BusinessMagazin

Tag: Geniu

  • Talent şi geniu

  • Cazul Aaron Swartz

    Au apărut deja multe articole în care Aaron Swartz este prezentat fie ca un geniu al informaticii, fie ca un hacker genial. Cum “genial” a devenit un loc comun (se aplică deopotrivă lui Einstein sau unei perechi de pantofi), poate merită să detaliem puţin chestiunea. Fiu al unui informatician şi antreprenor IT, Aaron şi-a început devreme cariera. La 13 ani a dezvoltat un sistem pentru o enciclopedie web asemănătoare cu Wikipedia, pentru ca la 15 ani să devină membru al unui grup de lucru din cadrul W3C însărcinat cu elaborarea specificaţiilor RSS 1.0 (RFC 3870 îi aparţine).

    A abandonat Universitatea Stanford după un an de studii pentru a fonda compania Infogami, cu sprijinul incubatorului Y Combinator. A creat o platformă wiki şi apoi a fuzionat cu un alt startup pentru a crea Reddit, care a devenit cel mai popular serviciu de “social news” din web. Când Reddit a fost cumpărat de Condé Nast, Aaron a lucrat o vreme la Wired, dar un an mai târziu a plecat pentru a crea împreună cu Simon Carsternsen serviciul Jottit. A mai realizat pe cont propriu un framework pentru aplicaţii web numit web.py (utilizat de numeroase situri) şi a dezvoltat arhitectura pentru Open Library, un proiect online care îşi propune să creeze o pagină web pentru fiecare carte publicată vreodată.

    Însă latura tehnică este doar o faţetă a personalităţii lui Aaron Swartz, pentru că cealaltă (cea care ne interesează aici) este profilul său de activist pentru libertatea informaţiei. Încă de la 15 ani a fost implicat în crearea licenţei publice Creative Commons, cu care ocazie s-a împrietenit cu reputatul profesor Lawrence Lessig, autorul cărţii de referinţă “Free Culture”. A fost fondatorul grupului online Demand Progress, care reuneşte peste 500 de organizaţii de activişti împotriva cenzurii în internet, cu un număr de membri estimat la peste un milion. Alături de Demand Progress, Aaron Swartz a fost o figură proeminentă a campaniei împotriva controversatelor reglementări SOPA şi PIPA (şi, prin extensie, ACTA), cu care ocazie peste 100.000 de situri web au afişat proteste pe pagina de intrare. De asemenea, Aaron a colaborat cu Rootstrikers (o organizaţie de activişti care luptă împotriva corupţiei politice în SUA) şi Avaaz (o organizaţie globală care activează în domenii diverse, în special prin petiţii şi campanii online).

    În 2008, Aaron a descărcat circa 18 milioane de documente din arhiva Curţii Federale a Statelor Unite, pe care le-a donat grupului Public.resource.org spre publicare online. Fiind produse de guvern, documentele nu sunt acoperite de copyright şi ar trebui să fie publice, însă organizaţia care le administrează (PACER) percepe o taxă pentru acces, metodă cu care Swartz nu a fost de acord. FBI a deschis o anchetă, însă până la urmă Aaron a fost disculpat.

    Nu acelaşi lucru s-a întâmplat doi ani mai târziu, când Aaron a descărcat circa 4 milioane de articole academice din arhiva JSTOR şi, dintr-o greşeală, a provocat căderea câtorva servere care susţineau serviciul. Procurorii au presupus că Aaron intenţiona să publice în reţele de partajare a fişierelor (P2P) documentele şi l-au acuzat de fraude informatice pentru care ar fi putut primi o pedeapsă de până la 35 de ani de închisoare şi o amendă de un milion de dolari. Avocaţii său au reuşi să obţină înţelegeri în urma cărora Aaron ar fi trebuit să stea după gratii doar o jumătate de an, însă pe 11 ianuarie 2013 Aaron Swartz s-a sinucis în apartamentul său din Brooklyn.

    Familia sa, alături de prietenul său Lawrence Lessig, acuză procuratura că l-a hărţuit şi l-a împins spre actul extrem (Aaron mărturisea încă din 2007 că suferă de depresie). Cei de la Demand Progress consideră întregul caz ca absurd: e ca şi cum ai acuza pe cineva că împrumută prea multe cărţi dintr-o bibliotecă (Aaron avea cont la JSTOR). Hackerii de la Anonymous au spart situl de la MIT, pentru că nu l-au ajutat pe Aaron, în vreme ce Guardian îşi continuă campania împotriva “mafiei” publicaţiilor academice, care pretind sume enorme pentru abonamente, deşi autorii îşi oferă gratuit articolele. Webul vuieşte de opinii contradictorii…

  • Creierul lui Albert Einstein: misterele din jurul geniului păstrate timp de 50 de ani

    Informaţiile despre creierul lui Albert Einstein au rămas învăluite în mister până de curând, când fotografii şi mostre de ţesut au reapărut la suprafaţă. După moartea lui Einstein în 1955, doctorul Thomas Harvey de la spitalul din Princeton, i-a îndepărtat creierul şi l-a păstrat mai mulţi ani într-un loc necunoscut. Odată cu recuperarea unor fotografii şi mostre de ţesut din creierului lui Einstein, oamenii de ştiinţă au putut identifica caracteristicile neobişnuite care ar putea explica inteligenţa sa. Dovezile descoperite arată şi ce s-a întâmplat după ce creierul a fost îndepărtat de către Harvey.

    Mai multe pe zf.ro

  • VIDEO: Geniu IT la 12 ani

    Puştiul originar din Los Angeles, considerat “un nou Steve Jobs”, le-a vorbit studenţilor despre pasiunea sa şi le-a prezentat aplicaţiile pe care le-a creat pentru gadgeturile Apple. La “TedX Manhattan Beach”, o serie de sesiuni ştiinţifice organizate de o fundaţie care sprijină mediul educaţional, copilul şi-a captivat auditoriul prin forţa de convingere şi maturitate.

    “Am fost tot timpul fascinat de computere şi tehnologie şi am făcut câteva aplicaţii pentru iPhone, iPod Touch şi iPad. Aş vrea să vi le arăt astăzi”, şi-a început discursul Suarez. Ţinând într-o mână o tabletă, iar în cealaltă o telecomandă, geniul IT a început apoi să le descrie pe fiecare în parte. Puştiul s-a apucat de făcut aplicaţii pentru telefoanele şi tablete Apple în urmă cu aproximativ un an. “Părinţii, prietenii şi chiar oamenii de la Apple m-au susţinut. Steve Jobs m-a inspirat”, a afirmat Suarez.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info