Compania americană de medicamente generice Alvogen, prezentă de câţiva ani şi pe piaţa din România, ar fi în discuţii pentru producătorul român, conform aceloraşi surse. Tranzacţia este destul de complicată având în vedere că fondul de investiţii Advent ar fi cedat acţionariatul, iar un grup de bănci încearcă să-şi recupereze o parte din creditele acordate. În achiziţia Labormed în 2008 plus celelalte preluări (Ozone) s-au investit peste 120 mil. euro de către Advent şi un grup de bănci care au creditat fondul. Contactat de ZF, Adrian Stroilescu, CEO al Labormed din august, nu a dorit să comenteze pe marginea informaţiilor legate de o eventuală vânzare. Reprezentanţii Alvogen nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.
Tag: generice
-
Labormed, la un pas de a intra în portofoliul unui grup american
Compania americană de medicamente generice Alvogen, prezentă de câţiva ani şi pe piaţa din România, ar fi în discuţii pentru producătorul român, conform aceloraşi surse. Tranzacţia este destul de complicată având în vedere că fondul de investiţii Advent ar fi cedat acţionariatul, iar un grup de bănci încearcă să-şi recupereze o parte din creditele acordate. În achiziţia Labormed în 2008 plus celelalte preluări (Ozone) s-au investit peste 120 mil. euro de către Advent şi un grup de bănci care au creditat fondul. Contactat de ZF, Adrian Stroilescu, CEO al Labormed din august, nu a dorit să comenteze pe marginea informaţiilor legate de o eventuală vânzare. Reprezentanţii Alvogen nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.
-
Tranzacţie la vârful pieţei de medicamente: americanii de la Watson cumpără Actavis, pentru 4 mld. euro
Achiziţia va fi un avantaj pentru Watson în competiţia cu rivali precum Teva Pharmaceuticals şi Sandoz, divizie a Novartis. Sectorul medicamentelor generice a consemnat în ultimii ani un val de fuziuni şi achiziţii între companii, odată cu presiunile exercitate de guverne asupra industriei, constrânsă să comercializeze produse la preţuri cât mai mici. Astfel, condiţiile actuale din sectorul genericelor favorizează companiile mari, care pot produce la cele mai mici costuri. Watson va plăti 4,25 miliarde euro în cash pentru Actavis, iar acţionarii companiei elveţiene ar putea încasa plăţi estimate la 250 milioane euro dacă vor fi atinse anumite ţinte de performanţă pentru acest an.
-
Genericele atacă Zyprexa, al patrulea cel mai vândut medicament pe bază de reţetă în valoare
Olanzapina este indicată în tratamentul schizofreniei – pentru pacienţii care au răspuns iniţial la olanzapină tratamentul de întreţinere este eficace în menţinerea ameliorării clinice; a episoadelor maniacale moderate până la severe; pentru prevenirea recurenţelor la pacienţii cu tulburări bipolare, al căror episod maniacal a răspuns la tratamentul cu olanzapină.
Medicamentul original Zyprexa, produs de compania Eli Lilly, deţinea monopolul până în prezent, fiind al patrulea cel mai vândut medicament pe bază de reţetă în valoare, la nivelul anului 2009, cu vânzări de 20,5 milioane de euro, potrivit Cegedim.
-
Producatorii de generice: “Neplata arieratelor conduce inevitabil la blocarea in scurt timp a activitatii”
Dintre producatori, primii si cei mai loviti de orice intarziere
suplimentara in plata sunt fabricantii de medicamente generice care
au şi capacitaţi de producţie in Romania si care platesc taxe si
impozite catre bugetul de stat si catre administratiile publice
locale si asigura aproape doua treimi din volumul de medicamente
utilizate in tara, consumand mai putin de 23% din resursele
finaciare utilizate, se arata intr-un comunicat remis BUSINESS
Magazin. “APMGR isi exprima cu toata convingerea dezacordul fata de
abordarile perdante ale autoritatilor, deoarece membrii asociatiei
sunt penalizati in lipsa unei distinctii clare intre marii
consumatori de resurse din sistem si cei care asigura de fapt
sustenabilitatea sistemului de sanatate”, spune Dragos Damian,
presedintele asociatiei.Impiedicarea formarii unor arierate suplimentare – care nu
reprezinta altceva decat utilizarea excesiva a medicamentelor
scumpe, al caror consum nu este corelat cu posibiltatile de
finantare – se poate realiza prin utilizarea substitutiei generice
al carei scop definitoriu este sa creasca accesul pacientilor la
terapii moderne, de calitate si care optimizeaza utilizarea
fondurilor publice si a celor personale. Mecanismul de preventie al
arieratelor este unul pe care industria farmaceutica il asteapta de
foarte mult timp. “Continuarea reformelor in sanatate este cruciala
pentru a preveni aparitia altor cheltueli incontrolabile si a
blocajelor ce determina limitarea acesului pacientilor la
tratament”, sustin oficialii APMGR.Problema controlului cheltuielilor cu medicamentele işi va gasi
rezolvarea prin utilizarea medicamentelor generice in programele
nationale, incluzandu-le pe lista C2. Programele nationale de
sanatate utilizeaza anual cea mai mare parte a banilor cheltuiti pe
consumul de medicamente, adica aproximativ 65% din fondurile
alocate. Asadar, acceptarea substitutiei generice ca solutie pentru
lista C2 ar determina cresterea accesului la terapie. Introducerea
medicamentelor generice pe listele C2 si schimbarea concomitenta a
modului de decontare sunt caile cele mai eficiente de scadere a
sumelor investite pentru programele nationale de sanatate.“Realitatea este ca ne confruntam cu un lobby extrem de agresiv
impotriva introducerii pe scara larga a medicamentelor generice dus
de grupuri de interese ce au reuşit sa stopeze reformele iniţiate
in sanatate. De fapt scaderea cu doar 1% a utilizarii terapiilor
generice inseamna o gaura in bugetul de stat sau la pacient de 60
milioane de lei. O simulare pe datele reale de piata demonstreaza
de exemplu ca utilizarea substitutiei generice in terapia
diabetului, ar conduce la economii anuale de 20 milioane de euro,
bani utilizabili suplimentar pentru reducerea listelor de asteptare
a pacientilor ce necesita tratamentul unor boli de o gravitate
maxima, unde fiecare zi de intarziere poate echivala cu o
condamnare la moarte”, a mai declarat Dragos Damian.Din calculele APMGR rezulta ca utilizarea medicamentelor
generice pe scara larga ar aduce anual economii de peste 500 de
milioane de lei la buget. Din pacate, pana in momentul de fata,
denigrarea furibunda a genericelor din considerente pur comerciale
si presiunea asupra autoritatilor, dezinformarea medicilor si
farmacistilor cu privire la calitate acestora si manipularea presei
si a opiniei publice ce vizeaza efectele teraputice si rolul lor, a
facut ca in ultimii ani sa dispara peste 1500 de produse generice
din piata. Fata de trimestrul intai al anului 2008, cand genericele
ocupau 73% din volumul medicamentelor vandute, in primul trimestru
al acestui an cota lor de piata se redusese la 62,6%, in volum. In
consecinta, desi preturile la medicamente scad peste tot in lume
prin aparitia a tot mai multor preparate generice, in Romania
costurile cu medicamentele cresc!In pachetul de masuri agreat la inceputul anului, in procesul de
negociere cu FMI, Guvernul Romaniei si-a luat angajamentul sa
incurajeze substitutia generica. Deoarece atat FMI cat si
reprezentantii Guvernului au ajuns la concluzia ca prin conformarea
la acesta tendinta europeana se vor realiza economii importante,
si, prin urmare, va permite unui numar sensibil sporit de pacienti
sa poata primi tratamentul adecvat. Ne exprimam convingerea ca la
capatul discuţiilor din aceasta saptamana dintre Guvern şi FMI vor
fi aplicate soluţiile pe care APMGR le propune de mai bine de doi
ani. -
Ce ascunde cresterea de doua cifre a pietei farmaceutice
“Prin cresterea de o treime de la mijlocul anului, fata de
perioada similara a anului trecut, companiile producatoare de
medicamente si-au rezolvat marjele de profit planificate pe un
intreg an, dupa numai sase luni.” Declaratia venita in
exclusivitate pentru BUSINESS Magazin ii apartine presedintelui
Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Nicolae Lucian Duta.
Practic, seful CNAS ridica mingea la fileu producatorilor de
medicamente, iar replica lor vine pe tonuri diferite.
Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy si presedintele Asociatiei
Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, observa ca sunt
doua laturi distincte ale problemei: “Presedintele Duta foloseste
termenul de producatori la modul general. Eu cred ca trebuie sa
facem distinctia intre producatorii de originale (medicamentele
inovatoare, aflate sub protectia brevetului) si cei de generice
(doctoriile disponibile la preturi mai mici, iesite de sub patent,
cu acelasi efect terapeutic) ca si crestere in piata”. Damian
explica, in acest sens, ca piata de originale a avut un ritm de
crestere in primul semestru al lui 2010 de 50%, in timp ce piata de
generice a crescut numai la jumatate (cu 20-22%), dar nu pe seama
maririi volumelor existente, ci din lansarea unor produse noi.
Ca diferenta dintre producatorii de doctorii scumpe si ieftine,
ca volume si valoare, Romania e undeva in linie cu alte piete,
chiar daca estul Europei mizeaza mai mult pe generice pentru
echilibrarea cheltuielilor. Insa Damian insista pe faptul ca piata
genericelor a scazut cu 15% in volum si 18% in valoare din iulie
2008 pana in decembrie 2009, ceea ce ar dovedi ca reglementarile pe
care le-au impus CNAS si Ministerul au lovit in medicamentele
ieftine si ca de fapt cresterea din primul semestru nu ar fi tocmai
relevanta. Seful genericelor vorbeste despre un “animal ciudat” pe
care l-a construit criza din cauza ca farmaciile nu au fonduri,
deci tind sa ia bani vanzand medicamente mai scumpe. “Nu e de fapt
problema medicilor sau a farmacistilor sau a unui abuz din partea
vreunei companii, ci e pur si simplu o alternativa de a se
finanta”, conchide Damian.
Scaderea din 2008 pana la sfarsitul anului trecut este
explicabila si in opinia lui Marian Pana, business unit director
Cegedim Romania, prin faptul ca plaja de preturi a migrat catre
produse scumpe, intrucat se incearca asigurarea a cat mai multi
bani gheata din vanzarile catre pacienti. Farmacistii recunosc
situatia, care ilustreaza clar nevoia imediata de numerar, cat timp
platile de la CNAS pentru medicamentele gratuite si compensate se
fac dupa mai bine de sase luni.
De cealalta parte, Sorin Popescu, corporate affairs director al
Amgen si vicepresedintele Asociatiei Producatorilor Internationali
de Medicamente, care grupeaza 22 de companii de medicamente
originale, refuza sa comenteze afirmatiile sefului CNAS, cum ca
obiectivele pe un an ale producatorilor de originale s-au
indeplinit deja la sase luni si spune ca scopul asociatiei nu se
refera la alinierea la niste planuri comerciale. “Planul general al
companiilor de medicamente inovatoare e sa creasca accesibilitatea
pacientilor la tratamentele care salveaza vieti, care ii tin in
viata mai mult timp si care le acorda un confort mai mare.”Pe de alta parte insa, sustine Popescu, exista exporturi
paralele din ce in ce mai mari de produse farmaceutice, care sunt
contabilizate ca vanzari in tara, ceea ce nu e de fapt adevarat.
“Ceea ce pot sa va spun despre aceste cifre e faptul ca ele sunt
doar pe hartie. Vorbim, de fapt, despre inregistrari de facturi, nu
sunt incasari. Banii pentru vanzarile pe piata interna ar fi
trebuit sa vina dupa sase luni, dar ei nu vin nici dupa noua.” Mai
exact, vicepresedintele ARPIM sustine ca, intrucat pretul de
vanzare al medicamentelor la noi in tara este la nivelul minim
european, multe dintre doctoriile importate iau drumul altor
meleaguri, unde sunt vandute la preturi mai mari si deci nu pot fi
luate in calcul la cresterea reala a pietei romanesti. “Acea cifra
e reala ca importuri in Romania, dar nu e reala ca vanzari in
tara.”Replica reprezentantului genericelor e ca afirmatia lui Popescu
e falsa. Dragos Damian spune ca plusul de ansamblu al pietei de 35%
este real: “Nu este o crestere pe exporturi paralele, ci una reala.
In conditiile in care in volum piata totala a crescut doar cu 12%,
este evidenta o migrare a consumului catre medicamente scumpe”.Datele Cegedim, companie de cercetare si studii de piata
specializate pe zona farmaceutica, releva ca piata totala de
medicamente a castigat in volum 12,6% in prima jumatate a lui 2010,
fata de perioada similara a anului trecut. Cat despre pierderile de
circa 15% acuzate mai devreme de Damian pentru 2009, ele au fost
cauzate in primul rand de introducerea pretului minim european
pentru medicamente.Potrivit raportului Cegedim, scaderea ponderii spitalului la
9,4% in valoare din totalul cheltuielilor cu medicamentele confirma
starea “de avarie” a acestui segment, iar situatia este mai mult
decat ingrijoratoare, in conditiile in care media europeana este in
jur de 20-25%. Fiindca atat timp cat spitalele nu mai au fonduri,
pacientul trebuie sa plateasca medicamentele din propriul buzunar,
fara sa mai conteze daca e internat sau se trateaza acasa. -
Bolnavii scapa greu de dependenta de medicamente scumpe. Chiar cand cele ieftine au acelasi efect
Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania
adreseaza un protest vehement la adresa campaniei mediatice de
discreditare a medicamentelor generice. “Prezentarea trunchiata a
adevarului si manipularea bunei credinte a opiniei publice nu fac
decat sa aduca deservicii pacientilor si sa ii dezinformeze cu
privire la drepturile si posibilitatile lor, sa creeze panica si sa
comute atentia de la problemele reale si grave ale sistemului
sanitar”, se arata intr-un comunicat remis BUSINESS Magazin.
“Discreditarea afecteaza in egala masura sansele de evolutie a
investitorilor industriali din Romania, de fapt o practica
anticoncurentiala abil condusa”, considera APMGR.Problema reala a sanatatii este finantarea insuficienta si lipsa
de transparenta si predictibilitate. O cheltuiala medie cu
medicamentele de 45 de euro per pacient arunca Romania in randul
tarilor din lumea a treia si pericliteaza chiar viaţa cetatenilor
sai, spun producatorii de generice. “Adevarul eludat cu buna
stiinta este acela ca nu este eficient economic, nici pentru
pacienti nici pentru bugetul alocat sanatatii, sa se plateasca de
pana la sapte ori mai mult pentru a se obtine acelasi efect
terapeutic. Incercarea de a induce opiniei publice ideea ca
medicamentele originale nu au, in general, echivalent in industria
de generice este cel putin tendentioasa. Astfel de cazuri au titlu
de exceptie, nefiind nici pe departe o regula generala.
Medicamentele generice au fost si vor ramane o alternativa viabila
pentru majoritatea claselor terapeutice. Exista acoperire
corespunzatoare cu medicamente generice pentru toate ariile
terapeutice, iar incercarea de a panica populatia din cauza ca nu
va mai putea sa se trateze este falsa”, se mai arata in
comunicat.Membrii APMGR sunt Actavis, Antibiotice, Biofarm,
Gedeon-Richter, LaborMed, Sandoz, Terapia-Ranbaxy si Zentiva.In prezent, medicamentele generice sunt incluse in protocoalele
terapeutice utilizate la nivel international, inclusiv in cazul
unor boli cronice grave. Totodata, medicamentele generice au o
pondere de aproape 70% din piata romaneasca. Sapte din 10 cutii
sunt prescrise din randul medicamentelor generice, ceea ce
demonstreaza ca medicii si farmacistii recunosc efectele
terapeutice ale genericelor, argumenteaza APMGR.In mod normal, medicul curant si farmacistul trebuie sa aduca la
cunostinta pacientului optiunile pe care acesta le are, iar
pacientul are dreptul sa solicite sa fie informat corect asupra
tuturor alternativelor disponibile. “In majoritatea cazurilor
exista tratamente la fel de eficace, dar mai accesibile. Acolo unde
nu exista un echivalent generic, se va compensa in continuare
originalul utilizat si pana acum”, mai sustin producatorii de
generice. -
Arieratele cu care se confrunta domeniul farmaceutic din Romania au ajuns la 3 mld. lei
Potrivit acestora, APMGR crediteaza in 2010 sistemul de sanatate
din Romania, de peste 1,5 miliarde de lei, in conditiile in care
medicamentele generice ocupa abia 25% in valoare din piata, dar
realizeaza 62% din volumul total al consumului.“Consideram ca aceasta este cea mai grava criza financiara din
sistem de dupa 2004, in conditiile in care preturile medicamentelor
generice au scazut cu circa 10% numai in ultimele 12 luni, dublat
de diminuarea utilizarii medicamentelor cu 10% in 2009. Aceasta
este o dovada certa ca accesul pacientilor romani la medicamente
s-a redus simtitor”, se arata in comunicatul remis BUSINESS
Magazin.Asociatia atrage atentia ca este imposibila continuarea creditarii
sistemului sanitar fara sa fie afectat sprijinul pe care industria
locala de generice il acorda in relansarea economiei.In egala masura, firmele producatoare risca sa fie puse in
imposibilitatea asigurarii fluxurilor de numerar necesare derularii
proceslor de productie, in lipsa oricarei perspective de angajament
de plata al arieratelor, si trag un serios semnal de alarma asupra
acestei situatii dezastruoase, inclusiv in calitate de agenti
economici mari contribuabili la bugetele locale. -
Batalia pe “medicamentele nimanui”
Considerate a fi “rudele mai sarace” din businessul farmaceutic, medicamentele generice (cele iesite de sub protectia patentului) revin periodic in atentia producatorilor, de fiecare data cand acestia au de suferit de pe urma expirarii unor importante patente de medicamente originale ori cand economia merge suficient de nesigur incat sa nu mai permita investitii extravagante in cercetare. E si cazul momentului actual.
Reorientarea catre generice, unde marjele de castig sunt mai mici decat in afacerile cu medicamente originale, insa veniturile sunt mai stabile, ar putea aduce in viitorul apropiat noi tranzactii ce vor reconfigura clasamentul celor mai mari companii de profil. Una dintre posibilele tranzactii este preluarea producatorului Actavis de catre grupul Novartis, care vrea sa-si intareasca divizia de generice Sandoz. Daca tranzactia s-ar realiza, atunci decalajul dintre Sandoz si Teva, principalii producatori de generice, s-ar reduce considerabil.
“Si geografic ar fi o complementaritate”, remarca Adrian Lakatos, presedintele companiei de consultanta in domeniu AL Pharma Consulting, explicand ca, in eventualitatea acestei preluari, Sandoz si-ar intari pozitia pe pietele americana si ruseasca, iar in Romania, Novartis ar deveni liderul pietei. Pentru o piata romaneasca unde clasamentul celor mai mari companii farmaceutice a fost stabil mai multi ani, rasturnarea ierarhiei este o premiera, dar nu si o surpriza de proportii, tinand seama de faptul ca in perioada iulie 2007-iunie 2008, primii mari trei jucatori – GlaxoSmithKline, Roche si Novartis – si-au aliniat cotele de piata, la 6,9%, si au realizat vanzari apropiate ca valoare, potrivit datelor Cegedim.
Miscari de acest gen s-ar putea produce si in esalonul companiilor autohtone; chiar daca actuala criza financiara ar putea reduce din avantul achizitiilor, exista cel putin doi producatori interesanti sub aspectul preluarii, spune Lakatos – este vorba despre Antibiotice Iasi si de LaborMed. Desi nu acum; avand in vedere ca primul inca asteapta sa fie privatizat, iar al doilea se afla in plin proces de crestere odata cu preluarea de catre fondul de investitii Advent International (cel care a detinut si Terapia inainte de vanzarea catre indienii de la Ranbaxy), analistul considera ca niciuna dintre tranzactii nu va avea loc mai devreme de 2010-2011.
Ce inseamna, pentru un producator de generice, sa fie interesant pentru un posibil cumparator? Consultantul farma Nicolae Iordache Iordache este de parere ca cine achizitioneaza un fabricant de generice urmareste sa obtina capacitatile de productie si portofoliul de produse inregistrate sau in curs de inregistrare.Pentru producatorii ale caror afaceri devin vulnerabile odata cu expirarea unor patente de medicamente, businessul cu generice este o masura de siguranta, chiar daca marjele de profit se situeaza la jumatatea celor originale, iar veniturile aduse de acest segment reprezinta, in general, doar 15-20% din veniturile celor mai mari jucatori din industria de profil.
Asa se explica de ce si companii cunoscute pentru activitatile de cercetare si dezvoltare, precum japonezii de la Daiichi Sakyo, si-au intors privirile catre generice, odata cu preluarea partiala a companiei indiene Ranbaxy Laboratories (cea care detine, in Romania, producatorul clujean Terapia). Afacerile cu generice au un risc relativ scazut pe termen lung si o predictibilitate mai mare, dar se pot constitui si intr-o sursa suplimentara de finantare a cercetarii, tinand cont ca dezvoltarea unui nou medicament ajunge sa coste sute de milioane de dolari.
Din calculele sefului AL Pharma Consulting reiese ca un medicament, in perioada de comercializare sub patent, inregistreaza un profit operational de 50% din cifra de afaceri, iar dupa amortizarea costurilor de cercetare si dezvoltare genereaza un profit in jur de 35%. “O asemenea profitabilitate o mai intalnim in industrii de varf precum IT si telecomunicatii”, conchide Lakatos. Deocamdata, sectorul medica mentelor generice din Europa Centrala si de Est ramane promitator sub aspectul marjelor de profit si al ratei de crestere, dupa cum releva un studiu recent al companiei de consultanta McKinsey.
Cheltuielile pentru sanatate ale unui locuitor din zona s-au ridicat, in 2006, la 400 de dolari, de zece ori mai putin decat suma alocata de un german sau spaniol. Astfel, sustin specialistii McKinsey, miza pusa in joc este dezvoltarea pietei de generice din regiune, care, cu o pondere de 40% din totalul de 23 de miliarde de dolari, cat inseamna cheltuielile totale pentru farmaceutice in aceste tari si un ritm de crestere peste cel al economiilor din regiune, are sanse ca in urmatorii cinci ani sa depa- seasca pietele americane si vest-europene.
Printre exemplele pe care consultantii le dau pentru a ilustra interesul investitorilor straini de a exploata potentialul de dezvoltare al pietei se numara si Romania. Bogdan Belciu, seful filialei locale a companiei de consultanta A. T. Kearney, aduce ca argument faptul ca, desi ponderea medicamentelor originale a crescut in termeni relativi in ultimii cinci ani, cea a genericelor a fost in 2007 de 83% ca volum, iar ca valoare de 47%. Mersul pietei din regiune a presupus pana acum o serie de achizitii; unele companii, precum Zentiva, Krka si Gedeon Richter (prezente si pe piata romaneasca) au devenit grupuri regionale de succes, iar altele, ca Lek sau Pliva, au facut obiectul unor preluari (Polpharma, la randul sau, trebuia sa fie cumparata de Gedeon Richter, insa negocierile au esuat).
“Consolidarea, in special in domeniul genericelor, va continua, pentru ca in acest segment, economiile de scara conteaza”, spune Bogdan Belciu. Economia de scara va conta intr-adevar suficient de mult, e de acord Nicolae Iordache Iordache – “ceea ce va fiinsa destul de incert e marja de profit realizata de un astfel de model, care va fi din ce in ce mai mica”. Consultantul se intreaba pana cand patentul va mai fi un model de afacere viabil in industria farmaceutica, explicand ca aceasta s-a dezvoltat pe baza productiei de medicamente, dar acum incearca, deocamdata fara prea mare succes, sa se pozitioneze ca o industrie ce ofera servicii mai complexe, dincolo de tablete sau fiole. “Farma este, in primul rand, o afacere care produce bani. Cand banii nu vor mai fi suficienti pentru actionari, multi dintre ei isi vor redirectiona investitiile catre alte domenii mai profitabile, cum ar fi serviciile integrate de sanatate.”