BusinessMagazin

Tag: gaza

  • Majoritatea israelienilor consideră că nici Israelul şi nici Hamas nu au câştigat războiul din Gaza

    La întrebarea cum califică “rezultatele confruntărilor în urma încheierii armistiţiului între Israel şi Hamas”, 54% dintre persoanele intervievate au răspuns că niciuna dintre cele două părţi nu a câştigat, în timp ce 26% au apreciat că Israelul a câştigat conflictul, iar 16% au afirmat că mişcarea Hamas a ieşit învingătoare, restul participanţilor la sondaj neexprimând nicio opinie.

    De asemenea, cota de încredere a premierului Benjamin Netanyahu a cunoscut o scădere considerabilă: 50% dintre israelieni s-au declarat mulţumiţi de modul în care a condus operaţiunea “Limită de protecţie” lansată la 8 iulie, faţă de susţinerea de 77% înregistrată cu trei săptămâni mai devreme.

    Sondajul, publicat de cotidianul Haaretz, a fost realizat în rândul a 464 de cetăţeni israelieni şi are o marjă de eroare de 4,64%.

    Potrivit unui alt sondaj dat publicităţii miercuri seara de un post de televiziune privat, 54% dintre israelieni se opun armistiţiului, în timp ce 37% s-au pronunţat în favoarea acordului între Israel şi Hamas.

    Premierul Benjamin Netanyahu şi-a justificat, miercuri seara, într-o conferinţă de presă, decizia de a accepta armistiţiul afirmând că niciuna dintre solicitările Hamas nu a fost acceptată.

    Prezentând “succesul” operaţiunii “Limită de protecţie”, Benjamin Netanyahu a declarat că “Hamas nu a suferit o astfel de înfrângere de la înfiinţarea sa”.

    Premierul Netanyahu a recunsocut însă că “este prea devreme pentru a discuta despre o instaurare a calmului pe termen lung”.

    Armistiţiul, încheiat sub medierea Egiptului, a intrat în vigoare marţi, în urma conflictului care s-a soldat cu 2.143 de morţi în rândul palestinienilor.

    La rândul său, armata israeliană a suferit cele mai mari pierderi în această operaţiune de la războiul împotriva Hezbollah, în Liban, din 2006, cu 64 de soldaţi ucişi. De asemenea, şase civili au fost ucişi în urma conflictului din Gaza.

  • Un nou ATAC asupra unei şcoli ONU din Fâşia Gaza: Cel puţin zece palestinieni au murit

    “Potrivit primelor informaţii, sunt numeroşi morţi şi răniţi în şcoala UNWRA din Rafah după un bombardament”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Agenţiei ONU pentru refugiaţi palestinieni, Chriss Gunness.

    El nu a imputat responsabilitatea bombardamentelor unuia sau altuia dintre beligeranţi.

    Circa 30 de palestinieni au fost ucişi deja în atacuri asupra unor şcoli ONU la Beit Hanoun la 24 iulie şi la Jabaliya (nord) la 31 iulie, generând critici la nivel internaţional şi condamnarea ONU.

    UNRWA a acuzat în mod deschis Israelul că se află la originea dramei din Jabaliya.

    Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a calificat atacul împotriva şcolii din Jabaliya drept “nejustificabil”. “Trebuie stabilită responsabilitatea şi trebuie să se facă dreptate”, a insistat el. Washingtonul a condamnat, de asemenea, bombardamentul şi a cerut Israelului să facă mai multe eforturi pentru protejarea populaţiei din Gaza.

    Israelul consideră că mişcarea Hamas este responsabilă de bilanţul ridicat al operaţiunii Limită de Protecţie în rândul civililor, care reprezintă marea majoritate a morţilor palestinieni.

    Potrivit armatei israeliene, mişcarea islamistă palestiniană foloseşte civilii ca “scuturi umane” trăgând din zone locuite sau ascunzând arme şi centre operaţionale în şcoli, moschei sau spitale.

     

  • Israelul a început să-şi RETRAGĂ trupele din Fâşia Gaza

    “Ne retragem din unele zone, shimbăm unele (poziţii) în interiorul (teritoriului), această misune este în desfăşurare”, a declarat Peter Lerner, confirmând pentru prima dată oficial un început de retragere parţială.

  • Armata israeliană le permite locuitorilor din nordul Fâşiei Gaza să se întoarcă în casele lor

    Martori oculari au declarat că au constatat o retragere israeliană din satele situate în apropiere de Beit Lahiya, în nord, dar şi din Khan Younes, în sudul enclavei palestiniene.

    “Locuitorii din nordul Fâşiei Gaza au primit un mesaj în care erau anunţaţi că se pot întoarce în sectorul Beit Lahiya”, afirmă un comunicat al armatei.

    “Locuitorii sunt sfătuiţi să fie atenţi la dispozitivele explozive pe care Hamas le-a împrăştiat în zonă”, continuă textul.

    Locuitorii “au fost informaţi că se pot întoarce în deplină siguranţă la Beit Lahiya şi Al-Atatra”, un oraş vecin, a confirmat pentru AFP o purtătoare de cuvânt, declaraţiile sugerând că armata israeliană şi-a încetat operaţiunile în aceste sectoare.

  • Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului acuză Israelul că sfidează dreptul internaţional

    În ultima conferinţă de presă susţinută la Geneva înainte de finalul mandatului de şase ani, Navi Pillay a condamnat atacurile desfăşurate de armata israeliană în Fâşia Gaza împotriva unor locuinţe, şcoli, spitale şi centre ONU.

    “Niciunul nu pare a fi un act accidental. Par să fie acte de sfidare deliberate la adresa obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional”, pe care Israelul trebuie să le respecte, a afirmat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului.

    “Este absolut incontestabil că principiile de proporţionalitate şi precauţie au fost ignorate” de Israel, a declarat Navi Pillay. “Nu putem tolera această impunitate”, a adăugat ea.

    De asemenea, fostul judecător sud-african a afirmat că “cele două părţi comit încălcări grave ale drepturilor omului, care ar putea reprezenta crime la adresa dreptului internaţional umanitar şi a drepturilor omului”.

    La 23 iulie, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a lansat, în urma unei solicitări din partea palestinienilor, o comisie internaţională de anchetă asupra încălcărilor care ar fi fost comise în cadrul ofensivei israeliene din Fâşia Gaza. Membrii acestei comisii vor fi numiţi de preşedintele Consiliului, gabonezul Baudelaire Ndong Ella.

    În timpul dezbaterilor din Consiliu, săptămâna trecută, Navi Pillay a denunţat deja posibilele crime de război comise de Israel în Fâşia Gaza, precum şi atacurile lansate de Hamas împotriva unor zone civile.

    Între timp, bombardamentele au reînceput joi în Gaza, provocând moartea a cel puţin zece persoane şi ridicând la aproximativ 1.370 numărul palestinienilor ucişi, majoritatea civili, dintre care peste 245 de copii conform UNICEF, în 24 de zile de conflict, au precizat echipele de intervenţie locale.

    La rândul său, armata israeliană a înregistrat 56 de morţi, cel mai sângeros bilanţ de la războiul împotriva Hezbollah în Liban, din 2006.

  • Singura centrală electrică din Fâşia Gaza, avariată de un bombardament israelian

    “Singura centrală electrică din Gaza a încetat să mai funcţioneze după un bombardament israelian noaptea trecută, care a avariat generatorul de vapori înainte de a atinge rezervoarele de carburant care au luat foc”, a precizat Khalil.

    Incendii importante s-au declanşat în zona centralei, în centrul teritoriului palestinian, unde vehiculele de salvare nu reuşeau să pătrundă.

    Această uzină asigură aproximativ 30 la sută din consumul de electricitate din Gaza.

    Potrivit lui Fathi al-Sheikh Khalil, “cinci dintre cele zece linii electrice care vin din Israel pentru a aproviziona Fâşia Gaza au fost de asemenea avariate de bombardamentele israeliene, iar serviciile de mentenanţă nu pot ajunge în zonă pentru a le repara”.

    Pe lângă o penurie cronică de apă, enclava palestiniană, supusă din 2006 unei blocade israeliene, suferă de importante probleme în aprovizionarea cu electricitate.

    Chiar şi în vremuri normale, penele de curent în Gaza sunt cotidiene, de 8-12 ore pe zi, afectând spitale, şcoli, magazine sau uzine de tratare a apei.

    Conform ONU, cererea de electricitate în teritoriu este estimată la 360 de megawaţi, dintre care 120 sunt furnizaţi de Israel, 22 de Egipt şi 80 produşi de centrală.

  • Europa aruncă o mănuşă surprinzătoare Israelului

     Interdicţia înseamnă că statele şi firmele europene nu vor mai putea, de la anul, să transfere fonduri, să acorde credite, burse, granturi sau premii instituţiilor cu activitate în teritoriile ocupate.

    “Israelul nu va accepta dictatele europene asupra graniţelor sale. Nu vom ceda niciunei solicitări care vizează graniţele; astfel de chestiuni nu pot fi rezolvate decât prin negocieri directe între părţile implicate”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu, citat de agenţiile de presă internaţionale, afirmând că nu va permite ca sutele de mii de israelieni din teritoriile ocupate să fie afectaţi.

    Ministrul economiei şi comerţului, Naftali Bennett, a calificat decizia UE drept “terorism financiar” care ar putea provoca pierderi de miliarde de euro Israelului. Presa israeliană a amintit că UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu un volum al comerţului de 29,4 mld. euro în 2011, iar peste o treime din importurile israeliene provin din UE.

    Miniştrii de externe ai UE au decis, de asemenea, ca toate acordurile cu Israelul să excludă din obiectul lor teritoriile ocupate în 1967. Deciziile UE intervin după ce în ianuarie, ONU a cerut, fără succes, Israelului să înceteze expansiunea coloniilor evreieşti în teritorii şi să-şi retragă coloniştii, afirmând că aceste practici încalcă dreptul internaţional. De asemenea, Bruxellesul este nemulţumit pentru că extinderea coloniilor din teritoriile ocupate a însemnat, în unele cazuri, distrugerea unor aşezări sau proiecte de infrastructură palestiniene finanţate chiar cu fonduri europene acordate în scop umanitar.

    Benjamin Netanyahu a îndemnat UE să se ocupe de probleme mult mai presante din regiune, “ca războiul civil din Siria şi înarmarea nucleară a Iranului”. Cu câteva zile înainte, premierul israelian ceruse Occidentului să stopeze programul nuclear al Iranului, de la care comunitatea internaţională n-ar trebui să se lase distrasă de crizele din Siria şi Egipt, şi declarase că este gata de acţiune militară contra Iranului, despre care Netanyahu susţine că este foarte aproape de momentul când va obţine arma nucleară, moment estimat de el pentru jumătatea acestui an.

  • Cât de durabilă e pacea lui Bibi (VIDEO)

    Şansele armistiţiului rămân însă incerte, mai ales după ameninţările premierului israelian Benjamin Netanyahu (“Bibi”) privind o posibilă reluare a atacurilor dacă Israelul se va confrunta cu provocări în zonă din partea militanţilor Hamas. În plus, în Israel vor avea loc alegeri anticipate la 22 ianuarie, ceea ce a dat deja ocazia opoziţiei anti-Netanyahu să-l critice pe acesta că a încheiat armistiţiul cu “teroriştii din Hamas” în loc să declanşeze o ofensivă terestră în toată regula în Gaza.

    Dacă unii au văzut în ofensiva israeliană un fel de avertisment sau repetiţie în raport cu un posibil război contra Iranului, analiştii militari americani citaţi de New York Times dezavuează ipoteza, ţinând cont că Fâşia Gaza, strict ca teatru de război, are particularităţi care fac imposibilă o comparaţie cu Iranul. Pe de altă parte însă, ofensiva israeliană a oferit prilejul armatei să testeze cu succes noile interceptoare de rachete Iron Dome, care au contracarat 421 de atacuri cu rachetă ale Hamas din Gaza, cu o rată de succes de 84%. Aceasta este un semnal puternic pentru Hezbollah, principalul aliat al Iranului în regiune, care are baza în Libanul vecin Israelului şi despre care se estimează că ar putea avea până la 60.000 de rachete capabile să ţintească teritoriul de la graniţa de nord a Israelului.

    Ambasadorul Israelului în România, Dan Ben-Eliezer, a declarat că pentru realizarea unei păci durabile între Israel şi Autoritatea Palestiniană este necesar ca Hamas să accepte trei condiţii şi să vină la masa negocierilor. “Prima condiţie e să nu atace Israelul, a doua condiţie, să recunoască dreptul Israelului de a exista, iar a treia, să recunoască şi să accepte acordul anterior, încheiat între Israel şi Autoritatea Palestiniană. Până acum, Hamas a refuzat să accepte cele trei condiţii şi continuă să susţină credinţa sa că Israelul trebuie distrus, că trebuie şters de pe hartă! Ei refuză în mod absolut dreptul Israelului de a exista. Odată ce Hamas îşi va schimba poziţia şi va accepta aceste trei condiţii, poate că realitatea va fi alta”, a spus Dan Ben-Eliezer la emisiunea “După 20 de ani” de la PRO TV.

    “În al doilea rând, dacă palestinienii, conduşi de Abu Mazen, preşedintele Autorităţii Palestiniene, vor răspunde favorabil cererii Israelului de a reveni la masa negocierilor, de a nu evita negocierile directe, poate că şi asta ne va da o şansă la o pace durabilă între noi şi palestinieni”, a adăugat ambasadorul.