Tag: Gazul

  • Gaze naturale. Gazul, noua marfă de lux pentru europeni

    La începutul lunii iunie, gradul de umplere a depozitelor europene de înmagazinare al gazelor era de peste 70%, procent uluitor în comparaţie cu alţi ani. Acest procent arată cât de mult s-a schimbat comportamentul de consum într-un an în care invazia Rusiei asupra Ucrainei a forţat Europa să caute alte surse de aprovizionare, care să o vindece de dependenţa nesănătoasă faţă de gazul rusesc.

    Cu o iarnă salvator de blândă, cu politici ferme de reducere a consumului, dar şi cu închiderea unor mari consumatori industriali din cauza facturilor, acum depozitele de gaze ale Europei au rezerve consistente. Până în noiembrie, gradul de umplere trebuie să ajungă la 90%. Războiul din Ucraina şi prudenţa pe care toate statele europene au acordat-o consumului de gaze au fost principalele elemente care au generat această situaţie. Iarna foarte blândă de anul acesta a fost un alt factor major care a dus la gradul mare de umplere al depozitelor din prezent.

    Strict pe plan local, România s-a confruntat anul trecut cu o scădere a cererii de gaze naturale de 16%, fiind atins cel mai mic nivel din ultimele două decenii, ca urmare a preţurilor ridicate şi a vremii calde, după cum au arătat datele din raportul cu rezultatele preliminare prezentat recent de OMV Petrom. Mai departe, la nivelul UE este vizibilă aceeaşi tendinţă de conservare a unui grad mare de umplere a depozitelor de gaze.

    Revenind la piaţa locală, potrivit informaţiilor transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru iarna aceasta cei mai importanţi furnizori de gaze, nemţii de la E.ON şi francezii de la ENGIE, trebuie să înmagazineze cantităţi cu 25%, respectiv 14% mai mari faţă de anul trecut. Astfel, E.ON Energie România are obligaţia de a înmagazina pentru iarna viitoare circa 7,7 milioane MWh, faţă de cele 6,1 milioane de MWh din iarna trecută, în timp ce ENGIE România trebuie să facă dovada înmagazinării a 9,9 milioane MWh, faţă de cantitatea de 8,7 milioane MWh de anul trecut. Creşterea cantităţilor vine în contextul în care la nivel european ţinta de înmagazinare a fost crescută de la 80% la 90%. Pentru anul acesta însă, estimările privind consumul de gaze indică o cerere similară cu cea de anul trecut. Preocuparea pentru asigurarea cantităţilor de gaze pentru iarna viitoare este la nivel european pentru că nimeni nu ştie cât de blândă va fi iarna de data aceasta.

  • Cum se va împărţi gazul de 200 mld. euro din Marea Neagră. Statul a renunţat la a-i obliga pe producători să vândă 50% din volume în România. Ce pune în loc?

    Ministrul energiei dă asigurări că gazul din Marea Neagră va ajunge mai întâi la români în case şi apoi în regiune, dar în acelaşi timp obligaţia producătorilor de a vinde jumătate din volume  În România a fost scoasă din lege. Au fost introduse însă alte pârghii de control. Vor fi de ajuns?

    La finalul săptămânii trecute, proiectul de Lege Offshore, esenţial pentru deblocarea resurselor din Marea Neagră, a fost depus în parlament. Iniţiatorii proiectului sunt Nicolae-Ionel Ciucă, premierul României, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, Virgil Popescu, ministrul energiei, dar şi Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian. Una dintre schimbările majore pe care proiectul le include este renunţarea la obligaţia producătorilor de a vinde 50% din cantităţile extrase în România.

    „Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia naţională precum şi cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă“, se arată în proiect. Mai mult, nu se vor putea impune restricţii de preţ, comercializare, ofertare sau vânzare după data de 31 decembrie 2022, singurul caz în care statul poate interveni fiind cel al unei crize energetice.

    Apar însă câteva prevederi importante. „În vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tran­zacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei“, se mai arată în proiectul de lege. Mai departe, pentru contractele bilaterale, „Statul Român prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale – A.N.R.S.P.S va avea drept de preemţiune pentru achiziţionarea cantităţilor de gaze ce urmează a fi tranzacţionate, în condiţiile con­tractuale negociate de cei doi operatori economici.“

    Pe perioada duratei acordurilor petroliere, statul îşi ia însă angajamentul să nu mai schimbe regulile jocului în timpul jocului. În acest moment, pentru producţia de gaze a României, companiile implicate în extracţie trebuie să vândă pe bursă 40% din cantităţile extrase, obligaţie prelungită până în 2023.

    „Este un pas important pentru că măcar încep să facă ceva în direcţia deblocării acestor surse“, spun specialiştii din domeniul gazelor, care se menţin rezervaţi în legătură cu oportunitatea renunţării la acel procent de 50% din cantităţi alocat pieţei interne. Accesul la resurse a devenit unul dintre cele mai importante atribute ale stabilităţii economice odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, România fiind caracterizată în acest context de scăderea accentuată a producţiei interne de gaze şi deci a creşterii dependenţei de importuri. Anul trecut, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producţia scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric. Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus cu scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu faţă de nivelul din 2020, când s-a achitat un preţ de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor făcute de ZF. Pentru anul acesta, OMV Petrom, care alături de Romgaz asigură aproape în totalitate producţia internă de gaze a României, estimează o diminuare suplimentară a cantităţilor de gaze extrase de peste 10%.

    „Gaze româneşti pentru români! Noua lege offshore a fost depusă astăzi la parla­ment. Este foarte important că am reuşit să avem susţinerea unei majorităţi pentru o lege atât de importantă, care va fi adoptată în procedură de urgenţă“, a spus pe Facebook Virgil Popescu, ministrul energiei.

    Potrivit informaţiilor existente, întreaga zonă economică românească a Mării Negre ar fi rezerve de 200 de miliarde de metri cubi. La preţurile de acum, această pungă de gaze valorează 200 de miliarde de euro.

    „Războiul din Ucraina ne arată, mai mult ca niciodată, că accesul la propriile resurse este fundamental. România se bazează într-o mare măsură pe gaze naturale, atât economic, cât şi din perspectiva energetică, gazele reprezentând circa 30% în mix-ul energetic primar“, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, în cea mai nouă ediţie a anuarului ZF Energie.

    La rândul său, Virgil Popescu dă asigurări că gazul va ajunge la români în case. „La perimetrul Neptun Deep vor în­cepe lucrările anul viitor şi primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârşitul anului 2026 – începutul anului 2027. Da, aşa cum am spus, românii vor avea gaz ro­mânesc în case. Şi nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic du­blându-şi producţia cu mult peste necesarul actual de consum intern. Şi un alt aspect foarte important: ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională!“

  • Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu volumele din depozite şi cu producţia internă

    Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi.

    Circa 43% din cerere este reprezentată de consumatori protejaţi. Restul, dacă situaţia o va cere, s-ar putea închide.

    Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi. Anul trecut, importurile au ajuns la peste 30% din consum, cantităţile fi­ind cu 70% mai mari faţă de 2020, în contextul scăderii producţiei interne şi al cererii mai mari. Peste 1 mld. dolari a achitat Româ­nia pentru acest gaz, timp în care cel din Marea Neagră sau rezervele de pe uscat au zăcut degeaba.

    „În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce pro­ducem, adică aproape 24 de milioane de me­tri cubi pe zi, alături de ce extragem din de­po­zite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproa­pe ne acoperim. Ne ajută şi tempera­turile“, spu­ne Vasile Cârstea, directo­rul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a Ro­mâ­niei. „Cred că până la 1 aprilie pu­tem susţine ritmul de producţie şi de ex­tracţie“, a mai explicat Cârstea. Din­co­lo de condiţiile me­teo care ajută România, mai sunt şi alţi fac­tori.

    Azomureş, cel mai mare consu­ma­tor de ga­ze naturale din România, este în continuare închis, cu perspective reduse de reluare a activităţii pe fondul preţului istoric al gazului. „Oamenii vin, instalaţiile sunt oprite“, spun reprezen­tanţi ai Azomureş. Mai departe, cen­trala de la Brazi a OMV Petrom care funcţio­nea­ză pe gaze este la rândul ei oprită până în apri­lie pe fondul unei revizii teh­nice progra­ma­te. Dar, în eventualitatea în care condiţiile de piaţă se dete­riorează, „întreprinderile care ope­rează în domeniul gazelor naturale trebuie să asigurare furnizarea de gaze către clienţii pro­tejaţi, definiţi în legislaţia naţională, chiar şi în cazul unui consum de gaze foarte mare şi să ia măsuri preventive adecvate“, se arată în Planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale în România publicat în octom­brie anul trecut. În total, pon­de­rea cumulată a consumatorilor protejaţi în consumul total de gaze este de 43,4% (28% casnici, 6,56% servicii esenţiale, 8,8% energie termică pentru populaţie). În situaţie de criză, alimentarea pentru restul consuma­torilor poate fi limitată.

    Dincolo de România, o eventuală în­trerupere a livrărilor de gaz rusesc pune în pericol întreaga Europă, cea mai afectată fiind chiar economia Germa­niei. De altfel, Germania, Italia, Austria şi Franţa sunt cele mai mari ţări impor­tatoare de gaz rusesc din UE, după cum ara­tă statisticile publicate de Gazprom Export, braţul de livrări externe al co­lo­sului Gazprom. Astfel, Germania a im­por­tat o cantitate de 45,8 miliarde de me­tri cubi în 2020, la nivelul aceluiaşi an con­sumul de gaze naturale fiind de 86,5 mi­liarde de metri cubi.

    „În actualul context, din punctul meu de vedere, este o revenire la preţu­rile reglementate la energie şi gaz“, spu­ne un consultant din domeniu.

    „Pentru Germania, tehnic, nu există soluţie de azi pe mâine. Da, pot da drumul la câteva centrale pe cărbuni, dar nuclearul este istorie.“

    Astfel, pentru o economie atât de puternic industrializată precum cea a Germaniei, ieşirea din zona de gaze naturale nu poate avea loc decât pe o perioadă de circa 10 ani de zile, timp în care preţul energiei trebuie să redevină accesibil. „Fără gaz Germania închide industria, iar asta înseamnă recesiune. Nu cred că îşi doreşte cineva aşa ceva.“

     

    Jurnal de front

    Exodul continuă: peste un milion de persoane au fugit din Ucraina în ţările vecine.

    Războiul a lăsat fără oameni agricultura Ucrainei, unul dintre cei mai mari zece producători de grâu din lume.

    Câţi bani au câteva milioane de români prin fondurile de pensii Pilon II la Banca Internaţională de Investiţii, acolo unde Rusia este acţionar majoritar, iar România vrea să se retragă. 

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank: Am depăşit cu bine o perioadă de doi ani într-o conjunctură absolut nouă în lume, pandemia de COVID-19. Din păcate, acum avem în faţă o altă situaţie şi mai imprevizibilă, conflictul din Ucraina.

    Mai mulţi refugiaţi în România în contextul războiului Rusia-Ucraina. A crescut cererea de euro la casele de schimb valutar. Ce spun BNR şi ARB?       

    Polonia vrea să îşi aducă singură gazele din alte ţări prin gazoductul Baltic Pipe, care nu este încă operaţional, dar este aproape finalizat.

    Cotaţiile petrolului Brent, de referinţă pentru piaţa mondială, au ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2012. Grâul n-a costat niciodată în ultimii 14 ani mai mult ca acum. Se scumpeşte accelerat aluminiul, mâncarea, energia. Este o furtună perfectă pe pieţe.

    IKEA şi H&M închid operaţiunile din Rusia. Peste 15.000 de angajaţi vor fi afectaţi.

    Volkswagen şi Mercedes au anunţat că închid fabricile şi opresc producţia şi vânzările de maşini în Rusia.

    FedEx, DHL şi UPS, cele mai mari trei companii de curierat din lume, şi-au suspendat activităţile din Ucraina, Rusia şi Belarus.

    Cel mai dur avertisment al unei bănci europene: SocGen se teme că ruşii vor confisca activele băncii de pe teritoriul ţării.

    Preţul aluminiului atinge maximul istoric după o creştere de 30%.