BusinessMagazin

Tag: “gaze de şist”

  • Mogulul gazelor de şist a murit într-un accident de maşină la o zi după ce a fost acuzat de conspiraţie

    Aubrey McClendon, unul dintre mogulii gazelor de şist din Statele Unite, a murit într-un accident de maşină în Oklahoma City, la 56 de ani. Moartea lui vine la numai o zi după ce a fost acuzat de aranjarea licitaţiilor pentru contractele de petrol şi gaze naturale, scrie Bloomberg.

    Un avocat carismatic şi neobosit al gazelor naturale, McClendon a înfiinţat acum 24 de ani firma Chesapeake şi a transformat-o în al doilea mare producător de gaze american, după gigantul ExxonMobil, scrie Financial Times.

    Deşi nu a jucat niciun rol în dezvoltarea tehnologiilor forajului orizontal sau fracturării hidraulice, care au făcut posibilă extragerea gazelor şi a petrolului din roci sedimentare, McClendon a fost cel care le-a recunoscut potenţialul mai bine decât oricine. El a avut un succes remarcabil şi în a convinge proprietarii de terenuri să permită companiei sale să foreze pe pământul lor. Printr-o “armată” de mii de agenţi, Chesapeake şi-a extins activităţile în majoritatea zonelor din Statele Unite cu zăcăminte bogate de hidrocarburi ascunse în şist.

    Achiziţiile accelerate sub comanda lui McClendon au lăsat însă compania într-o poziţie vulnerabilă atunci când preţurile gazelor naturale s-au prăbuşit la minime istorice anul trecut. În plus, afacerile personale ale directorului au devenit la un moment dat suspecte, determinând board-ul companiei să investigheze practica directorului de a împrumuta fonduri de la firmele care investeau în Chesapeake, notează The Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vocea Americii: România ar putea începe exploatarea gazelor de şist în 2020

    Deşi mare parte a Europei depinde de importurile energetice din Rusia, continentul are rezerve de gaze de şist estimate la 13.000 mld. mc de gaze de şist. Franţa, Polonia şi Ucraina au cele mai mari zăcăminte, însă au fost găsite rezerve şi în România, Bulgaria şi Marea Britanie.

    Totuşi, Europa se află departe de momentul când ar putea începe exploatarea comercială a gazelor de şist. Polonia, Marea Britanie şi România se aşteaptă ca exploatarea să înceapă în 2020, scrie Vocea Americii.

    La aceasta se adaugă opoziţia din partea grupurilor ecologiste, care reclamă că majoritatea perimetrelor de extracţie se află în preajma unor zone intens populate, expuse la poluarea aerului şi a apei ca urmare a operaţiunilor de fracturare hidraulică.

    Există, de asemenea, şi obstacole de ordin politic şi fiscal, ţinând cont de taxele impuse industriei energetice şi de reglementările stricte care creează probleme pentru companiile de profil. “Este mult mai complicat să extragi gaze în Europa Centrală decât în SUA. Deci trebuie să înţelegem mai bine amploarea problemelor şi cum pot fi ele depăşite”, afirmă Eric Stewart, preşedintele Consiliilor de Afaceri Româno-American şi Polono-American.

    “Cred că fracturarea hidraulică este un element care poate aduce securitate energetică în Europa, dar va fi nevoie de timp îndelungat. Sunt foarte multe alte lucruri care trebui să fie rezolvate”, a comentat Keith Smith, fost ambasador american în Lituania, actualmente expert în fracturare hidraulică.

  • Temele lui Putin la Viena: contractul cu OMV, gazele de şist americane şi nişte glume despre Ucraina

    Speranţele Bulgariei au renăscut după ce Austria, ignorând cererile de la Bruxelles ca toate ţările UE participante la South Stream să renunţe la proiect, a dat undă verde continuării lucrărilor. Preşedintele rus Vladimir Putin însuşi a sosit la Viena să laude calitatea Austriei de “partener important şi solid” al Rusiei şi să binecuvânteze semnarea de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi de şeful OMV, Gerhard Roiss (foto) a contractului de construcţie a segmentului austriac al gazoductului, cu termen de finalizare 2016 şi capacitate de transport de până la 32 mil. mc gaze.

    “Europa are nevoie de gaz rusesc şi va avea nevoie de şi mai mult gaz rusesc în viitor, pentru că producţia de gaze a continentului e în scădere. Cred că şi UE înţelege asta”, a spus Roiss, adăugând că South Stream va fi perfect compatibil cu legislaţia europeană. Preşedintele austriac Heinz Fischer a luat şi el apărarea South Stream: “Nimeni nu poate să-mi explice de ce o conductă care traversează ţări UE şi NATO nu poate intra 50 km pe teritoriul ţării noastre”.

    Heinz Fischer a încercat să fie cât mai împăciuitor faţă de oaspeţii ruşi, arătând că el se opune sancţiunilor UE contra Moscovei, dar că în acelaşi timp consideră anexarea Crimeii drept o încălcare a legislaţiei internaţionale. Momentul de reproş s-a topit însă repede când şeful Camerei de Comerţ austriece, Christoph Leitl, i-a reamintit în glumă lui Putin că şi Austria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, pentru că o parte din teritoriul acesteia era sub stăpânire austriacă în 1914. Potrivit Reuters, şeful statului rus i-a replicat tot pe un ton de glumă: “Adică ce ar însemna asta? Ce propuneţi?”

    Vladimir Putin a lăudat Austria, numind-o “partener important şi solid” pentru Rusia, care este al treilea partener comercial extracomunitar al Austriei, după SUA şi Elveţia.

    Liderul de la Kremlin n-a scăpat nici ocazia de a vorbi despre gazele de şist, spunând că are mari îndoieli despre avantajele competitive ale gazelor de şist din SUA pe piaţa europeană. “Nu ar fi mai ieftine decât gazul rusesc. Costă mult să le extragi, să le procesezi, să le transporţi şi să le regazifici când ajung la destinaţie, aşa încât vor fi şi mai scumpe”, a spus Putin, citat de Itar-Tass.

    Tot la Viena, Putin s-a întâlnit şi cu Didier Burkhalter, ministrul de externe elveţian, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, organizaţie ce a coordonat eforturile de instaurare a armistiţiului între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. Cei doi lideri nu au discutat nimic despre Crimeea, în schimb Burkhalter i-a spus lui Putin că ar fi binevenită participarea Rusiei la o misiune OSCE care să asigure un armistiţiu pe termen lung în estul Ucrainei.

    Vizita lui Putin şi semnarea contractului OMV-Gazprom au fost comentate drept o încercare a lui Putin de a dezbina UE (şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt), iar Austria a fost sfătuită “să reflecteze cu grijă dacă acest eveniment contribuie la efortul de descurajare a agresiunii ruseşti, efort pentru care este esenţială unitatea transatlantică” (ambasada SUA la Viena).

    Cât priveşte poziţia oficialilor de la Bruxelles, ea a fost exprimată cel mai clar de comisarul pentru energie Guenther Oettinger, care a comentat faptul că South Stream ocoleşte teritoriul ucrainean, sugerând că politica eneegetică a Rusiei urmăreşte să scoată din joc Ucraina. “Nu e convingător ceea ce spun ei, că trebuie să stabilizăm Ucraina, când pe de altă parte construiesc infrastructură de transport de gaze fără Ucraina”, a spus Oettinger, citat de Deutsche Welle.

    South Stream ar urma să pornească din Rusia, să treacă pe sub Marea Neagră, să traverseze Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia şi să se încheie în Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%).
     

  • Directorul Romgaz: România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, care este poziţia Romgaz faţă de gazele de şist în contextul internaţional dat de situaţia din Ucraina.

    “Romgaz, la ora asta, nu are niciun obiectiv legat de gazele de şist. Activitatea pe câmpurile tradiţionale este suficient de intensă şi programele noastre de investiţii sunt orientate spre zona aceea”, a declarat Virgil Metea.

    El a precizat însă că România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist şi “ar fi normal” să le cunoască.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chevron pleacă din Bulgaria şi se va concentra în regiune pe ţări precum Polonia, România şi Ucraina

     Potrivit cotidianului Pressa, expertul bulgar în domeniul energiei Ilian Vasilev, care are legătură cu activitatea Chevron în Bulgaria, a confirmat informaţia.

    Noua strategie a companiei se va concentra pe ţări din Europa Centrală şi de Est precum Polonia, România şi Ucraina, care asigură condiţii favorabile pentru investiţiile riscante ale Chevron, a spus Vasilev.

    Chevron nu a putut să urmeze “modelul din Bulgaria” şi să implementeze metode eficiente pentru “motivarea” cercurilor politice şi a oficialilor guvernamentali, a scris Vasilev pe blogul său, potrivit agenţiei Focus. Vasilev a fost în trecut ambasadorul Bulgariei la Moscova.

    În iulie 2011, Chevron a câştigat o licitaţie pentru un contract pe cinci ani vizând operaţiuni de prospectare şi explorare pentru identificarea de gaze de şist pe un teritoriu de 440.000 de hectare, scrie Novinite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean: Asistenţa SUA pentru strategia energetică presupune şi discuţii privind gazele de şist

     “Mai mult ca niciodată, văzând ceea ce se întâmplă în Europa de Est, tema securităţii energetice naţionale este una care domină lista de priorităţi. Acesta este motivul pentru care Guvernul României a solicitat asistenţa americană de specialitate şi am discutat acest lucru cu secretarul Energiei, Ernest Moniz, la Washington, pentru aducerea la zi, pentru reconfigurarea strategiei naţionale în plan energetic”, a precizat ministrul Afacerilor Externe.

    Şeful diplomaţiei a explicat că această asistenţă, acest sprijin înseamnă foarte multe lucruri. “Înseamnă, de exemplu, eficienţă energetică, dar şi o cât mai strânsă cooperare, o prezenţă cât mai consistentă a companiilor americane în România, fie că vorbim de teritoriul continental, fie că vorbim de platforma continentală a Mării Negre, acolo unde o importantă companie americană (ExxonMobil – n.r.) este deja prezentă, precum şi un sprijin pentru un proiect ceva mai larg care este de interes european şi regional: interconectarea regională şi realizarea unei pieţe energetice regionale comune”, a precizat Titus Corlăţean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O familie din Texas a primit despăgubiri de aproape trei milioane de euro după ce a dat în judecată o companie de fracturare hidraulică

    Bob şi Lisa Parr, din Wise County, Texas, au susţinut că apa şi aerul au fost poluate de către companie, cauzându-le iritaţii, ameţeli şi alte stări de rău. Procesul a fost intentat în 2011, dar juriul a ajuns la un consens trei ani mai târziu. Familia Parr a primit despăgubiri în valoare de aproape trei milioane de euro, deşi ceruse de trei ori mai mult, relatează Business Insider.

    “Sunt copleşită”, a declarat Lisa Parr la aflarea verdictului. “Mă simt ca o persoană mică ce tocmai a reuşit să învingă cea mai puternică industrie din lume.”

    Verdictul ar putea încuraja şi alte familii să acţioneze în instanţă companiile de fracturare hidaulică. “Mai multe studii au arătat efectul nociv pe care sondele îl au asupra sănătăţii celor care lucrează sau locuiesc în zonă, însă toate aceste rapoarte nu au schimbat nimic”, a subliniat David Matthews, avocatul familiei Parr. “Acest verdict este dea dreptul revoluţionar: o să atragă atenţia companiilor de fracturare că nu mai sunt de neatins.”

    Compania Aruba Petroleum a primit, în 2011 şi 2012, amenzi pentru încălcarea standardelor de calitate privind siguranţa mediului înconjurător.

  • Oficial Chevron: Explorarea gazelor de şist la Pungeşti va începe în două-trei săptămâni

    Oficialii companiei Chevron au anunţat, marţi, că procesul de explorare a gazelor de şist în prima locaţie deţinută în România, cea de la Pungeşti, va începe în două-trei săptămâni, în condiţiile în care sonda a fost adusă deja în perimetrul amenajat la ieşirea din localitatea Siliştea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Procesul de forare va dura până la 90 de zile, urmând ca specialiştii firmei angajate de Chevron să preleveze mostre de sol, care vor fi analizate în laboratoare, unde va fi evaluată capacitatea zăcământului, în funcţie de care se va decide dacă este rentabilă şi exploatarea gazelor de şist.

    “În momentul de faţă, are loc operaţiunea de montaj a sondei, după care se va ridica pe poziţie pentru începerea operaţiunilor. Trebuie să ne asigurăm că tot ceea ce ţine de aceste utilaje se desfăşoară în siguranţă. Estimăm că, în două-trei săptămâni, vor începe operaţiunile de explorare”, a declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX managerul sitului deţinut de compania Chevron la Siliştea – Pungeşti, George Orbu.

    Compania Chevron a început lucrările de amenajare a suprafeţei deţinute în Siliştea – Pungeşti, pe care urmează să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui, în data de 2 decembrie 2013. După patru luni de activitate, lucrările de amenajare a platformei au fost finalizate, reprezentanţii companiei susţinând că au fost angajate 56 de persoane din judeţul Vaslui, din care 32 din comuna Pungeşti.

    Chevron a organizat, marţi, la Pungeşti, o acţiune denumită “Ziua porţilor deschise”, dedicată exclusiv ziariştilor, cărora li s-a permis accesul pe şantierul unde va fi amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

    Marţi la prânz, autocarul în care se aflau jurnaliştii care au vizitat perimetrul deţinut de Chevron la Pungeşti a fost lovit cu ouă şi pietre de către localnicii care au protestat faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, incidentul având loc la intrarea în localitatea Siliştea.

    Incidentele au avut loc în prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor care îi supravegheau pe protestatari la intrarea în localitatea Siliştea, pe drumul judeţean Gârceni-Vaslui, şi care au reuşit să îi îndepărteze pe aceştia de pe şosea.

    În urma incidentelor, nu a fost rănită nicio persoană.

    Marţi la prânz, peste 50 de localnici s-au adunat în faţa perimetrului deţinut de Chevron la Siliştea-Pungeşti, protestatarii, aflaţi lângă gardurile care delimitează perimetrul deţinut de Chevron, huiduind şi scandând lozinci precum “Apă, aer şi natură, nu fractură, nu cianură”, “România este ţara noastră, Chevron niciodată nu o s-o otrăvească”.

    Şi sâmbătă, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat la Pungeşti faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

    Duminică, proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Vaslui, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste. Autorizaţia pentru amplasarea sondei la Siliştea-Pungeşti a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei petroliere fiind începute efectiv în 2 decembrie 2013.

    Chevron deţine alte trei acorduri de mediu pentru explorarea gazelor de şist în judeţul Vaslui, respectiv în localităţile Puieşti, Păltiniş – Băceşti şi Popeni – Găgeşti. Recent, compania petrolieră a obţinut şi autorizaţie de construire pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist la Puieşti. Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că gazele de şist reprezintă un subiect care trebuie discutat serios, precizându-se că, dacă nu există gaze din producţia internă, atunci alternativa este cumpărarea acestora din Rusia, astfel că orice protest pe această temă trebuie să aibă un scop şi o finalitate.

  • Ponta, despre gazele de şist: Dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm? Din Rusia

     El a precizat că se referă la acest subiect după ce a observat protestele organizate, duminică, în cazul gazelor de şist.

    “Am văzut ieri – chiar dacă nu a fost foarte mediatizat, eu iau foarte în serios – discuţia despre gazele de şist. A fost o zi de organizare a unor proteste apropos de gazele de şist şi cred că e un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm foarte serios, pentru că trebuie spus «Bun, şi dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm ? Din Rusia». Adică, în contextul actual, cred că orice protest trebuie să aibă un scop şi o finalitate şi cred că o discuţie serioasă pe orice temă e utilă”, a spus Ponta.

    Peste 350 de persoane au participat, duminică după-amiază, în municipiul Vaslui, la un marş de protest faţă de gazele de şist, manifestanţii scandând lozinci împotriva clasei politice şi a firmei care desfăşoară activităţi de explorare a gazelor de şist în judeţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul Poloniei scuteşte de impozite industria gazelor de şist, până în 2020

    “Am adoptat soluţii destinate încurajării proiectelor gazelor de şist, între care scutirea de impozite a exploatării acestora, până în 2020”, a spus Tusk.

    El a precizat că după anul 2020 impozitele nu vor depăşi 40% din veniturile activităţilor de exploatare.

    Propunerea guvernului va fi trimisă Parlamentului în decurs de două săptămâni, iar Tusk speră la aplicarea unor proceduri accelerate în această problemă, mai ales în contextul conflictului ruso-ucrainean.

    Până în prezent, în Polonia au fost efectuate 50 de foraje la zăcăminte de şist, iar în iulie 2013 a început o primă activitate de exploatare, cu titlu experimental. Rezervele de gaze de şist ale Poloniei sunt evaluate la 800 de miliarde-2.000 de miliarde de metri cubi.

    În explorarea gazelor de şist din Polonia sunt implicate grupuri mari, precum Chevron şi ConocoPhillips.

    Importurile de gaze din Rusia acoperă 60% din necesarul anual al Poloniei, astfel că o posibilă perturbare a acestora reprezintă un motiv major de îngrijorare pentru autorităţi. În 2009, autorităţile poloneze au fost nevoite să reducă livrările de gaze către populaţiei, atunci când Gazprom a sistat furnizarea acestora Ucrainei din cauza neînţelegerilor legate de preţuri şi plăţi.

    Criza ucraineană a intensificat discuţiile referitoare la dependenţa de gazele ruseşti. În prezent, 91% din electricitatea din Polonia este produsă din huilă şi lignit, Polonia având rezerve suficiente de cărbune pentru următorii 150 de ani, conform estimărilor.

    Polonia are o populaţie de 38 de milioane de locuitori şi cea mai mare economie din Europa de Est, consumând în prezent 15 miliarde de metri cubi de gaze pe an.