slabe performante economice.
Explicatia pare simpla: Modelul gravitational leaga investitiile si comertul de distanta fizica si de cea culturala. Infrastructura slab dezvoltata a contribuit si ea la preferinta pentru granita de vest decat granita de est, spune pentru BUSINESS Magazin Liviu Voinea, cercetator GEA. Dar nu doar apropierea geografica de vest face ca Timisoara sa fie premianta: studiul a luat in calcul, in afara de comert exterior si investitii, si eforturile autoritatilor locale si ale ONG-urilor de a atrage fonduri europene, de a se infrati cu orase europene, de a face schimburi culturale si de a avea cat mai multi functionari in departamentele de integrare.
Iasul insa a pierdut rolul de centru regional pentru diverse organizatii nationale – RomTelecom, SIF Moldova, Garda Financiara sunt doar trei exemple – si din cauza ca a avut un lobby mai anemic decat cel al Bacaului. A pierdut si investitii. Mai cunoscuta e o investitie de 50 de milioane de euro intr-o fabrica de masini de spalat pe care voiau s-o construiasca acolo suedezii de la Electrolux, care – pentru ca n-au ajuns la o intelegere cu autoritatile locale in privinta terenului pe care ar fi trebuit sa-l cumpere – si-au schimbat planurile si au mutat investitia in Polonia.
Distanta fata de granita de vest si legaturile prea putin convenabile cu restul tarii (spre Iasi nu este nici macar prevazuta pentru perioada urmatoare o autostrada) se vad imediat in indicatorii economici, dar si in miscarile socio-economice pe care acesti indicatori le produc. Intr-un banc despre moldoveni, la intrebarea De ce li se spune moldovenilor Coca-Cola? raspunsul este: Pentru ca sunt imprastiati in toata tara. Si, mai nou, in toata lumea. Bancul a aparut pentru ca moldovenii sunt cei mai migratori dintre romani tocmai pentru ca locul de unde vin are cel mai mare spor natural, cel mai mare somaj, cu cel mai mic salariu mediu din tara si, mai nou, cu cel mai mic grad de europenitate.
Studiul facut de GEA da Iasului nota 1 (din minim 1, maxim 4) la capital social subscris, la obligatiuni municipale, dar si la comert exterior. Campionul local la toate aceste criterii este Timisoara (cu nota maxima), urmat de Cluj si de Constanta, care se diferentiaza de Iasi doar datorita unei note un pic mai mari la comert exterior. Liviu Voinea crede ca in cazul Constantei distanta fata de granita vestica e compensata de deschiderea la mare, deci de port. E probabil ca lucrurile sa se imbunatateasca pentru Constanta si multumita Autostrazii Soarelui, care leaga orasul de Capitala, spun cercetatorii.
Mai semnificativ se vor schimba insa lucrurile dupa integrare, cand Constanta si Iasul vor deveni orase de granita ale UE. Este intr-adevar o sansa pentru Iasi, spune Liviu Voinea, facand analogia cu dezvoltarea rapida a altor orase care au fost granite ale UE. Sa ne uitam ce s-a intamplat la unguri: imediat dupa integrare, pretul la alimente si carburanti a crescut, iar micii afaceristi din orasele de granita faceau aprovizionarea in zona de vest a Romaniei, de unde plecau cu «munti» de zahar si alte bunuri de larg consum si le vindeau la ei acasa, dar si in restul tarii, spune Sebastian Lazaroiu, presedintele Centrului Urban de Sociologie Aplicata (CURS).
Lazaroiu subliniaza ca asta a dus nu numai la cresterea economica a oraselor unguresti de granita, ci si a celor romanesti: Dupa integrare, cei din Iasi se vor duce probabil in Moldova (de peste Prut – n.r.) si vor cumpara bunuri pe care le vor vinde in toata tara si asta va face sa creasca zona. Se vor deschide, probabil, si afaceri mai multe in Republica Moldova: omul de afaceri iesean Adrian Butuca, care detine Editura Polirom si fabrica Moldomobila, a anuntat deja ca vrea sa deschida o fabrica de mobila la Ungheni.
Sustinatorii Estului dau vina pentru neajunsuri pe istorie si pe industrializarea care nu a tinut cont de specificul zonei. Sustinatorii Vestului dau vina pentru neajunsurile lor pe Est ca i-a tinut in loc. Din Capitala, cele doua extreme ale tarii se vad ca doua paralele care au mici sanse sa se intalneasca vreodata.