BusinessMagazin

Tag: Genesis Property

  • Genesis Property: Donează sânge, salvează vieţi

    MOTIVAŢIE

    România are nevoie de aproximativ 500.000 de litri de sânge donaţi anual, însă mai puţin de 2% dintre români donează regulat, arată statisticile oficiale, care plasează România pe ultimul loc la nivelul Europei. În acest context, Genesis Property, unul dintre cei mai importanţi proprietari, dezvoltatori şi operatori de clădiri de birouri din Bucureşti, sprijină activ donarea de sânge în campusurile din portofoliu, contribuind la nevoia acută de sânge din sistemul de sănătate.

    În contextul în care România se confruntă cu un stoc redus de sânge şi un număr mic de donatori recurenţi, Genesis Property şi-a propus să crească astfel nivelul de conştientizare cu privire la importanţa şi necesitatea donării de sânge în comunităţile sale, sporind astfel şi impactul social pe care îl are compania prin contribuţia la creşterea rezervei de sânge existente la nivel naţional.

     

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Compania desfăşoară iniţiativa de colectare de sânge începând din 2024, de câteva ori pe an, în rândul angajaţilor care lucrează în clădirile de birouri din portofoliul său, în campusurile YUNITY Park şi West Gate Business District, precum şi în rândul tinerilor cazaţi în campusul privat West Gate Business Studios. Evenimentele de donare de sânge sunt organizate în parteneriat cu Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti (CTS), precum şi cu companiile, procesul de donare fiind facilitat pentru cei care lucrează sau locuiesc în clădirile Genesis Property. „Pentru noi, la Genesis Property, responsabilitatea socială înseamnă să generăm valoare dincolo de zona de business şi să construim punţi autentice cu comunităţile în care activăm. Am început acest an cu un entuziasm reînnoit, asumându-ne proiecte ambiţioase şi iniţiative inovatoare care au un impact real. Între acestea, un rol esenţial îl ocupă finalizarea celei de-a treia faze a YUNITY Park, un proiect care redefineşte deja modul de lucru şi de viaţă al oamenilor. Filosofia noastră este simplă: să îmbinăm dezvoltarea sustenabilă cu grijă pentru oameni, pentru ca fiecare acţiune să contribuie la un viitor mai sănătos, mai solidar şi mai responsabil”, declară Alexandru Paneş, process improvement manager la Genesis Property şi coordonatorul programului de donare de sânge desfăşurat de companie.

    REZULTATE ŞI IMPACT

    O campanie de donare de sânge are un impact social major, atât imediat, cât şi pe termen lung, prin efectele sale directe asupra comunităţii. În primul rând, salvează vieţi, cantitatea de sânge colectată de la fiecare donator putând ajuta până la trei pacienţi, ceea ce transformă gestul individual într-o resursă vitală pentru sistemul medical. În al doilea rând, campaniile creează solidaritate şi coeziune socială. Participanţii devin parte dintr-o mişcare colectivă, în care simt că aportul lor contează şi are valoare reală pentru semenii aflaţi în nevoie. Nu în ultimul rând, un alt efect important este educaţia civică şi responsabilizarea care pot face o diferenţă reală în societate, contribuind la creşterea prevenţiei şi a implicării sociale acolo unde este cel mai mult nevoie.

    De la prima iniţiativă de donare de sânge, din iunie 2024, de Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, aproape 1.000 de angajaţi ai companiilor chiriaşe din YUNITY Park şi West Gate Business District, precum şi tineri rezidenţi în West Gate Studios, s-au înscris la sesiunile de donare de sânge organizate de Genesis Property. Un procent de 25% dintre participanţi au donat sânge pentru prima dată, iar ulterior au devenit donatori recurenţi. Astfel, iniţiativele desfăşurate au contribuit direct la consolidarea şi extinderea bazei de donatori, crescând şansele ca aceştia să doneze periodic şi în viitor.

    Peste 280 de litri de sânge au fost colectaţi în total în cadrul celor 11 sesiuni de donare de până acum: 13 iunie, 3 septembrie, 3-4 octombrie, 13-14 noiembrie în anul 2024 şi 12-13 februarie, 26 februarie, 26-27 mai în anul 2025. Această cantitate a ajutat peste 1.100 de pacienţi care au avut nevoie de transfuzii. Până la finalul anului 2025, vor mai fi organizate încă 4 sesiuni de donare de sânge.

    Iniţiativa Genesis Property are un impact major pentru pacienţi în nevoie. Potrivit Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină, sângele colectat anual la nivel naţional poate susţine tratamentele a peste un milion de pacienţi din România. Acţiunile periodice de donare sunt esenţiale pentru a menţine stocurile necesare în caz de intervenţii chirurgicale, tratamente pentru boli cronice şi îngrijiri de urgenţă. „O companie cu adevărat responsabilă în domeniul nostru, al imobiliarelor, este cea care înţelege că sustenabilitatea nu se reduce doar la clădiri eficiente, ci înseamnă comunităţi implicate şi sănătoase. Este aceea care îşi pune amprenta pozitivă prin gesturi mici, dar cu efect imediat, cum sunt campaniile de donare de sânge, dar şi prin decizii mari, cum este aderarea la Pactul Global al Naţiunilor Unite. Pentru noi, responsabilitatea presupune consecvenţă, transparenţă şi colaborare – valori care setează standarde în industrie. Iar implicarea noastră în iniţiative civice face parte din strategia prin care contribuim la o societate şi un viitor durabile”, conchide Alexandru Paneş.

    „Sustenabilitatea este parte din ADN-ul nostru şi stă la baza viziunii de a fi un lider în sectorul imobiliar din România
    în acest domeniu. Integrarea ei presupune atât dezvoltarea de proiecte imobiliare eficiente şi prietenoase cu mediul, cât ş
    i iniţiative care adresează direct nevoile comunităţii. ”

    Alexandru Paneş, Process Improvement Manager la Genesis Property şi coordonatorul programului de
    donare de sânge desfăşurat de companie

  • 100 Tineri manageri de top. Elena Panait, Genesis Property

    Elena Panait, Head of Leasing, Genesis Property

    34 de ani

    Elena Panait se descrie ca arhitect de formare, antreprenor prin vocaţie şi lider prin experienţă. În prezent, este head of leasing & comYunitY la Genesis Property, unde şi-a propus să construiască spaţii şi momente care aduc valoare reală oamenilor şi comunităţilor din jurul clădirilor de birouri din campusurile Yunity Park şi West Gate Business District.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Povesteşte-ne!

    La începutul carierei de antreprenor, entuziasmul de a dezvolta proiecte ambiţioase şi implicarea pentru a ieşi totul perfect au lăsat uneori în plan secund rigoarea negocierilor de business. Îmi amintesc un proiect de amenajare dificil pe care l-am acceptat fără a stabili clar toţi termenii contractuali şi, deşi proiectul a fost livrat impecabil, clientul a plătit doar parţial, invocând tocmai aspectele neclare. A fost lecţia dureroasă care mi-a definit rigoarea contractuală şi grija pentru claritate în orice colaborare. Iar de-a lungul evoluţiei profesionale, o greşeală pe care o facem mulţi este că încercăm să facem totul singuri. Acum ştiu că niciun proiect de succes nu se clădeşte de o singură persoană, iar o echipă bună e cel mai valoros activ.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    Greşeala e un act. Eşecul e o stare. În business şi în carieră, greşelile sunt paşi fireşti în procesul de învăţare, contează însă să fie identificate, analizate şi corectate. Atât greşelile, cât şi eşecurile trebuie să fie repere în procesul de învăţare, nu un sfârşit, iar linia dintre ele se trage acolo unde dispare implicarea.

    TRASEU & AMBIŢIE

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine?

    Din rolul actual, coordonez activitatea de leasing şi construiesc comunitatea din jurul celor două parcuri de birouri ale Genesis Property – Yunity Park şi West Gate Business District. Am evoluat de la antreprenoriat la roluri de management, numitorul comun fiind dintotdeauna domeniul real estate. Vreau să duc mai departe ideea de „real estate with soul”: clădiri care nu doar funcţionează, ci creează valoare umană.

    Un moment care ţi-a dat direcţie.

    Trecerea de la antreprenoriat la rolul actual a fost o adevărată şcoală. Să înţeleg cum funcţionează o organizaţie mare din interior, cu dinamici şi procese, mi-a extins perspectiva şi m-a ajutat să-mi rafinez modul de a conduce şi de a construi proiecte durabile. La fel şi învăţarea leadershipului centrat pe inteligenţă emoţională, care mi-a reamintit că liderii sunt oameni, nu roluri.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Echilibrul dintre viaţa la job şi viaţa personală e obligatoriu, dar nu cred că starea de echilibru este statică, ci vine din înţelegerea când trebuie să fii 100% la lucru şi când acasă. Pentru mine este un dans continuu.

    Cum îţi încarci bateriile?

    Petrec timp cu familia, îmi iau energie şi învăţ zilnic lecţii de viaţă şi de răbdare de la copiii mei, citesc, mă pierd în detalii de design interior. Îmi plac spaţiile care spun poveşti şi cărţile care îţi rămân în suflet.

  • „Greşelile sunt inevitabile, însă depinde ce faci mai departe odată ce se întâmplă”

    …spune Elena Panait, head of leasing la Genesis Property. Tot ea completează că dacă greşelile sunt analizate, oferă o şansă de învăţare şi creştere, fiind cărămizi în formarea şi dezvoltarea profesională.

    Elena Panait, head of leasing la Genesis Property

    Vârstă: 34 de ani

    Genesis Property

    Număr mediu de angajaţi 2024: 360

    Pentru cei mai mulţi executivi, antreprenoriatul este pasul care urmează unui parcurs profesional în companiile conduse de alţii, dar în cazul Elenei Panait traseul a fost diferit. După 15 ani de antreprenoriat, s-a alăturat Geneesis Property, elementul comun al celor două capitole fiind domeniul – real estate. Despre trecerea de la antreprenoriat la rolul actual, ea spune că a fost o adevărată şcoală. Să înţeleagă cum funcţionează o organizaţie mare din interior, cu dinamici şi procese, i-a extins perspectiva şi a ajutat-o să-şi rafineze modul de a conduce şi de a construi proiecte durabile. La fel şi învăţarea leadershipului centrat pe inteligenţă emoţională, care i-a reamintit că liderii sunt oameni, nu roluri. Se descrie drept arhitect de formare, antreprenor prin vocaţie şi lider prin experienţă. În rolul actual, spune ea, creează spaţii şi momente care aduc valoare reală oamenilor şi comunităţilor din jurul clădirilor de birouri din campusurile YUNITY Park şi West Gate Business District.

     

    AGILITATE & DECIZII

    Cât de departe poţi ajunge cu flexibilitate şi curaj? Într-o lume în care schimbarea e constantă, cât de mult contează agilitatea pentru un lider?

    Flexibilitatea te ţine în joc, iar curajul te împinge înainte. Într-o lume în care schimbarea e singura constantă, aceste două calităţi nu mai sunt opţionale, sunt esenţiale. În călătoria mea profesională, agilitatea m-a ajutat să mă dezvolt continuu, să evoluez şi să-mi schimb complet direcţia, fără să-mi pierd însă esenţa.

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteş­­- te-ne! Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    La începutul carierei de antreprenor, entuziasmul de a dezvolta proiecte ambiţioase şi dedicarea să iasă totul perfect au lăsat uneori în plan secund rigoarea negocierilor de business. Îmi amintesc, de exemplu, un proiect de amenajare dificil pe care l-am acceptat fără a stabili clar toţi termenii contractuali şi, deşi proiectul a fost livrat impecabil, clientul a plătit doar parţial, invocând tocmai aspectele neclare. A fost lecţia dureroasă care mi-a definit rigoarea contractuală şi grija pentru claritate în orice colaborare. Iar de-a lungul evoluţiei profesionale, o greşeală pe care o facem mulţi este că încercăm să facem totul singuri. Ani de zile am avut o gândire şi un mod de lucru de tip „one woman show”, considerând că delegarea este o formă de slăbiciune. Acum ştiu că niciun proiect de succes nu se clădeşte de o singură persoană, iar o echipă bună e cel mai valoros activ.

    Greşelile: cărămizi sau capcane? Cum vezi rolul lor în formarea unui profesionist cu adevărat solid?

    Greşelile sunt inevitabile, însă depinde ce faci mai departe odată ce se întâmplă. Dacă le analizezi, înveţi şi creşti, atunci sunt cărămizi în formarea şi dezvoltarea ca profesionist. Dar dacă le ignori sau le ascunzi, atunci devin capcane. În parcursul meu profesional am preferat întotdeauna să învăţ din greşeli, chiar dacă lecţiile au fost uneori dureroase.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Greşeala e un act. Eşecul e o stare. În business şi în carieră, greşelile sunt paşi fireşti în procesul de învăţare, contează însă să fie identificate, analizate şi corectate. Eşecul apare atunci când renunţi să mai încerci sau nu mai acorzi importanţă impactului activităţii tale şi a echipei din care faci parte şi laşi loc de greşeli repetate care duc la eşec. Atât greşelile, cât şi eşecurile trebuie să fie repere în procesul de învăţare, nu un sfârşit, iar linia dintre ele se trage acolo unde dispare implicarea. Personal, aleg să le privesc pe ambele ca pe lecţii valoroase, nu ca pe limite.

    LIMITĂRILE & LECŢIILE

    Ce greşeli nu ai ierta niciodată? La colegi, parteneri sau chiar la tine.

    Lipsa de loialitate şi trădarea încrederii. Într-o echipă, încrederea e fundamentală, iar atunci când este compromisă, totul se clatină.

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine? Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    Din rolul de head of leasing & ComYunitY pe care îl deţin în prezent la Genesis Property, coordonez activitatea de leasing şi construiesc comunitatea din jurul celor două parcuri de birouri ale Genesis Property – Yunity Park şi West Gate Business District. Am evoluat de la antreprenoriat la roluri de management în cadrul unuia dintre cei mai importanţi proprietari de clădiri de birouri din România, numitorul comun fiind dintotdeauna domeniul real estate. Mai departe, obiectivul meu pe termen lung este să contribui la redefinirea spaţiului de lucru în România şi nu numai, astfel încât să fie mai uman, mai sustenabil şi mai conectat la nevoile reale ale oamenilor şi să creeze experienţe adaptate stilului de lucru şi de viaţă al generaţiilor care vin din urmă. Practic, vreau să duc mai departe ideea de „real estate with soul”: clădiri care nu doar funcţionează, ci creează valoare umană.

    CEO sau antreprenor? Care e visul tău pe termen lung?

    Am fost antreprenor primii 15 ani din călătoria mea profesională, experienţă care mi-a definit gândirea şi stilul de lucru antreprenorial, iar astăzi sunt parte dintr-o companie vizionară, alături de o echipă fantastică. Pentru mine mai puţin contează titulatura, cât contează impactul pe care îl generez şi modul în care reuşesc să fac acest lucru, iar visul este să creez locuri şi experienţe care schimbă vieţi.

    MOMENTELE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cea mai mândră? Un proiect, o decizie, o echipă?

    Transformarea Novo Park în YUNITY Park, care a adus o schimbare majoră de identitate, de viziune şi de energie, a fost cel mai ambiţios proiect în care m-am implicat, iar faptul că am putut contribui la redefinirea modului de a trăi, de a lucra, de a interacţiona cu cei din jur şi de a petrece timpul liber într-un campus de birouri este una dintre realizările profesionale care mi-au adus cea mai mare împlinire. Iar echipa pe care am dezvoltat-o şi cu care lucrez în prezent este pentru mine dovada că poţi construi loialitate şi performanţă cu respect şi grijă autentică.

    Proiectul pe care ţi-ai pus amprenta. Care a fost rolul tău şi ce ai învăţat din el?

    Cel mai amplu proiect, chiar dacă nu este neapărat un proiect în sine, a fost pentru mine trecerea de la antreprenori la lider în cadrul unei corporaţii, pentru că a însemnat o schimbare de mindset, de ritm şi de scară. În acest proces am învăţat să ascult mai mult ca oricând, să prioritizez şi să construiesc pe termen lung.

    Trei superputeri profesionale. Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Empatia care te învaţă să înţelegi nevoile reale ale celorlalţi, claritatea atât de importantă în decizii şi în comunicare şi viziunea care te ajută să priveşti dincolo de prezent şi de ce este evident în faţa ta. Pe lângă acestea, ascult activ, creez punţi între oameni şi am un simţ al spaţiului care mă ajută să transform ideile în locuri vii, care aduc bucurie, abilităţi care m-au ajutat mereu să conduc echipe diverse şi să administrez proiecte cu un impact real în societate.

    TEHNOLOGIE & EFICIENŢĂ

    Ce tool ţi-a salvat timpul în ultima vreme? Cum te ajută tehnologia să livrezi mai repede şi mai bine?

    Digitalizarea şi avansul tehnologic ne pun la dispoziţie tot mai multe instrumente care ne simplifică activitatea şi ne ajută să ne concentrăm pe ce contează cu adevărat. În această perioadă, plannerul digital integrat cu echipa ajută cel mai mult, fiind cheia pentru prioritizarea activităţilor cu cel mai mare impact şi, în acelaşi timp, pentru a nu pierde nimic din vedere.

    Cum arată stilul tău de leadership? Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?

    Stilul meu de leadership este empatic, participativ şi orientat spre colaborare şi dezvoltare. Cred într-un leadership care inspiră, nu care impune. Mă definesc momentele în care am pus oamenii pe primul loc şi am câştigat încredere. Şi sunt recunoscătoare că am fost formată de oameni în care am crezut şi care mi-au acordat încredere la rândul lor. Împreună reuşim să construim mai mult şi mai bine pentru cei din jur decât am fi putut individual.

    INSPIRAŢIE & EVOLUŢIE

    Ce curs sau experienţă ţi-a schimbat perspectiva profesională? Un moment care ţi-a dat direcţie.

    Trecerea de la antreprenoriat la rolul actual a fost o adevărată şcoală. Să înţeleg cum funcţionează o organizaţie mare din interior, cu dinamici şi procese, mi-a extins perspectiva şi m-a ajutat să-mi rafinez modul de a conduce şi de a construi proiecte durabile. La fel şi învăţarea leadershipului centrat pe inteligenţă emoţională, care mi-a reamintit că liderii sunt oameni, nu roluri.

    Care e experienţa care ţi-a dat direcţia în carieră?

    Primul eveniment pentru comunitatea de angajaţi
    dintr-unul dintre parcurile de birouri Genesis Property a fost o experienţă extraordinară şi momentul în care am conştientizat cu adevărat că biroul e mai mult decât un spaţiu, este un loc care creează conexiuni, influenţează experienţe, dă energie şi setează direcţii.

    Ce le-ai spune tinerilor care sunt acum în facultate? Un sfat sincer, nu de manual.

    Să nu se  grăbească să ajungă „sus”, să avanseze rapid pe scara ierarhică. Să caute mai întâi să înţeleagă cine sunt, ce vor cu adevărat şi ce impact vor  să aibă în societate. Să facă lucruri reale, nu doar frumoase pe hârtie.

    ECHILIBRU & PASIUNI

    Job + viaţă personală = echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Echilibrul dintre viaţa la job şi viaţa personală e obligatoriu, dar nu cred că starea de echilibru este statică, ci vine din înţelegerea când trebuie să fii 100% la lucru şi când acasă. Pentru mine este dans continuu, în care priorităţile poate se mai schimbă, dar intenţia rămâne: să fiu prezentă şi implicată acolo unde contează – acasă şi la birou, să mă opresc când e nevoie, dar şi să calc acceleraţia în perioadele dinamice.

    Ce faci când nu lucrezi? Cum îţi încarci bateriile? Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?

    Petrec timp cu familia, îmi iau energie şi învăţ zilnic lecţii de viaţă şi de răbdare de la copiii mei, citesc, mă pierd în detalii de design interior. Îmi plac spaţiile care spun poveşti şi cărţile care îţi rămân în suflet. O carte care m-a marcat prin simplitatea şi profunzimea ei este „Bătrânul şi marea” de Ernest Hemingway, din care cel mai mult mi-a rămas în minte că “acum nu e momentul să te gândeşti la ce nu ai. Gândeşte-te ce poţi face cu ceea ce ai”.

    Ai un hobby care îţi aduce bucurie reală? Cât timp îi aloci?

    Designul interior este o pasiune pe care o explorez dintotdeauna, pentru că îmi oferă libertatea de a crea spaţii frumoase, funcţionale şi calde şi mă încarcă mereu cu energie, motiv pentru care dedic timp cât de des pot.

    Ce carte, spectacol sau piesă de teatru ţi-a rămas în minte şi în suflet – şi de ce?

    O carte care mi-a rămas în minte este „Omul în căutarea sensului vieţii”, de Viktor Frankl, pentru că pune totul în perspectivă – profesia, eşecurile, greutăţile – şi ne aminteşte că sensul face diferenţa.   

    BUSINESS Magazin va lansa în curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.  Sub umbrela „Liderii schimbării: decizii curajoase, impact măsurabil”, ediţia din 2025 a catalogul îşi propune să surprindă nu doar cifre şi reuşite, ci şi lecţiile care i-au format pe liderii noii generaţii, valorile care îi ghidează şi strategiile prin care construiesc viitorul. Elena Panait, head of leasing la Genesis Property, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Ştefan Tudos, Genesis Property: Un mediu de lucru sănătos devine un avantaj competitiv pentru angajatori în strategia de atragere şi retenţie a talentelor

    Cei mai mulţi angajaţi vor să se întoarcă la birou, dar au devenit extrem de atenţi la sănătatea clădirii în care lucrează, în contextul în care un mediu de lucru sănătos contribuie la limitarea riscurilor epidemiologice, este de părere Ştefan Tudos, Executive Vice President în cadrul Genesis Property, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri din România, care deţine West Gate Business District şi Novo Park.

    „Calitatea spaţiului de lucru a devenit în ultimul an, pentru aproape 60% dintre angajaţi, un criteriu important pe care îl vor lua în calcul atunci când îşi vor căuta un job nou în viitor. Astfel, existenţa unui mediu de lucru sănătos devine un avantaj competitiv pentru angajatori în strategia de atragere şi retenţie a talentelor”, spune Ştefan Tudos.

    Aproape 96% dintre angajaţii români consideră că standardele care certifică nivelul de rezilienţă al unei clădiri în faţa unei pandemii sunt nu doar utile, ci şi necesare în contextul actual, arată un sondaj iniţiat de Genesis Property în rândul a 1.208 de angajaţi din toată ţara.

    Certificarea unei clădiri în faţa riscurilor aduse de pandemie a devenit un aspect important pentru cei mai mulţi angajaţi români, iar 85% spun că este important pentru ei să lucreze într-o clădire sănătoasă în viitor.

    În paralel, aproape 76% dintre angajaţi consideră că o clădire certificată poate limita riscurile pentru sănătatea lor şi a familiilor lor şi contribuie la reducerea nivelului de stres pe care îl resimt ca urmare a pandemiei. În prezent, 70% dintre aceştia sunt în continuare îngrijoraţi privind riscurile de răspândire a virusurilor şi bacteriilor alimentate de sisteme ineficiente de ventilaţie sau de o igienizare necorespunzătoare a suprafeţelor din biroul lor.

    Potrivit analizei, peste 95% dintre angajaţi consideră că existenţa unor certificări este fundamentală pentru clădirile de birouri, de la cele pentru situaţii de urgenţă precum incendii şi cutremure sau pentru protecţia mediului şi până la cele pentru sănătate.

    În plus, percepţia angajaţilor asupra facilităţilor care ar trebui oferite la viitorul de muncă a devenit mai complexă. Astfel, aproape 61% vor spaţii de relaxare, socializare şi plimbare în aer liber, 53,2% vor să-şi poată seta individual temperatura şi nivelul de lumină la birou, 51,5% vor privelişte naturală, inclusiv zone verzi în interior, iar 45% vor echipamente individuale de protecţie sanitară (măşti, dezinfectant etc.).

    În aprilie 2020, Genesis Property a iniţiat standardul IMMUNE™, un set de măsuri standardizate şi susţinute ştiinţific, conceput şi dezvoltat pentru a evalua şi a certifica sănătatea spaţiului fizic în mediul construit. IMMUNE Building Standard™ se bazează pe o investiţie practică în Healthy by Design System (HbDS), format dintr-o reţea de dispozitive şi tehnologii, echipamente specializate, personal dedicat şi facilităţi noi, care promovează implementarea de reguli operaţionale şi de sănătate în spaţiile interioare ale clădirii unde oamenii interacţionează.

    Standardul propune 135 de măsuri prin care orice proprietar de clădiri de birouri sau angajator poate monitoriza şi ajusta starea de sănătate a clădirii la un nivel sustenabil, oferind ocupanţilor o experienţă sănătoasă.

    Genesis Property deţine şi administrează peste 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A, în clădirile Novo Park şi West Gate Business District din Bucureşti, ocupate de chiriaşi precum HP, Accenture, Societe Generale, Citibank, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens şi Alpha Bank, unde lucrează peste 20.000 de angajaţi. 

    Compania este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus studenţesc privat din România, West Gate Studios, şi al unităţii de cazare de 4 stele Studio One Accommodation Suites. În total, dezvoltatorul a investit până acum peste 400 de milioane de euro în România.

  • Ştefan Tudos, vicepreşedinte Genesis Property: Viitorul muncii, provocări, oportunităţi, tendinţe…

    A spune despre 2020 că a fost cel mai complicat şi turbulent an pentru o întreagă generaţie aproape că a devenit un truism. Însă asemenea altor perioade de criză globală majoră, au ieşit la suprafaţă şi câteva aspecte pozitive legate de modul în care oamenii au reuşit să se raporteze la muncă şi la propria flexibilitate şi bunăstare generală.

    A început un nou deceniu şi odată cu el o nouă provocare tehnologică. Marile companii vor căuta să permanentizeze schimbările provocate de izbucnirea pandemiei în 2020 şi chiar să le transforme într-un nou fel de a munci, cu sau fără restricţii. Plecând de la această realitate, nu puţini au fost cei care s-au încumetat deja să facă anumite predicţii cu privire la armonizarea tehnologiei, resurselor umane şi bunăstării în anii ce vor urma.

    Palpabila şi cât se poate de oportuna tehnologie

    Deşi convorbirile video au reprezentat opţiunea prevalentă a anului 2020 (raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, doar Zoom înregistrase 300 de milioane de conexiuni zilnice), ele şi-au dovedit rapid limitele şi au forţat companiile tech să vină cu soluţii noi care să eficientizeze şi mai mult munca remote. Un bun exemplu este propunerea celor de la Nvidia, care au inventat un mod de a folosi inteligenţa artificială pentru a reduce banda de frecvenţă a transmisiunii video şi a-i îmbunătăţi concomitent calitatea.

    Cu siguranţă, realitatea virtuală va cântări din ce în ce mai mult în recrearea unei atmosfere captivante şi interactive de birou, aşa cum o demonstrează şi eforturile Facebook de a colabora cu compania de realitate augmentată Spatial pentru a asigura întâlniri la distanţă cât mai autentice.

    În pofida avantajelor certe ale sistemului work from home, interacţiunea fizică rămâne însă o componentă esenţială a vieţii de birou. Fie că vorbim de colegi noi şi integrarea acestora în cultura organizaţională a companiilor, fie de stimularea colaborărilor şi ideilor creative, biroul va rămâne spaţiul în care eficienţa şi siguranţa muncii pot fi asigurate cel mai bine. În acest sens, avantajele modelului hibrid, care îmbină munca la birou şi cea la distanţă, vor deveni din ce în ce mai evidente pe măsura trecerii timpului.     

    Confortul în prim-plan

    Anul 2020 a pus în discuţie mai mult ca niciodată confortul angajaţilor şi a confirmat legătura vitală dintre productivitate şi starea de bine. Ideea că productivitatea crescută compensează pentru circumstanţele mai dificile ale pandemiei trebuie abandonată, iar accentul pe bunăstare trebuie să înlocuiască noţiunea contraproductivă de a fi «mereu prezent» sau «la dispoziţie». Cifrele absenteismului la birou, mai ales cel cauzat de stres, sau cele ale afecţiunilor psihice asociate muncii nu fac decât să confirme faptul că sănătatea mintală şi confortul angajaţilor vor primi o atenţie specială în următorii ani.

     

    Organizaţii bazate pe competenţă

    Actuala pandemie a scos şi mai mult în evidenţă contrastul dintre concepţia despre productivitate, în care totul trebuie transformat într-un proces precis, cuantificabil, şi emergenţa inteligenţei artificiale ca substitut rapid şi eficient la scenariile de lucru tradiţionale. Oricât de complicată ar părea, situaţia prezintă, din nou, o serie de oportunităţi, în măsura în care trendul anului 2021 pare a fi acela al organizaţiilor bazate pe competenţă. Vorbim aici nu doar de companiile care au realizat că un angajat fericit reprezintă cheia unei productivităţi crescute, ci mai ales de cele care au ales să pună la temelia modelului lor de dezvoltare competenţele specifice ale angajaţilor.

     

    Perfecţionare la distanţă

    Trecerea la un model de muncă la distanţă nu a fost uşoară, iar provocările acestei transformări majore continuă să fie resimţite de către fiecare chiar şi acum în 2021. Metodele tradiţionale de învăţare nu mai sunt fezabile pe timp de pandemie, sau nu mai prezintă acelaşi nivel de interes pentru angajaţii izolaţi. În mod paradoxal, tehnologia căreia oamenii se chinuie astăzi să-i descopere multiplele taine este cea care îi şi ajută să se adapteze la un nou model de lucru. Platformele bazate pe inteligenţă artificială vor ajuta la personalizarea tot mai multor procese de învăţare.

     

    …instruind viitoarea forţă de muncă

    Nevoia de a-i obişnui pe oameni să lucreze «cot la cot» cu automatizarea prin dezvoltarea propriilor competenţe va continua să ocupe un loc central în următoarea perioadă. Mai multe şcoli (CIS-Global Sevilla, Mabin School Toronto) au decis deja să-şi schimbe paradigma educaţională şi să se axeze pe ceea ce se numeşte „învăţare lichidă”, adică încurajarea explorării propriilor interese prin proiecte, colaborări şi alte metode de învăţare experimentală. De altfel, această «lichiditate» în procesul de dezvoltare a unor noi competenţe individuale promovează exact adaptabilitatea, curiozitatea şi rezistenţa necesare într-o lume a viitorului bazată din ce în ce mai mult pe competenţe umane.

    Plecând de la lecţiile pe care ni le-a oferit 2020, se poate anticipa că majoritatea companiilor vor căuta să valorifice toată această schimbare, vor continua să promoveze un nivel de bunăstare corespunzător pentru angajaţi şi se vor strădui să armonizeze tehnologia şi competenţele umane în cel mai bun mod cu putinţă.

  • Mai sunt clădirile de birouri o opţiune pentru companii sau noul normal este muncitul de acasă?

    De aproape 365 de zile milioane de oameni şi-au mutat biroul în spaţiul de acasă. Ceea ce la începutul pandemiei părea o varianAtă bună de a economisi timp şi a creşte productivitatea muncii a generat treptat, diluarea graniţei dintre viaţa profesională şi viaţa în afara serviciului, cu efecte nedorite asupra angajaţilor.

    În ultimele luni, scanând piaţa imobiliară corporativă locală dar şi globală, putem remarca conturarea a două tendinţe dominante. Pe de-o parte, există companii care văd în lucrul de acasă „noul normal”. Pe de altă parte, observăm un număr crescut de companii care au în vedere o strategie mai agilă. Iar această „agilitate” înseamnă, în termeni reali, să ofere angajaţilor mai multe opţiuni, respectiv: lucrul de acasă, un birou central şi un birou regional (în cadrul spaţiilor de tip coworking) în proximitatea casei. Prin urmare, aşa-numita „moarte a biroului” vehiculată prin diverse canale media este departe de a deveni realitate. În acest context spaţiile de tip coworking pot fi „motorul” care să promoveze munca la distanţă şi flexibilitate, asigurând interacţiunea atât de necesară pentru starea de bine a salariaţilor şi nu numai.

    Pentru a înţelege mai bine fenomenul, e nevoie să aruncăm o privire către harta evoluţiei coworkingului. Coworking 1.0 a apărut în 2008 sub forma unor spaţii / hub-uri mici pentru freelanceri şi start-up-uri care aveau nevoie să facă parte dintr-o comunitate şi să aibă un birou accesibil, fără costuri mari, în vremurile grele ale recesiunii. De atunci, potrivit unui studiu publicat de JLL SUA, coworkingul a avut o rată de creştere medie anuală de 22%. Locatarii şi-au dat seama de avantajele exploatării acestor amenajări flexibile de spaţiu pentru a-şi gestiona mai bine forţa de muncă şi a-şi optimiza strategiile imobiliare.

    A urmat Coworking 2.0 care a oferit o mare varietate de spaţii de lucru, locaţii frumoase, facilităţi de ultimă generaţie, infrastructură solidă şi o comunitate vibrantă. A devenit astfel spaţiul de lucru preferat pentru multe companii mici şi mijlocii, fiind adoptat chiar şi de unele organizaţii mari cărora domeniul de activitate le-a permis acest lucru.

    Spaţiul de tip coworking a revoluţionat rapid întreaga industrie a birourilor până când s-a confruntat cu o ameninţare existenţială la începutul pandemiei COVID-19. Criza, încă în desfăşurare, este o provocare pentru întreaga industrie imobiliară, inclusiv pentru coworking.

    Adaptabilitatea face diferenţa între cei care aşteaptă, pasiv, trecerea crizei şi cei care adoptă o transformare agilă. Astfel a apărut Coworking 3.0 care oferă locatarilor opţiuni mai flexibile şi mult mai multe servicii virtuale pentru a satisface nevoile comunităţii de afaceri. De asemenea, Coworking 3.0 oferă o integrare mai profundă a vieţii profesionale.

    Dacă în spaţiile Coworking 2.0 era suficient să li se spună locatarilor: „Iată noul dvs. spaţiu, aveţi la dispoziţie cafea gustoasă, săli de întâlnire etc.”, în spaţiile Coworking 3.0 ar trebui să adopte o poziţie mai activă bazată pe principii de genul: „Aşa ne aşteptăm să interacţionăm unul cu celălalt, acesta este tipul de cultură a muncii pe care o încurajăm…”

    Iar interacţiunea de calitate este ceva ce Zoom, Teams, Slack nu pot înlocui deoarece sentimentul de apartenenţă este o nevoie umană şi unul dintre cele mai puternice lucruri pe care oamenii le obţin de la un birou tradiţional.

    Directorul coworkingului Factory Berlin, Hannah Ashford spune: „Locaţiile pe care le deţinem sunt centrul comunităţii noastre, un loc pentru a experimenta evenimente, programe şi a crea conexiuni care alimentează inspiraţia şi inovaţia.”

    Unii s-au cam săturat de munca de acasă şi au nevoie de „un refugiu”, de spaţii de lucru accesibile, flexibile care să sprijine şi cultura organizaţiilor.

    Jamie Hodari, CEO al Industrious S.U.A., afirma la începutul anului 2020: „În viitorul apropiat biroul va trebui să fie amplasat în locurile unde oamenii vor să fie.”

    Pare că a avut dreptate, întrucât coworkingul are şanse mari de a deveni un instrument important în strategia imobiliară corporativă.

    Liviu Tudor este Preşedinte Genesis Property

  • Genesis Property: The IMMUNE Building Standard™

    The IMMUNE Building Standard™ (IMMUNE™) este primul standard global open source pentru clădiri de birouri mai sigure în contextul pandemiei de Covid-19. IMMUNE™ este o inovaţie multidisciplinară, care evaluează şi certifică rezistenţa unei clădiri la riscuri pentru sănătate şi propune peste 120 de măsuri complexe pentru creşterea rezistenţei acesteia la ameninţări pentru sănătate.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Dezvoltat în România, IMMUNE™ a fost creat ca răspuns la pandemia de Covid-19, într-un timp extrem de scurt, ca urmare a unei investiţii de peste 1 milion de euro pentru cercetare, dezvoltare, testare şi implementare. Standardul este dedicat clădirilor de birouri, dar poate fi adaptat pentru mai multe tipuri de clădiri, cum ar fi cele din domeniul ospitalităţii, comerţul cu amănuntul, industrial, medical, educaţie şi zona rezidenţială.

     

    Mai exact, IMMUNE™:

    ►prevede un set de măsuri, soluţii tehnice şi practici de administrare a clădirilor, pentru a certifica modul în care clădirile pot rezista provocărilor prezente şi viitoare pentru sănătate şi a reduce impactul unei pandemii precum cea de Covid-19 sau al altor ameninţări de tip bacteriologic sau toxicologic;

    ►este inspirat din tehnologii şi proceduri aplicate cu succes în spitale şi „camere sterile”, adaptate pieţei imobiliare;

    ►are la bază peste 120 de măsuri ce pot fi aplicate în clădiri, incluzând soluţii arhitecturale, tehnologice, de amenajare interioară şi două modele operaţionale – un set de măsuri cu aplicabilitate continuă şi un set pregătit pentru aplicare imediată în situaţii specifice;

    ►este o platformă open-source, care conţine modelul pentru implementare în clădirile de birouri, astfel încât să promoveze aplicarea la scară largă într-o perioadă de criză globală, şi încurajează colaborarea, sprijinul şi contribuţiile experţilor din diferite domenii în vederea îmbunătăţirii continue a criteriilor de evaluare;

    ►încurajează agenţiile internaţionale de evaluare şi certificare a clădirilor şi organismele profesionale, precum The European Commission JRC Eurocodes, U.S. Green Building Council (USBGS), Building Research Establishment (BRE), International WELL Building Institute (IWBI), International Financial Corporation (IFC), Center for Active Design, să colaboreze în scopul actualizării continue a măsurilor prevăzute;

    ►sprijină, prin cadrul complex, orice persoană implicată în domeniul dezvoltării imobiliare, inclusiv arhitecţi, ingineri, designeri de interior, dezvoltatori şi proprietari de clădiri, care şi-au luat angajamentul să îmbunătăţească rezistenţa clădirilor noi sau existente, aflate în uz sau în proces de reabilitare, la provocările unei crize pandemice;

    ►poate fi utilizat de orice agenţie internaţională de evaluare şi certificare a clădirilor în orice etapă a ciclului de viaţă (faza de proiectare, în construcţie, o clădire dată în folosinţă sau în curs de reabilitare) şi poate fi dezvoltat pentru a acomoda mai multe tipuri de clădiri precum cele de birouri, HoReCa, magazine, locuinţe, clădiri destinate îngrijirii medicale sau clădiri destinate învăţământului;

    ►va rămâne permanent în analiză şi va fi supus continuu la îmbunătăţiri faţă de versiunea inaugurală, pe măsură ce organismele medicale, ştiinţifice, arhitecturale şi inginereşti ajung la noi concluzii pentru combaterea pandemiei.

    Cum funcţionează? Un evaluator autorizat în domeniul proiectării sustenabile, dezvoltării şi certificării clădirilor, va evalua o clădire pe baza unui Index de Evaluare a Scorului IMMUNE™ şi va acorda una dintre cele trei etichete IMMUNE™ – Puternică (Strong) cu 3 stele, Solidă (Powerful) cu 4 stele sau Rezistentă (Resilient) cu 5 stele. Acestea se bazează pe numărul de puncte obţinute de clădire în timpul evaluării oficiale. Procesul de evaluare şi certificare IMMUNE™ este desfăşurat de Build Green, companie independentă, care a contribuit la dezvoltarea standardului IMMUNE™ şi care oferă servicii de evaluare şi certificare a clădirilor de birouri după standardele BREEAM, LEED, EDGE şi WELL. Standardul a fost dezvoltat în România de o echipă de experţi în sănătate, tehnologie, arhitectură, construcţii, inginerie şi facility management şi iniţiat de Liviu Tudor, fondatorul Genesis Property şi preşedintele European Property Federation, cu expertiză bogată în implementarea de strategii sustenabile de business în domeniul imobiliar, care generează impact pozitiv asupra oamenilor şi companiilor.
     

    Elementul de noutate:

    Pionierat de Genesis Property, o companie românească în domeniul dezvoltărilor imobiliare, IMMUNE™ este singurul standard de certificare de care este nevoie la nivel global pentru a confirma rezistenţa clădirilor la agenţi patogeni, atât în timpul pandemiei, cât şi în viitor.
     

    Efectele inovaţiei:

    IMMUNE™ a fost dezvoltat pentru a oferi oamenilor şi companiilor care revin în birouri încrederea că spaţiul în care lucrează are capacitatea să reziste provocărilor pentru sănătate, indiferent dacă acestea sunt generate de o pandemie, de o ameninţare bacteriologică sau de una toxicologică. IMMUNE™ reduce temerile şi generează încredere în relaţiile dintre proprietari, chiriaşi, angajatori şi angajaţi. Prima clădire care va fi certificată la cel mai înalt nivel IMMUNE™ chiar în perioada următoare va fi clădirea H3 din West Gate Business District, ocupată integral de Ericsson, unde măsurile prevăzute de standard sunt deja în curs de implementare. De asemenea, există deja discuţii pentru certificarea mai multor clădiri de birouri din SUA, Europa, UAE şi Asia.

  • Liviu Tudor, Genesis Property: Oamenii se vor întoarce la birou dacă vom creşte rezistenţa clădirilor la pandemie. Cum pregătim birourile viitorului?

    Anul 2020 va rămâne în istorie, fără doar şi poate, drept anul pandemiei care a dat peste cap economia globală. Apariţia coronavirusului a impus redesenarea lanţurilor logistice la nivel mondial, a ţinut miliarde de oameni în case şi a blocat aproape complet sectoare precum HoReCa, transporturile sau turismul. A transformat lucrul de acasă dintr-un beneficiu cu care angajatorii obişnuiau să atragă talente, într-un mod de lucru obligatoriu la scară largă. România nu a făcut excepţie de la aceste transformări.

    După izbucnirea pandemiei de Covid-19, mulţi angajaţi şi-au mutat biroul în sufragerie şi continuă să lucreze în mare parte de acasă şi azi. Pentru unii, s-a dovedit soluţia ideală, pentru alţii, un chin în urma căruia sănătatea lor emoţională a fost pusă la încercare. Şi indiferent de care parte s-ar afla, mulţi dintre ei vor întâmpina cel mai probabil provocări în colaborarea cu colegii şi, în final, în menţinerea creativităţii şi productivităţii, dacă vor lucra de acasă pe termen lung.

    Există şi părţi bune, evidente tocmai datorită acestei situaţii excepţionale în faţa căreia s-a mobilizat mai tot mediul de business. Una dintre ele este în domeniul digitalizării, unde mulţi specialişti vorbesc despre o accelerare extraordinară a implementării platformelor online pentru tele-muncă. Practic, în cele câteva luni de pandemie, a fost înregistrat un progres al integrării în mediul online care ar fi avut nevoie de câţiva ani de vremuri „normale”.

    Altă parte bună este că vom vedea şi o transformare accelerată a birourilor, mai rapidă decât s-ar fi întâmplat în lipsa unui pericol epidemiologic. Clădirile de birouri încep să se adapteze la nouă normalitate, iar asta înseamnă schimbări atât la nivel arhitectural şi de organizare a spaţiului, cât şi măsuri prin care să devină sigure din punct de vedere al răspândirii virusurilor şi bacteriilor. Vorbim, practic, de o imunizare a birourilor la Covid-19. Şi nu numai.

    Dincolo de măsurile pe care fiecare dintre noi le luăm la nivel personal şi de măsurile deja aplicate în multe birouri, de la verificarea temperaturii angajaţilor la sosirea în clădire, accesul pe căi diferite în incintă, distanţarea în spaţiile comune şi dezinfectarea periodică a suprafeţelor, e nevoie şi de măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirii angajaţilor care să fie aplicate continuu şi proceduri care să fie aplicate punctual, în scenarii specifice de risc.

    Dar câte clădiri de birouri au astăzi o cameră specială de carantină, complet echipată şi gata de utilizare în orice moment? Sau un depozit dedicat şi uşor accesibil pentru materiale de protecţie? Câte au început să ia măsuri pentru filtrarea performantă a aerului, ozonizarea apei şi vopsirea pereţilor cu vopsea antimicrobiană pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor? Birourile trebuie pregătite nu doar pentru a atenua efectele răspândirii coronavirusului, ci mai ales pentru a limita epidemii viitoare. Trebuie să devină imune la riscuri care pun sănătatea oamenilor în pericol. Şi cu cât se întâmplă mai repede, cu atât angajaţii se vor întoarce mai repede la birou, fără îngrijorarea că sănătatea lor şi a celor dragi ar putea fi în pericol.

    Cu toate astea în minte, am făcut parte dintr-o echipă de 20 de experţi în sănătate, tehnologie, arhitectură, construcţii, inginerie şi facility management care, cu o investiţie de peste 1 milion de euro în cercetare, dezvoltare testare şi implementare, a conceput un standard global open-source pentru sănătatea clădirilor de birouri şi, implicit, a oamenilor care lucrează acolo. Bazat pe conceptul Healthy by Design şi inspirat de tehnologiile şi procedurile aplicate în spitale şi clinici, adaptate pentru utilizare în clădirile de birouri, The IMMUNE Building Standard™ este un set de peste 120 de măsuri care pot fi aplicate în orice clădire din România şi din lume şi pe baza cărora unei clădiri i se certifică rezistenţa la riscuri pandemice, confirmă că birourile din clădire prezintă siguranţă ridicată pentru angajaţi în plin context epidemiologic şi defineşte un pilon de referinţă pentru cum vor arăta clădirile de birou ale viitorului şi cât de rezistente vor fi în cazul unei noi epidemii.

    Acest standard a atras atât atenţia presei internaţionale, fiind prezentat în media de prestigiu precum CNBC, SKY News, Bloomberg, The Guardian, Reuters sau Financial Times, cât şi interesul exprimat pentru colaborare din partea mai multor entităţi profesionale din domeniul dezvoltării imobiliare, tehnologiei şi facility managementului din SUA, Europa, UAE şi Asia. Câtă vreme pandemia continuă şi există riscuri pentru sănătatea angajaţilor, şi standardul open-source este supus continuu îmbunătăţirilor, invitaţia de colaborare fiind deschisă experţilor precum arhitecţi, medici, ingineri, dezvoltatori şi specialişti din imobiliare sau chiriaşi care ocupă spaţiile de birouri.

    Mai devreme sau mai târziu aceasta pandemie va trece şi, cu toţii, vom reveni la birou. Câteva întrebări vor persista, însă. Cum va arăta următoarea pandemie? Cât de gravă va fi? Vom fi mai pregătiţi? Cu siguranţă că nimeni nu are azi răspunsuri precise. Însă unii dintre noi putem începe deja să luăm măsuri aşa încât, cel puţin la ultima întrebare, răspunsul să fie DA, vom fi pregătiţi!

    Liviu Tudor este proprietarul companiei Genesis Property, cel mai mare jucător român de pe piaţa de birouri.