Tag: gelaterie

  • Povestea unei afaceri pornite de doi colegi de bancă: unul dintre ei a fost jurist, celălalt director de bancă, iar acum vând produsul ce ne face verile mai frumoase

    Un jurist şi un fost director de bancă alcătuiesc formula care stă în spatele proiectului Velluto, o gelaterie din Bucureşti care a reunit într-un laborator pasiunea italienească pentru gelato şi dinamismul românesc pentru antreprenoriat. Cum au ajuns aici?

    Povestea acestui business este una foarte frumoasă. În urmă cu cinci ani, subsemnatul şi colegul meu de bancă din şcoala generală Bogdan Mustaţă am luat decizia să facem împreună un proiect antreprenorial nou. Bodgan este finanţist, fost director de bancă, iar eu jurist, aşa că tot ce a urmat a fost cu atât mai interesant pentru noi deoarece niciunul nu avea experienţă în HoReCa”, povesteşte Mihai Popoacă. Mai mult decât român, el este şi cetăţean italian, astfel că savoarea produselor italieneşti îi este înscrisă în sânge. Gelato nu face excepţie.

    Experienţa în domeniu a familiei lui Bogdan, asociatul său în acest business, a fost un plus şi a contat enorm în evoluţia de până acum. „Investiţia iniţială a fost în utilaje de producţie, depăşind 100.000 de euro. Spaţiul în care producem este vechea fabrică de apă de izvor din Voluntari, proprietatea familiei partenerului meu, Bogdan. Avem în prezent şase angajaţi, iar cifra de afaceri a fost anul trecut de 850.000 de lei. Ne distingem faţă de alţi producători prin faptul că producem o îngheţată 100% naturală, cu un conţinut scăzut de zahăr.” Velluto nu are un spaţiu propriu de vânzare, modelul de business al companiei fiind să producă exclusiv pentru HoReCa.

    Astfel, vânzarea se face doar prin intermediul locaţiilor partenere. „Planul nostru în 2023 este să ne consolidăm prezenţa în locaţii premium din Bucureşti şi din ţară, vizate fiind hotelurile şi restaurantele de top. Totodată, există un interes crescut pentru partea de evenimente – de familie sau corporate – şi dorim să dezvoltăm şi acest segment.” Preţurile produselor Velluto diferă extrem de mult, în funcţie de costurile ingredientelor folosite în reţete. De pildă, o îngheţată în componenţa căreia intră ingrediente precum yuzu (un citric originar din Asia), matcha (pudră de ceai verde) sau trufe va fi mult mai scumpă decât una preparată din ingrediente clasice, cum sunt fructele de sezon sau alte ingrediente achiziţionate de la producători locali.

    Cătina, spre exemplu, vine din zona Buzăului, afinele sunt culese din pădurile Ardealului, iar smântâna şi laptele provin direct de la fermă. Prin laboratorul Velluto din Voluntari au trecut, de-a lungul timpului, bucătari renumiţi pentru a-şi pune tacticile de gătire în aplicare. Împreună cu echipa gelateriei, au dezvoltat reţete variate de îngheţată, pe care le-au integrat apoi în meniuri aparţinând unor bucătării fel de fel: neoromânească, japoneză, libaneză, fine dining şi multe altele. Ca în orice alt business, provocările de a fi antreprenor în HoReCa nu sunt deloc puţine. „Provocările constante sunt legate de lipsa de predictibilitate a reglementărilor din domeniul HoReCa, precum şi de lipsa încurajării dezvoltării businessurilor locale. Evenimente neprevăzute precum pandemia şi mai ales sezonalitatea consumului de gelato se adaugă pe listă”, mai spune Mihai Popoacă.   

    Prin laboratorul Velluto din Voluntari au trecut, de-a lungul timpului, bucătari renumiţi pentru a-şi pune tacticile de gătire în aplicare. Împreună cu echipa gelateriei, au dezvoltat reţete variate de îngheţată, pe care le-au integrat apoi în meniuri aparţinând unor bucătării fel de fel.

    Preţurile produselor Velluto diferă extrem de mult, în funcţie de costurile ingredientelor folosite în reţete. De pildă, o îngheţată în componenţa căreia intră ingrediente precum yuzu, matcha sau trufe va fi mult mai scumpă decât una preparată din ingrediente clasice, cum sunt fructele de sezon sau alte ingrediente achiziţionate de la producători locali.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    The Hat Venture – atelier de pălării (Cisnădie, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Denisa Bălănean

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Prezenţă: online, pe reţelele de socializare, naţională şi internaţională


    Florentina Gionea – cursuri de dezvoltare personală (Bucureşti)

    Fondatoare: Florentina Gionea

    Cifră de afaceri anuală: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online


    Bikkla – centru de închiriere de biciclete electrice (Lacul Roşu, jud. Harghita)

    Fondator: Aaron Balazs

    Cifră de afaceri: 15.000 de euro pe an pe centru

    Prezenţă: Lacul Roşu, Grand Hotel Balvanyos din Balvanyos, Papa la Şoni din Borsec şi Kalabash Apartments din Sovata


    Soleta – case eficiente energetic

    Fondator: Cătălin Butmălai

    Prezenţă: internaţională


    Fandacsia – atelier de pălării (Bucureşti)

    Fondatoare: Cosmina Nicolescu

    Cifră de afaceri anuală: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ieşiţi la o îngheţată? Iată câteva locuri noi deschise de antreprenori

    Producătorii români de îngheţată artizanală au încredere în potenţialul pieţei, ceea ce se vede atât în creşterea numărului de gelaterii, cât şi în interesul manifestat de români pentru acest produs. Oamenii sunt mult mai preocupaţi acum de calitatea produselor pe care le consumă, iar tendinţa este ca ei să se îndrepte către produsele naturale şi când vine vorba despre gelato, despre care au aflat deja ce compoziţie are.

     

    În ultimii ani, gelateriile au luat cu asalt atât zonele centrale, cât şi diverse cartiere ale marilor oraşe din ţară. Românii devin pe zi ce trece din ce în ce mai atraşi de îngheţata cu iz italienesc, pe care astăzi o pot cumpăra aproape de la orice colţ de stradă. În perioada 2009-2019, un deceniu care a marcat dezvoltarea acestei pieţe, în România au apărut peste 140 de gelaterii, fie în locaţii stradale mai mici sau mai mari, fie în zone mai ferite de aglomeraţia urbană, pe care oamenii le preferă în zilele caniculare. Mai mult, unii antreprenori îndrăzneţi, care au mizat pe calitatea îngheţatei artizanale, au dat naştere businessurilor lor chiar şi în timpul pandemiei de Covid-19 şi au reuşit să supravieţuiască perioadelor critice din ultimul an. Astăzi, numărul gelateriilor, potrivit datelor regăsite pe platforma confidas.ro, a depăşit 280 la nivel naţional.

    Producătorii artizanali au încredere în potenţialul pieţei gelateriilor, lucru demonstrat atât de creşterea vizibilă a acesteia, cât şi de interesul manifestat de români pentru acest produs. „Piaţa gelateriilor va fi mult mai mare decât este acum! Sesizăm o creştere a interesului şi a educaţiei consumatorilor vizavi de categoria aceasta de produse. Vedem o diferenţă şi faţă de momentul în care noi am început, în 2019, ceea ce pentru consumatori este un lucru foarte bun şi e clar că nivelul de calitate al îngheţatei este mult mai bun. Există un potenţial destul de mare în România pentru a se mări piaţa gelateriilor. Faţă de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, aşa că avem loc de creştere. Sperăm nu doar să ţinem pasul cu piaţa, ci să creştem mai repede decât aceasta şi decât creşte consumul”, a spus Ciprian Sălceanu, unul dintre cei trei fondatori ai gelateriei Friddi din Bucureşti.

    Gelateria din Piaţa Romană pe care acesta a fondat-o în urmă cu doi ani, împreună cu partenerii săi, Alexandru Becuţ şi Simona Retevoescu este un business care a apărut din dorinţa celor trei antreprenori de a creşte consumul de îngheţată de calitate în România, întrucât acesta este unul destul de redus, situat la o treime din media europeană. Astfel, în România se consumă doar 2,6 litri de îngheţată per capita anual doar din producţia locală (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet), iar consumul total, ce cuprinde atât importuri cât şi producţia locală, ajunge la 4 litri per capita, arată datele ZF. O diferenţă principală între îngheţata artizanală şi cea din comerţ este că prima, aşa numitul gelato, este o îngheţată mai densă decât aceasta din urmă, explică Ciprian Sălceanu, şi este făcută după o reţetă diferită faţă de îngheţata industrială. Astfel, într-un volum de 1 litru, cantitatea de gelato este de circa 700-800 de grame, faţă de 400 de grame, în cazul îngheţatei obişnuite.


    Ciprian Sălceanu, cofondator Gelateria Friddi: „Există un potenţial destul de mare în România pentru a se mări piaţa gelateriilor. Faţă de media de consum din Europa, noi suntem undeva pe la coada clasamentului, aşa că avem loc de creştere. Sperăm nu doar să ţinem pasul cu piaţa, ci să creştem mai repede decât aceasta şi decât creşte consumul.”

    Adrian Mengheş, fondator Butoiul cu îngheţată: „Intenţionăm să facem o locaţie fixă.A Am ajuns la un nivel în care spaţiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spaţiu mai mare, de o locaţie pentru gelateria propriu-zisă.”

    Ionuţ Adiaconiţei, fondator Gioia&Gelato: „În Bucureşti sunt mult mai mulţi clienţi care îşi doresc o îngheţată de calitate faţă de zona Neamţului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeaşi putere de cumpărare. Văd această piaţă în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii şi apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locaţie am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcţionare şi pe timp de iarnă.”


    Interesul românilor pentru îngheţata artizanală se reflectă şi în vânzările în creştere ale gelateriilor. Fondatorul Friddi susţine că atât în primele cinci luni ale acestui an, cât şi în acest început de sezon, lucrurile arată mult mai bine decât anul trecut, chiar dacă prima lună de vară a fost destul de pretenţioasă din perspectiva vremii. „Avem vânzări de aproximativ 300.000 de euro în primele 5 luni din 2021”, a adăugat el.

    Acesta are trei scenarii pentru anul curent în ceea ce priveşte cifra de faceri: unul pesimist, în care businessul va avea vânzări de 800.000 de euro la final de an, unul optimist, cu o cifră de afaceri de 1,2 mil. euro şi unul realist, cu afaceri de circa 1 mil. euro.

    Ciprian Sălceanu consideră că Bucureştiul este o piaţă în creştere, care are nevoie de noi puncte de vânzare a îngheţatei de bună calitate. Deşi piaţa gelateriilor este dominată de jucători mai mari, precum Velocita sau Cremeria Emilia, micii antreprenori pasionaţi de arta îngheţatei artizanale nu stau deoparte şi îndrăznesc să intre pe această piaţă în creştere.

    Ionuţ Adiaconiţei, un antreprenor din Târgu-Neamţ, care a avut afaceri în diverse domenii de-a lungul timpului şi care a mai controlat o gelaterie în Iaşi în urmă cu trei ani, a decis să vină în Bucureşti şi să deschidă gelateria Gioia&Gelato anul trecut, chiar în timpul pandemiei. Aceasta este situată pe Regina Elisabeta, un bulevard pe care mai tot timpul circulă oameni, fie că sunt turişti, angajaţi care lucrează în zonă sau tineri care ies la o plimbare pe străzile din centrul oraşului sau prin parcul Cişmigiu, aflat la doi paşi de Gioia&Gelato.

    „În Bucureşti sunt mult mai mulţi clienţi care îşi doresc o îngheţată de calitate faţă de zona Neamţului. Lumea caută acolo ceva mai ieftin, întrucât nu este aceeaşi putere de cumpărare. Văd această piaţă în urcare. Ne dorim 5-10 gelaterii şi apoi, o extindere în regim de franciză. Următoarea locaţie am dori-o într-un mall, astfel încât să avem o bună funcţionare şi pe timp de iarnă”, a spus Ionuţ Adiaconiţei.

    Povestea Gioia&Gelato a început timid, afirmă el, cu vânzări destul de mici, de circa 200 de lei pe zi, însă treptat, acestea au crescut şi astăzi se ridică la 3.000 de lei în cursul săptămânii şi 5.000 de lei în weekend. Cel mai bun rezultat din acest sezon, din perspectiva vânzărilor, spune acesta, a fost înregistrat în Noaptea Muzeelor, când gelateria a avut vânzări de peste 1.500 de lei în doar câteva ore.

    Adrian Mengheş, un inginer care a descoperit reţeta îngheţatei la butoi în urmă cu mai bine de 10 ani, a adaptat-o după gusturile românilor şi astăzi produce îngheţată artizanală în Bucureşti împreună cu familia lui, sub eticheta Butoiul cu îngheţată, însă nu are o gelaterie propriu-zisă, în care oamenii pot veni să savureze produsul. Businessul său funcţionează, în mare parte, prin intermediul livrărilor şi printr-un punct de vânzare aflat într-un parc de aventură din apropierea Bucureştiului, dar şi el, ca mulţi alţi antreprenori din acest domeniu, urmează trendul şi îşi propune să deschidă o gelaterie în perioada următoare. „Intenţionăm să facem o locaţie fixă. Am ajuns la un nivel în care spaţiul nostru este foarte mic. Avem nevoie de un spaţiu mai mare, de o locaţie pentru gelateria propriu-zisă”, a adăugat el.

    În medie, preţurile pentru gelato în România sunt între 5 şi 9 lei per cupă, iar sortimentele sunt mult mai variate decât în cazul îngheţatei din comerţ. Cele mai multe gelaterii au peste 10-20 arome de îngheţată, iar vedetele pieţei sunt fisticul, ciocolata neagră, whisky, cărbunele de cocos, lavanda sau vanilia de Bourbon, după cum spun cunoscătorii acestui domeniu. Sentimentul producătorilor de îngheţată artizanală este că oamenii au început să fie mult mai atenţi la ceea ce consumă, la ce are în compoziţie o îngheţată, astfel că tendinţa este ca ei să se îndrepte către produsele naturale, respectiv către gelato, în detrimentul îngheţatei industriale, chiar dacă preţul este mai ridicat.