BusinessMagazin

Tag: garderoba

  • Povestea programatorului român care a pornit un business în industria textilelor. Ce nişă a găsit

    În Braşov, într-un atelier închiriat, de anul trecut zi de zi se produc şosete româneşti, din bumbac sau lână şi fibre sintetice, pentru toate vârstele şi de toate culorile. Iniţiativa este a lui Mihai Ionescu, programator de profesie, care s-a văzut antreprenor înainte de a şti în ce domeniu anume. Când a găsit o nişă, nu a zăbovit prea mult până s-o exploateze.

    „Totul a pornit când am început să-mi doresc să fac altceva, să dezvolt o afacere. Marea problemă era că nu ştiam ce aş putea să fac. Desigur, mă gândeam la producţie, dar ce? Nicio afacere nu garantează succesul. Mi-am dat seama că singura posibilitate de a reduce riscul unui insucces este producţia unor bunuri indispensabile, care se folosesc zi de zi, se uzează şi trebuie înlocuite, bunuri la care nu putem renunţa şi care nu costă mult”, povesteşte Mihai Ionescu. Aşa s-a născut ideea de a produce şosete. Pentru a o pune însă în practică, a profitat de o oportunitate, aceea a unui proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman. Mai simplu cunoscut sub numele de cod POCU. „Am investit 20.000 de euro din resurse proprii, la care s-au adăugat fondurile europene, în valoare de 80.000 de euro”, îşi aminteşte Mihai. Shoseta a început să existe în mintea lui în primăvara anului 2021, iar cunoştinţele lui în programare s-au dovedit a fi de folos, pentru că astfel nu a avut probleme în utilizarea softului pentru maşinile de tricotat şi în dezvoltarea interfeţei pentru platforma de vânzare. Businessul a prins însă cu adevărat contur abia un an mai târziu, în 2022. Cea mai mare provocare a fost selecţia angajaţilor, dar şi în relaţia cu clienţii a trebuit să se educe, confruntându-se pentru prima dată cu situaţii precum solicitări de comenzi personalizate sau retururi. A învăţat însă treptat să le facă faţă tuturor şi să-şi folosească timpul cât mai eficient. „Am avut patru angajaţi în 2022, dintre care doi fac parte din medii defavorizate. Vânzări am înregistrat în ultimele două luni ale anului, deoarece au durat foarte mult implementarea proiectului, achiziţia utilajelor, testarea produselor. În luna decembrie 2022 am avut vânzări de 40.000 lei”, spune Mihai Ionescu. Tot portofoliul de produse este fabricat într-un atelier amenajat într-un spaţiu închiriat în Braşov, iar vânzările se fac doar online, pe propriul site Shoseta. Produsele sunt confecţionate din bumbac pieptănat sau lână merinos şi fibre sintetice, iar utilajele permit ca încheierea să se facă fără cusătură la vârf. „Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pereche şi ajung până la 20 lei pentru o pereche, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi de 8, 10, 12 sau 18 perechi. De exemplu, cel mai ieftin pachet de şosete este 70 lei şi conţine 10 perechi.” Clienţii sunt majoritar persoane fizice care ţin ca şosetele pe care le încalţă să fie produse local şi care îşi doresc să susţină antreprenorii cu idei şi entuziasm. Iar pentru că Mihai Ionescu face parte dintre aceştia, el a desenat planuri de creştere pentru Shoseta. Tocmai de aceea, în 2023, intenţionează să cumpere noi utilaje care să-l ajute să-şi dezvolte portofoliul, să diversifice gama de produse şi, în final, să-şi majoreze vânzările.  

    Preţurile pornesc de la 7 lei şi ajung până la 20 lei pentru o pereche de şosete, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    LaiLui Concept – produse pentru călătorii (Bucureşti)

    Fondatori: Luisa Tronea şi Alex Berciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2022: 45.000 de lei (9.000 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinul ALTRNTV din Capitală şi la târguri

    KLANdestin şi KLANkids – restaurant cu loc de joacă (Bucureşti)

    Fondator: Constantin Slav

    Investiţii: peste 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Titan din Capitală

    Brăţara succesului – atelier de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Anda Constantin

    Cifră de afaceri în 2022: 230.000 de lei (46.000 de euro)

    Prezenţă: în mallul AFI Cotroceni din Capitală şi online

    Kiddos – serviciu de închiriere de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Streinu

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Panner – cofetărie (jud. Braşov)

    Fondatori: Georgiana şi Remus Gârbacea

    Cifră de afaceri în 2022: 850.000 de euro

    Prezenţă: zona Bran-Moieciu, judeţul Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei românce care, dupa ce a născut, a luat o decizie care avea sa îi schimbe viaţa. Ea şi-a deschis o afacere unde vinde lucruri de care ea a avut nevoie

    Fabiana Bogdan a absolvit Facultatea de Drept şi Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. A devenit mamă şi a înţeles că cele zece ore pe zi petrecute la birou, între dosare, vor suferi o transformare, pentru că priorităţile s-au schimbat, iar odată cu acestea a apărut şi nevoia materialelor comode şi naturale. Acela a fost declicul care a stat la baza a ceea ce este astăzi FB Bucharest, brandul de cămăşi din bumbac natural căruia i-a „împrumutat” propriile iniţiale.

    Îmi doresc să îmbrac femei pentru care contează calitatea materialului, simplitatea modelelor şi nota personală pe care fiecare dintre noi dorim s-o exteriorizăm. Prima colecţie poartă numele celui de-al doilea copil al meu şi va rămâne colecţia permanentă”, spune Fabiana Bogdan. A pornit de la o constatare, aceea că oferta de cămăşi pentru femei, spre deosebire de cea pentru bărbaţi, nu vine decât foarte rar şi cu elementul de personalizare prin monogramă.

    Pe lângă această facilitate, Fabiana a avut în minte şi o cămaşă care să fie comodă, care se poate purta chiar şi 12 ore pe zi fără disconfort, care să fie versatilă şi cu care purtătoarea să poată ieşi la cină sau în parc după ce pleacă de la birou. „Credem în conceptul de slow fashion, acesta fiind unul dintre principiile businessului. O cămaşă din bumbac organic nu are deloc o viaţă scurtă, poate fi asortată în nenumărate ţinute. Am ales această zonă deoarece, din punctul meu de vedere, cămaşa reprezintă un element de nelipsit din garderobă, un element pe care îl poţi privi ca pe o investiţie, având în vedere că poate fi purtat şi pentru mulţi ani.”

    Producţia cămăşilor FB Bucharest are loc în mai multe fabrici din România, o parte fiind externalizată, iar o altă parte – realizată intern. Materialele însă sunt importate din Italia. Fabiana Bogdan a lucrat la tipare timp de un an şi două luni şi a modificat prototipul de cinci ori până când a ajuns la ceea ce şi-a dorit, punându-se în postura clientei de fiecare dată. „Am pariat pe cămăşi pentru că merg bine cu orice. Fie că este combinată cu de jeans sau pantalon, cu o fustă sau chiar pe sub rochie, cămaşa e obiectul vestimentar care nu ar trebui să lipsească din garderoba unei femei.”

    În medie, preţul unei cămăşi FB Bucharest este de 300 de lei, iar businessul a generat anul trecut o cifră de afaceri de 14.700 de lei, după numai două luni şi jumătate de funcţionare. Investiţiile făcute de Fabiana Bogdan s-au ridicat la aproape 30.000 de lei până când afacerea şi-a făcut loc pe piaţa locală a modei. „Am pariat în pandemie de trei ori. Prima dată, când am decis să deschidem oficial acest business în anul 2021, un an deloc previzibil sau stabil. A doua oară, când am ales să facem doar un obiect vestimentar, şi nu de toate, cum fac aproape toţi sellerii mari.

    A treia oară, când am oferit oamenilor ţinute pe care mulţi le cred pliabile doar pe zona de office, în vreme ce lumea era în sistemul de work from home.” Chiar şi cu atâtea riscuri asumate încă de la început, Fabiana are planuri mari de extindere şi se gândeşte la îmbogăţirea gamei de produse.  „Anul 2022 a început pentru noi cu multe oportunităţi şi colaborări. Ne bucurăm că am reuşit să păşim din mediul online în mediul offline şi am fost prezenţi în diverse proiecte desfăşurate în cele mai mari centre comerciale din Bucureşti. În continuare, produsele noastre se regăsesc online, dar şi în magazine multibrand care promovează designerii autohtoni”, spune Fabiana Bogdan.

    În medie, preţul unei cămăşi FB Bucharest este de 300 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Gustarea Regelui – brand de salam (Timişoara)

    Fondator: Alin Macsim

    Investiţie iniţială: 22.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Twinkle – brand de lumânări parfumate (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Iagăru

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 20.000 de euro

    Prezenţă: online şi în spa-uri

    Nevinovat – joc de societate (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Mihai, Călin Demeter şi Robert Constantin

    Investiţie iniţială: 4.000 de lei (800 de euro)

    Prezenţă: online

    Twinkle Star – centru lingvistic

    Fondatoare: Ruxandra Raţă Bucevschi

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: Iaşi şi Botoşani

    Coffee Dive – cafenele (Bucureşti)

    Fondatori: Maria şi Mihai Pajereanu

    Investiţii: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri: 60.000 de euro

    Prezenţă: Crevedia

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte

    Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi care urmăresc tendinţele modei sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte, cu ajutorul consultantului potrivit.

    Aşa cum explică o expertă în domeniu, Milda Chellingsworth, care-şi oferă serviciile de stilistă clienţilor foarte bogaţi, bărbaţii sunt mai pretenţioşi decât femeile şi văd defecte pe care acestea nu le remarcă, ajungând să cheltuiască chiar mai mult pentru ţinutele dorite, scrie The Telegraph.

    Asemenea clienţi, alături de cliente, pot avea pretenţia să le fie aduse sugestiile vestimentare în locuri în care le e mai uşor să ajungă, aşa cum procedează clienţii ruşi, pentru care stilista se duce în Cipru, ori pot comanda ţinute nu neapărat pentru ei, ci pentru un grup de persoane apropiate. S-a cerut astfel „echiparea” cu costume Tom Ford a tuturor participanţilor la o nuntă, cheltuielile pricinuite de eveniment, incluzând costumele, situându-se la 20 de milioane de lire.

    În general, susţin alţi experţi din domeniul modei, clienţii japonezi sunt cei mai atenţi la detalii, iar chinezii sunt cei mai atenţi la materialele din care le sunt confecţionate hainele. Pe de altă parte, ruşii cer, nu rareori, ce e mai scump şi mai greu de găsit. Cei mai cheltuitori sunt americanii, ruşii şi arabii. Cum majoritatea clienţilor foarte bogaţi au mai multe case, aceştia solicită garderobe potrivite pentru fiecare. Toate hainele şi accesoriile sunt catalogate atent pentru a şti unde se află fiecare articol în caz că proprietarul îl duce la o altă locuinţă.

    Pe lângă consultanţă vestimentară, unii doresc şi sfaturi cu privire la culoarea maşinii şi, dacă tot au maşină nouă, merge şi o garderobă care să se asorteze cu ea.

  • Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte

    Se spune că femeile cheltuie o grămadă de bani pe haine şi accesorii, ceea ce însă nu e tocmai adevărat, căci şi bărbaţii bogaţi care urmăresc tendinţele modei sunt dispuşi să dea mulţi bani pe îmbrăcăminte, cu ajutorul consultantului potrivit.

    Aşa cum explică o expertă în domeniu, Milda Chellingsworth, care-şi oferă serviciile de stilistă clienţilor foarte bogaţi, bărbaţii sunt mai pretenţioşi decât femeile şi văd defecte pe care acestea nu le remarcă, ajungând să cheltuiască chiar mai mult pentru ţinutele dorite, scrie The Telegraph.

    Asemenea clienţi, alături de cliente, pot avea pretenţia să le fie aduse sugestiile vestimentare în locuri în care le e mai uşor să ajungă, aşa cum procedează clienţii ruşi, pentru care stilista se duce în Cipru, ori pot comanda ţinute nu neapărat pentru ei, ci pentru un grup de persoane apropiate. S-a cerut astfel „echiparea” cu costume Tom Ford a tuturor participanţilor la o nuntă, cheltuielile pricinuite de eveniment, incluzând costumele, situându-se la 20 de milioane de lire.

    În general, susţin alţi experţi din domeniul modei, clienţii japonezi sunt cei mai atenţi la detalii, iar chinezii sunt cei mai atenţi la materialele din care le sunt confecţionate hainele. Pe de altă parte, ruşii cer, nu rareori, ce e mai scump şi mai greu de găsit. Cei mai cheltuitori sunt americanii, ruşii şi arabii. Cum majoritatea clienţilor foarte bogaţi au mai multe case, aceştia solicită garderobe potrivite pentru fiecare. Toate hainele şi accesoriile sunt catalogate atent pentru a şti unde se află fiecare articol în caz că proprietarul îl duce la o altă locuinţă.

    Pe lângă consultanţă vestimentară, unii doresc şi sfaturi cu privire la culoarea maşinii şi, dacă tot au maşină nouă, merge şi o garderobă care să se asorteze cu ea.

  • Când dressingul devine el însuşi obiect de lux

    O dotare căutată a locuinţei în ultimii treizeci de ani, dressingul nu mai este un simplu spaţiu de depozitat haine şi pantofi, scrie Mansion Global, ci un spaţiu luxos în ton cu casa sau apartamentul în care se află.

    Dacă are ferestre, acestea pot fi acoperite cu o folie specială care să nu permită soarelui să decoloreze materialele delicate şi prevăzute cu jaluzele din materiale scumpe, folosite şi pe interiorul uşilor dulapurilor. Unele dressinguri sunt şi mici spaţii expoziţionale, cu tablouri pe pereţi, care pot fi inspirate de articolele de depozitate în încăpere. Sunt şi persoane care vor divane, flori proaspete şi fotografii de familie în dressing, pe lângă oglinzi. Firmele care se ocupă de design de interioare au solicitări de dressinguri luxoase în special de la femei, dar şi bărbaţii încep să fie interesaţi de aşa ceva.

  • Garderoba digitală

    Garderoba nu trebuie neapărat să fie alcătuită din hainele pe care le poţi pune în dulap, ci se poate extinde şi în lumea digitală, aşa cum au demonstrat-o diverse case de modă  care au lansat minicolecţii pentru jocuri video şi numai.

    De jocuri au fost atrase companii ca Louis Vuitton, Marc Jacobs sau Valentino, în timp ce Gucci s-a orientat spre aplicaţii ca WhatsApp sau iMessage, colaborând cu compania Genies pentru a le permite utilizatorilor să-şi îmbrace versiunile digitale în produse ale firmei, scrie Telegraph.

    Pe lângă acestea a mai apărut anul trecut şi o aplicaţie numită DREST, ai cărei utilizatori îşi pot îmbrăca şi accesoriza avatarurile cu articolele caselor de modă de lux. Unul dintre motivele pentru care moda digitală are căutare, se crede, este faptul că purtatul unei ţinute digitale care nu există în lumea reală e o cale de a demonstra celorlalţi statutul şi bunul gust al unei persoane şi reprezintă o soluţie bună pentru pandemie, când oamenii stau mai mult în casă şi nu prea mai au ocazii să poarte hainele reale elegante.

    Printre cele mai populare jocuri în rândul caselor de modă se numără „Animal Crossing: New Horizons” de la Nintendo, în care jucătorul intră în pielea unui personaj pe care-l poate personaliza cum doreşte şi care poate interacţiona cu ceilalţi utilizatori care se prezintă sub forma unor animăluţe antropomorfizate. Cel mai nou intrat în moda digitală este retailerul online Net-a-Porter care a lansat o insulă în cadrul acestui joc, unde jucătorii pot vedea şi achiziţiona o serie de articole vestimentare inspirate de colecţia-capsulă pentru sezonul de toamnă/iarnă 2020 a creatoarei franceze de modă Isabel Marant.

  • Ultima modă pentru femei: atac la garderoba masculină (GALERIE FOTO)

    Astfel, la Barneys New York cineva alege ceea ce consideră interesant pentru femei şi cere caselor producătoare să trimită şi măsuri mai mici, potrivite lor. Magazinul Isetan din Tokyo vinde cămăşi de la casa londoneză de modă masculină E. Tautz, care au însă gulerele ceva mai moi, dat fiind că clientele nu poartă cravată.

    Ultima modă pentru femei: atac la garderoba masculină (GALERIE FOTO)

    La rândul său, J.Crew, după ce a constatat că avea cerere mare din partea femeilor pentru pulovere bărbăteşti de caşmir, a decis să introducă în ofertă culori mai vii.

  • Doamnă, smochingul dumneavoastră! (FOTO)

    Primul pas a fost făcut acum mulţi ani, odată cu lansarea de către Yves Saint Laurent a aşa-numitului “Le Smoking” pentru femei, care a introdus un stil androgin. Mai nou însă, creatorii de modă propun ţinute inspirate din smochingul purtat de bărbaţi, scrie Financial Times.

    Astfel, actriţa Tilda Swinton a putut fi văzută la Globurile de Aur îmbrăcată într-o ţinută liliachie, compusă dintr-o jachetă cu revere ca de smoching.

    Gwyneth Paltrow s-a afişat, la un alt eveniment, într-o salopetă neagră cu decolteu generos, care avea şi ea revere ce aminteau de cele ale acestui articol vestimentar masculin.

    Rihanna a apărut şi ea cu un blazer cu aer masculin, semnat Stella McCartney.

    Foarte apreciate sunt şi rochiile-smoching, căutate pentru simplitatea lor şi nota aparte de rafinament pe care o dau. În plus, purtătoarele unor astfel de rochii le consideră mult mai feminine decât o simplă jachetă cu aer de smoching, preferându-le pentru farmecul lor subtil. Alte femei caută smochinguri adaptate lor pentru că lucrează într-un mediu cu foarte mulţi bărbaţi şi astfel reuşesc să se impună, ori pentru că li se pare că un simplu costum compus din jachetă şi pantaloni este prea masculin şi atunci un smoching peste o rochie sau combinat cu bluză şi fustă le dă eleganţa pe care o caută.

    Oricare ar fi motivul pentru a adopta asemenea elemente vestimentare, cert este că vânzările acestora au crescut mult în ultima vreme şi la fel şi numărul creatorilor care le includ în colecţiile lor, sub diverse forme şi combinaţii coloristice.

  • Cum sa-ti schimbi garderoba cu zero lei!

    Multi tineri, mai ales tinere, fac deja asta si se descurca
    foarte bine! Unii au descoperit in vanzarea de haine la mana a doua
    chiar si un potential de business.

    Vezi cum poti sa-ti vinzi hainele vechi pe
    www.incont.ro!

  • In garderoba lui Barbie

    Ca majoritatea designerilor de moda, Kim Culmone isi petrece zilele de munca analizand mostre de materiale, luand parte la focus grupuri, editand schite de design si batand magazinele in cautarea inspiratiei si a unor noi trenduri. Insa spre deosebire de majoritatea colegilor ei de breasla, Culmone are doar un singur client, inalt de 28 de centimetri: papusa incorecta anatomic, Barbie. Iar designul pentru un asemenea client iconic presupune o multime de timp si energie. Tinutele papusii trebuie planificate cu cel putin un an inainte.
    Culmone, senior manager pe design de produs la Mattel, se indreapta spre strazile si podiumurile de prezentare din New York si Paris pentru inspiratie. “In meseria mea totul se reduce la marime”, spune Culmone. “Se intampla adesea sa vedem o tinuta pe strada si sa ne trezim exclamand ‘O Doamne, asa ceva ar fi perfect pentru Barbie!’, insa de fiecare data aceasta arata cu totul altfel atunci cand este adaptata la dimensiunile ei.” Anumite imprimeuri sau materiale nu ar putea fi niciodata taiate astfel incat sa se potriveasca unor hainute atat de mici. Dupa cum recunoaste si Culmone, la mijloc sunt multe probe, greseli si idei abandonate.
    Culmone a inceput sa-si dezvolte propriile idei privind stilul atunci cand studia designul interior la Universitatea din Louisiana si apoi designul textil la Institutul de Moda si Design din Los Angeles. La mijlocul anilor ’90 a devenit cofondatoarea si directoarea de creatie a unui studio de design textil numit Design Garage Inc., in L.A.
    Insa compania si-a inchis portile in 1998, si astfel Culmone s-a trezit in cautarea unui job. Atunci s-a adresat biroului de career-service a fostei sale facultati si le-a spus ca vrea sa-si inceapa din nou cariera intr-o companie mare si stabila de data aceasta.
    In loc sa ajunga la un mare retailer ca J.Crew, Culmone a aterizat la Mattel. Atunci cand a inceput sa lucreze la “parintii lui Barbie”, ea nu-si imagina ca va ramane mai mult de sase luni in aceasta companie. “Imi inchipuiam ca voi lucra la un produs ceva mai ‘adult’ in viitorul meu”, spune ea. “Insa aceasta lume m-a prins incet-incet. Probabil ca de vina este si sentimentul acesta ca aici orice este posibil, sentiment pe care stiu ca nu l-as mai intalni intr-o piata ceva mai adulta.”
    Deci, ce este mai satisfacator – sa imbraci oamenii sau plasticul? Instinctual Culmone ar raspunde ca se simte mai bine in lumea jucariilor decat s-ar putea simti oriunde altundeva. “Industria de imbracaminte este un loc extraordinar de dificil”, spune ea.
    “Numarul de ore petrecut la birou este infiorator. Unii oameni nici macar nu sunt platiti. O parte dintre designerii nostri de la Mattel vin exact din aceasta lume si sunt extrem de fericiti sa scape de competitia acerba din aceasta industrie. “Desi se fereste sa scape cifre, ea spune ca designul pentru Barbie este rasplatit ‘mai mult decat corect’.”

    O pagina din agenda lui Kim Culmone:
    Intre orele 8 si 8:30 a.m. Ajunge la birou. Petrece 30 de minute verificandu-si e-mail-ul.
    8:30 – 10:30 a.m. Se intalneste cu echipa de designeri si ceilalti membri ai staff-ului pentru a discuta linia curenta de imbracaminte. Aceasta intalnire este urmata de o sedinta saptamanala
    in cadrul careia toata lumea, de la ingineri pana la cei care picteaza fata papusilor, isi prezinta rapoartele de activitate.
    10:30 – 11 a.m. Da o tura etajului in care este amplasata echipa de design, analizand mostrele de material ale designerilor care lucreaza cu noi trenduri ca denim colorat, impletituri cu ochiuri largi sau imprimeuri grafice mai deosebite.
    11 a.m. – 12 p.m. Intalniri cu designerii responsabili de ambalaj pentru a trece in revista schema coloristica, designul si textul pentru o cutie a unui nou produs.
    12 p.m – 1 p.m. Pranz de afaceri si o intalnire cu “echipa de lifestyle” (grupul care detine licenta pentru designul tricourilor, bicicletelor si gentutelor sub marca Barbie).
    1 – 3 p.m. Intoarcerea la sediu si oferirea de feedback referitor la ideile designerilor pentru linia de imbracaminte a sezonului urmator.
    3 – 5 p.m. Sedintele incep din nou. Prima este cu “echipa laboratorului chimic”, pentru a trece in revista produsele cosmetice care vor fi vandute impreuna cu noile papusi Barbie. Apoi urmeaza o prezentare sustinuta de grupul responsabil cu resursele exterioare, care recomanda produse ce nu pot fi realizate in interiorul companiei Mattel – precum o papusa Barbie care canta odata ce este conectata la un MP3 player.
    5 – 6 p.m. Se intoarce la birou acolo unde raspunde la e-mail-uri.
    6 – 8:30 p.m. Observa un focus grup alcatuit din cateva fetite care se joaca atat cu papusile Barbie, dar si cu noua linie extrem de populara de papusi Bratz produsa de principalul rival al companiei Mattel, MGA Entertainment.

    Fisa postului

    Numele functiei: Designer de moda pentru papusi.
    Companii care angajeaza: Producatorii de jucarii ca Mattel, Bratz, American Girl sau Madame Alexander.
    Unde sa cauti posturi libere: Companiile sunt de obicei cele care cauta si recruteaza designerii direct de pe bancile scolilor de design sau moda.
    Nivel salarial: Marile companii din lumea jucariilor platesc designerilor salarii compuse din sase cifre, comparativ cu cele 60.000 sau 70.000 de dolari care reprezinta salariul anual al unui designer de rand din domeniul modei la scara umana, conform Coroflot.com, un website de joburi in domeniul designului.
    Abilitati necesare: O diploma sau experienta in domeniul textilelor sau a modei este un must, iar abilitatea de a gandi la scara mica nu poate decat sa ajute in aceasta meserie.
    Numarul de posturi similare in Statele Unite: Mai putin de 500. Echipa responsabila de Barbie de la Mattel are in subordine 25 de designeri responsabili cu garderoba faimoasei papusi.