BusinessMagazin

Tag: Garda de Mediu

  • Bucureştiul rămâne oraş „de categoria a doua“ când vine vorba de calitatea aerului

    Bucureştiul, Braşovul, Iaşiul şi Craiova sunt oraşele din România care au fost clasate în anii trecuţi ca oraşe de categoria a doua din punctul de vedere al calităţii aerului, ceea ce înseamnă că nivelul maxim admis de poluare a fost depăşit de mai mult de 35 de ori pe an, potrivit Gărzii de Mediu.

    Cu excepţia Capitalei, celelalte municipii şi-au îmbunătăţit calitatea aerului prin implementarea unui plan conceput în acest sens. Bucureştiul însă a rămas la urmă, scrie Ziarul Financiar.

    „Doar Bucureştiul se află în procedură de infringement, principalele cauze ale poluării aici fiind traficul (în proporţie de 58%), încălzirea rezidenţială (27%), activitatea industrială (13%). Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) cuprindea mai multe măsuri care trebuia să fie implementate în perioada 2018-2022, dar în 2020 Primăria Capitalei a sistat investiţiile, iar măsurile nu au fost duse la îndeplinire“, spune Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii de Mediu.

    Un nou plan integrat de calitate a aerului nu a fost întocmit nici până astăzi, aşa că Bucureştiul îşi continuă existenţa cu procedura de infringement, în vreme ce cetăţenii sunt tot mai afectaţi de gradul ridicat de poluare.

    „Garda de Mediu va sancţiona şi va impune să se ducă la îndeplinire măsurile asumate, altfel lucrurile se vor agrava. Până acum, România a primit doar avertismente de la Uniunea Europeană”.

    Bucureştiul are opt staţii care monitorizează – teoretic – cât de poluat este aerul din oraş. În realitate însă, şapte din aceste staţii nu funcţionează de mai multe luni, potrivit unei analize ZF pe baza datelor de pe platforma Ministerului Mediului. Lipsa datelor a adus României la începutul lunii iunie 2023 un avertisment din partea Comisiei Europene, aşa că acum este nevoie de măsuri pentru a regla nefuncţionalităţile.

    „O problemă mare sunt arderile de deşeuri. Problema mai mare nu este cine generează aceste arderi, ci cine alimentează aceste persoane cu deşeuri”, mai spune Andrei Corlan.

    Printre măsurile propuse în Planul Integrat de Calitate a Aerului, se regăsesc achiziţia de autobuze electrice, tramvaie, troleibuze noi, semaforizare inteligentă, construirea de piste pentru biciclete, spălarea carosabilului, încălzire rezidenţială, lucrări de infrastructură majoră autostrada 0, centura municipiului Bucureşti, pasaje, poduri, lărgire intersecţii, lărgire bulevarde, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi.

    România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mult mai slab decât statele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Poluarea este un factor major care poate influenţa sănătatea populaţiei, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calităţii slabe a aerului.

  • Ministrul Mediului, despre incidentul de la Suceava: Garda Forestieră a pornit un control

    Declaraţia ministrului Tánczos Barna a apărut în urma atacului împotriva activistului Tiberiu Bosutar şi a jurnaliştilor care îl însoţeau, petrecut joi seară într-o pădure din comuna Coşma, judeţul Suceava.

    „M-am întâlnit cu Tiberiu Bosutar acum câteva săptămâni, la minister, am discutat despre importanţa muncii pe care o depune alături de toţi ceilalţi activişti de mediu şi avertizori de integritate. Avem aproape 1 milion de interogări în aplicaţia Inspectorul Pădurii iar cetăţenii, atunci când verifică transporturi şi reclamă nereguli, ne sprijină direct în lupta cu hoţii de lemne”, a spus ministrul Tánczos Barna.

    Ministrul Mediului a mai spus că a solicitat structurilor din sistemul silvic şi de mediu să coopereze cu autorităţile şi că Garda Forestieră Suceava a pornit un control în zonă.

    „Lucrurile au ajuns însă mult prea departe! Nu putem accepta asemenea fapte reprobabile, care pun în pericol integritatea şi chiar viaţa celor care apără pădurea. Condamn orice agresiune de acest fel şi îmi doresc ca toţi autorii acestor fapte împotriva activistului Tiberiu Boşutar şi a jurnaliştilor care îl însoţeau să fie identificaţi şi să suporte consecinţele legale maxime. Iar dacă se va confirma că o parte dintre agresori sunt personal silvic, ei trebuie să fie excluşi imediat din această breaslă. Le cer tuturor structurilor din sistemul silvic şi de mediu să ofere cooperare totală organele de anchetă penală şi să ofere întreg sprijinul pentru identificarea şi sancţionarea vinovaţilor. Garda Forestieră Suceava a pornit deja un control în acea zonă, iar orice abatere de la legislaţia silvică identificată va fi drastic sancţionată”, a explicat Tánczos Barna.

    Un jurnalist şi un activist de mediu au fost bătuţi cu bestialitate de aproximativ 20 de persoane într-o pădure din Suceava. Victimele făceau un reportaj despre tăierile ilegale de păduri, iar unii dintre agresori au fost duşi la audieri.
    Cei doi erau însoţiţi de un alt jurnalist. Ambele victime au ajuns la spital, iar echipamentele le-au fost distruse.

    „Regizorul şi jurnalistul Mihai Dragolea, care filma un documentar internaţional despre tăierile ilegale de păduri din România, a fost bătut crunt de circa 20 de indivizi într-o pădure de pe raza comunei Coşna (jud. Suceava). Echipamentul şi toate înregistrările i-au fost distruse. Alături de el se aflau realizatorul Radu Constantin Mocanu şi activistul de mediu Tiberiu Bosutar, care îi ajuta să identifice dovezile crimelor forestiere din Bucovina. Atacul a fost sever, două dintre victime pierzându-şi cunoştinţa în drum spre Spitalul Municipal din Vatra Dornei”, au relatat, pe Facebook, cei de la Greenpeace România.

    Mai multe persoane sunt audiate de poliţiştii suceveni.

  • Amenzi de două milioane de lei, date de Garda de Mediu pentru poluarea aerului din Capitală

    Garda Naţională de Mediu a anunţat marţi că în perioada 2020-2021 a dat amenzi în valoare de aproape 2 milioane de lei administraţiei locale şi operatorilor de salubritate din Capitală, în urma unor controale care au vizat calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor. 

    Potrivit unui comunicat al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), în urma controalelor au fost constatate neconformităţi legate de nerealizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), lipsa constituirii şi actualizării registrului spaţiilor verzi, realizarea de construcţii fără deţinerea actelor de reglementare privind protecţia mediului, tăieri neautorizate de arbori, respectiv nerealizarea măsurilor dispuse de comisarii GNM în timpul controalelor anterioare.

    Neregulile constatate au condus la aplicarea mai multor sancţiuni, atât Primăriei Municipiului Bucureşti şi Primăriilor de Sector, precum şi operatorilor de salubritate cu care acestea au incheiat contracte de prestări servicii.

    Astfel, în perioada 2020-2021, comisarii GNM au aplicat Primăriei Capitalei 3 amenzi, în valoare de 115.000 de lei, pentru nerealizarea Planului Integrat de Calitate a aerului şi lipsa Registrului spaţiilor verzi.

    De asemenea, potrivit unui comunicat al GNM, primăriile de sector au fost sancţionate după cum urmează:
    Primăria Sectorului 1 – a primit 4 amenzi, în valoare totală de 267.500 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Totodată, operatorul de salubritate care are contract de prestări servicii cu această primărie a fost amendat cu 100.000 lei pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 2 – a primit 3 amenzi, în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi neîndeplinirea măsurilor impuse de GNM. Totodată, operatorul de salubritate cu care Primăria Sector 2 a încheiat contract de prestări servicii a primit 3 amenzi, în valoare totală de 115.000 lei, pentru depozitarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate şi pentru nerespectarea prevederilor autorizaţiei de mediu.
    Primăria Sectorului 3 – a fost sancţionată cu 6 amenzi, în valoare totală de 215.000 lei, pentru neîndeplinirea măsurilor PICA, realizarea de construcţii fără autorizaţie de mediu, tăieri neautorizate de arbori şi nerealizarea măsurilor impuse de GNM. De asemenea, operatorul de salubritate care deserveşte Sectorul 3 a fost a primit 9 amenzi, în valoare totală de 595.000 lei, pentru funcţionarea fără autorizaţie de mediu, predarea deşeurilor la operatori economici neautorizaţi, lipsa prevenirii poluării atmosferei, nerespectarea prevederilor din autorizaţia de mediu şi nerealizarea măsurilor impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 4 – a primit 3 amenzi, în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Operatorul de salubritate care are contract încheiat cu primăria de sector a fost amendat cu 100.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 5 – a primit 3 amenzi în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Totodată, operatorul care deserveşte acest sector a primit 3 amenzi în valoare de 210.000 lei pentru nerealizarea măsurilor de salubrizare şi funcţionarea fără autorizaţie, pentru care a primit şi o sancţiune complementară de sistare a activităţii.
    Primăria Sectorului 6 – a fost sacţionată cu 3 amenzi însumând 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.

    Potrivit GNM; însumate, amenzile ajung la 1.977.000 lei.

  • Garda de Mediu Bihor a descoperit mai multe gropi de gunoi ilegale, în două arii naturale protejate

    Gunoaiele au fost descoperite de comisarii Gărzii de Mediu în localităţile Batăr şi Tăut, în zona digului de protecţie al râului Crişul Negru, şi în localitatea Talpoş, în apropierea unui cimitir. Este vorba despre deşeuri amestecate: menajere, plastice, hârtie-carton, textile, inerte, anvelope şi voluminoase.

    Suprafaţa totală de teren transformat în groapă de gunoi este 25.000 de metri pătraţi. Parţial, gunoaiele sunt acoperite cu pământ şi o parte au ajuns în albia râului Crişul Negru, au descoperit comisarii Gărzii de Mediu. Autorităţile locale au fost amendate şi au fost stabilite mai multe măsuri.

    „Ca urmare a acestor neconformităţi au fost stabilite măsuri de igienizare a amplasamentelor până la data de 31.03.2021. Astfel, UAT Batăr a fost sancţionată contravenţional cu amendă contravenţională în valoare de 100.000 lei pentru nerespectarea prevederilor OUG 195/2005”, au anunţat reprezentanţii Gărzii de Mediu Bihor.

    Anul trecut, Primăria Batăr a mai primit o amendă în valoare de 30.000 lei pentru că a abandonat deşeuri în aceleaşi zone. Garda de Mediu va supraveghea zona şi în următoarea perioadă.

  • (Ghi)donează aer curat!

    RECICLAD`OR

    Motivaţie:
    Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) recomandă, în fiecare an, tema Zilei Mondiale a Mediului, iar tema pentru anul 2019 a invitat la analizarea modului în care putem face schimbări în viaţa noastră de zi cu zi pentru a reduce poluarea aerului pe care o producem şi pentru a contracara încălzirea globală şi efectele acesteia asupra propriei noastre sănătăţi.

    Descrierea proiectului:
    Pe 5 iunie 2019, de Ziua Mondială a Mediului, Reciclad`OR in parteneriat cu Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu a lansat acţiunea „GhiDonează aer curat!”, prin care, spun reprezentanţii companiei, au „dat verde reducerii amprentei de carbon, pentru a atrage atenţia asupra problemei mondiale a poluării aerului”.
    În cadrul acţiunii, sute de elevi (clasele 0 – IV) din mai multe şcoli din Capitală au concurat pe trotinete, skateboard-uri şi role într-o competiţie ce a cuprins probe de viteză şi îndemânare, dar şi activităţi interactive pe teme ecologice.
    Acţiunea s-a desfăşurat pe Esplanada Arenei Naţionale şi s-a înscris în seria evenimentelor organizate în cadrul proiectului „Comisar în devenire”, iniţiat de Garda Naţională de Mediu şi Reciclad`OR în scopul formării unei atitudini responsabile a tinerei generaţii faţă de mediului înconjurător.

    Efecte:
    Prin intermediul proiectului, Reciclad`OR, împreună cu Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu, şi-au propus să combine atât conştientizarea şi informarea copiilor cu privire la această strigentă problemă de mediu, prin: dezvoltarea motivaţiei şi responsabilităţii în rândul elevilor, părinţilor şi a întregii comunităţi şcolare, pentru sănătatea şi ocrotirea mediului înconjurător, implicarea activă a elevilor în acţiuni de colectare separată a deşeurilor de ambalaje, proiecte de reciclare creativă si reciclarea deşeurilor, dezvoltarea unui comportament etic, civic şi a unor deprinderi de ocrotire a biodiversităţii, conştientizarea impactului negativ al poluării aerului asupra calităţii mediului înconjurător, formarea unor deprinderi de conservare a naturii, formarea premiselor pentru înţelegerea relaţiilor om-mediu înconjurător şi interdependenţei dintre calitatea vieţii şi a mediului,recunoaşterea impactului negativ al neglijenţei umane asupra naturii. „(Ghi)donează aer curat!” a mobilizat sute de elevi prin concursuri eco – interactive, fiind premiaţi de către organizatori pentru implicare şi încurajaţi spre reducerea amprentei de carbon şi reducerea poluării aerului. Proiectul s-a desfăşurat cu sprijinul Asociaţiei Alucro şi Aqua Sport. 

  • Culmea eficienţei în România: să ai trei instituţii de protecţia mediului, dar cu toate acestea să nu măsoare nimeni nivelul poluării

    În România există trei instituţii care se ocupă cu protecţia mediului, şi anume, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu.

    Fiecare din cele trei instituţii are mii de angajaţi, dar poluarea aerului este măsurată de asociaţii independente. În momente de criză, precum depăşirea valorilor maxime admise ale poluării, toate cele trei instituţii sunt luate pe nepregătite.

    ANPM se ocupă  de implementarea prevederilor re­gu­lamen­tului de mediu şi este şi instituţia care aplică şi ra­por­tează starea naţională a mediului. Autoritatea de con­trol şi inspecţie este Garda Naţională de Mediu. Ministerul Mediului finanţează integral cele două instituţii aflate în subordinea sa.

    Fiecare dintre cele trei instituţii are conducere şi consi­lieri proprii, departamente administrative, direcţii de resur­se umane şi direcţii juridice. ANPM-ul are mai mulţi an­gajaţi la direcţia juridică şi de resurse umane (60) decât are la Direcţia Centru de evaluare a calităţii aerului (48). Viorel Toma, preşedintele ANPM, câştigă un salariu de 8.800 de lei pe lună, iar ministrul mediului Costel Alexe câştigă 10.000 lei, conform ultimelor declaraţii de avere.

    Garda Naţională de Mediu este o instituţie cu peste 900 de angajaţi, pe când Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordinea sa 42 de agenţii judeţene şi circa 1900 de salariaţi.

  • Apel disperat al locuitorilor unui sat din Călăraşi : Suntem sufocaţi de zecile de mii de tone de deşeuri aduse ilegal din Bucureşti

    Apel disperat al locuitorilor din Ulmeni, jud. Călăraşi către Garda de Mediu şi autorităţi: Suntem sufocaţi de zecile de mii de tone de deşeuri aduse ilegal din Bucureşti

    Mii de tone de deşeuri menajere şi spitaliceşti provenite din Bucureşti sunt aduse zilnic încă din luna octombrie anul trecut, în satul Ulmeni, din judeţul Călăraţi la o distanţă de nici 300 de metri de fluviul Dunărea şi depozitate direct pe sol, în imediata vechinătate a locuinţelor oamenilor, de către firma Utiltrailer şi Cassano Metal. Apelul disperat al locuitorilor nu este luat în seamă de Garda Naţională de Mediu, de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului şi de alte autorităţi care ar trebui să se implice în stoparea acestei ilegalităţi şi în afectarea sănătăţii locuitorilor.

  • Transalpina este sufocată de gunoaie. Garda de Mediu a AMENDAT o primărie cu 15.000 de lei

    Potrivit comisarului şef al Gărzii de Mediu Gorj, Gheorghe Sanda, Primăria Novaci a fost amendată, miercuri, pentru că nu a respectat termenul primit pentru a ridica deşeurile lăsate de turişti pe Transalpina.
     
    Comisarii au găsit saci plini cu gunoi pe marginea drumului spre staţiunea Rânca.
     
    Şeful Gărzii de Mediu Gorj, Gheorghe Sanda, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că amenda dată Primăriei Novaci se ridică la 15.000 de lei, deoarece era obligată să ia toate măsurile pentru ridicarea deşeurilor aruncate pe drumul spre Rânca.
     
    „Primăriile dau vina pe turişti, turiştii sunt de negăsit”, a declarat Gheorghe Sanda.
     
    Turiştii care vor fi prinşi în timp ce aruncă gunoiul pe marginea drumului riscă amenzi de până la 2.000 lei.
     
    „Din păcate, o mare parte din deşeurile abandonate în zona Transalpina – Rânca provin de la turişti, nu am depistat persoane săvârşind aceste fapte, dar monitorizăm în continuare zona şi, împreună cu Poliţia Locală, cu siguranţă vom depista şi astfel de cazuri, maşini care se întorc din staţiunea Rânca abandonează deşeuri la plecare către casă”, a mai declarat Gheorghe Sanda.
     

  • Ce spun proprietarii pensiunii acuzate de poluarea lacului de la Paltinu: “Este imposibilă deversarea fecalelor şi a deşeurilor menajere din bazinul cu apă epurată”

    Redăm integral reacţia proprietarilor pensiunii ATRA:

    “Am fost neplăcut surprinşi că în ultima săptămână, pensiunea ATRA din Valea Doftanei a fost victima unor acuzaţii neadevărate cu privire la deversarea apelor fecaloid menajere în lacul de acumulare Paltinu. Considerăm că aceste acuzaţii sunt nefondate şi lucrăm îndeaproape cu autorităţile pentru a clarifica această situaţie.

    Pensiunea ATRA deţine propria staţie de epurare a apelor uzate menajere, de tip Aquamax cu alimentare secvenţiala (SBR) produsă de ATB UMWELT TECHNOLOGIEN GmbH GERMANIA. Aceasta este agrementată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu indicatori de calitate a apelor uzate ce se încadrează în limitele maxime admise de prevederile NTPA 001/2002 pentru evacuare în emisar. Echipamentul este revizuit conform programului de service al producătorului, ultima verificare efectuându-se în luna februarie a.c.

    După epurare, apa este stocata într-un bazin etanş şi apoi este refolosită. Ţeava care se află în partea superioară a bazinului cu apa epurată este o ţeavă de aerisire prin care nu se face deversare de deşeuri. Este imposibilă deversarea fecalelor şi a deşeurilor menajere din bazinul cu apă epurată.

    În cadrul vizitei celor două autorităţi, nu s-au constatat dovezi care să susţină acuzaţiile de contaminare cu dejecţii şi ape fecaloid menajere.

    Pensiunea ATRA a fost construită în anul 2011 şi în anul 2013 a câştigat titlul de „proiectul verde al anului”, ca o recunoaştere a filozofiei companiei noastre de a dezvolta un proiect în strânsă comuniune cu natura, respectând cele mai înalte standarde de mediu din domeniu. Mai mult decât atât, compania noastră s-a implicat încă de la înfiinţare în igienizarea zonei, organizând acţiuni de voluntariat şi sesizând autorităţile în mai multe rânduri asupra nerespectării regimului deşeurilor din zonă, care riscau să transforme lacul Paltinu într-o groapă de gunoi. Natura a fost cea care ne-a oferit acest loc minunat şi ne reafirmăm respectul şi dorinţa de a o menţine cât mai curată”.

    Reprezentantii pensiunii de cinci margarete din Valea Doftanei au fost amendati cu 160.000 de lei de catre Garda de Mediu si Politie, dupa ce autoritatile au descoperit ca unitatea deversa apele menajere si pe cele cu fecale in lacul de acumulare.

    Seful Garzii de Mediu Prahova, Sorin Dumitrascu, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca amenda a fost aplicata in baza Legii 95 din 2005, pe motiv ca pensiunea nu a respectat autorizatia de mediu pe care o detine. Mai exact, reprezentantii pensiunii nu au putut face dovada ca in ultimii doi ani au eliminat apele uzate din bazinul de colectare de care constructia dispune, desi au contract cu o firma pentru vidanjare.

    “Nu a prezentat (reprezentantul pensiunii Atra – n.r.) buletine de analiza la apele uzate si nici formulare de vidanjare. Are contract cu firma de vidanjare, dar nu a prezentat niciun act care sa dovedeasca ca ar fi facut o vidanjare in doi ani de zile”, a afirmat Dumitrascu.

    El a precizat ca pensiunea a primit ca amenda suma maxima prevazuta de lege, dar ca reprezentantii acesteia au posibilitatea legala ca in termen de 48 de ore sa achite jumatate din minimul amenzii prevazut de lege, respectiv 25.000 de lei, in conditiile in care amenda minima este de 50.000 de lei.

    Tot marti, pensiunea Atra a fost amendata si de Inspectoratul de Politie Prahova.

    Purtatorul de cuvant al acestei institutii, Raluca Brezeanu, a afirmat ca reprezentantii pensiunii au fost amendati cu 60.000 de lei, pentru savarsirea contraventiei de “deversare in apele de suprafata sau subterane de ape uzate fecaloid sau menajere”. Si in acest caz amenda aplicata este cea maxima prevazuta de lege, iar reprezentantii pensiunii au posibilitatea de a achita in 48 de ore 15.000 de lei, reprezentand jumatate din sanctiunea minima prevazuta de lege.

    Comisarii de mediu si politistii din Prahova au descoperit, la sfarsitul saptamanii trecute, ca pensiunea de cinci margarete Atra din Valea Doftanei deversa apele menajere si pe cele cu fecale in lacul de acumulare Paltinu. Pe unul dintre peretii bazinului betonat vidanjabil care colecta apele uzate produse de pensiune a fost gasita o teava din PVC, lunga de aproximativ 15 – 20 de metri, ingropata in pamant, care ducea la lacul de acumulare.

    Lacul de acumulare al barajului Paltinu este sursa de apa potabila pentru unele dintre localitatile din judetul Prahova, printre care si municipiul Ploiesti, care este alimentat partial din acest lac.

  • Ce au găsit poliţia şi garda de mediu la “Pensiunea anului 2013 din România”. Au dat amenzi de 160.000 de lei

    Comisariatul Judetean Prahova al Garzii de Mediu a amendat, marti, cu 100.000 de lei pensiunea de cinci margarete Atra din localitatea prahoveana Valea Doftanei, dupa ce autoritatile au constatat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca pensiunea deversa ape menajere si ape cu fecale in lacul de la Paltinu.

    Seful Garzii de Mediu Prahova, Sorin Dumitrascu, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca amenda a fost aplicata in baza Legii 95 din 2005, pe motiv ca pensiunea nu a respectat autorizatia de mediu pe care o detine. Mai exact, reprezentantii pensiunii nu au putut face dovada ca in ultimii doi ani au eliminat apele uzate din bazinul de colectare de care constructia dispune, desi au contract cu o firma pentru vidanjare.

    “Nu a prezentat (reprezentantul pensiunii Atra – n.r.) buletine de analiza la apele uzate si nici formulare de vidanjare. Are contract cu firma de vidanjare, dar nu a prezentat niciun act care sa dovedeasca ca ar fi facut o vidanjare in doi ani de zile”, a afirmat Dumitrascu.

    El a precizat ca pensiunea a primit ca amenda suma maxima prevazuta de lege, dar ca reprezentantii acesteia au posibilitatea legala ca in termen de 48 de ore sa achite jumatate din minimul amenzii prevazut de lege, respectiv 25.000 de lei, in conditiile in care amenda minima este de 50.000 de lei.

    Tot marti, pensiunea Atra a fost amendata si de Inspectoratul de Politie Prahova.

    Purtatorul de cuvant al acestei institutii, Raluca Brezeanu, a afirmat ca reprezentantii pensiunii au fost amendati cu 60.000 de lei, pentru savarsirea contraventiei de “deversare in apele de suprafata sau subterane de ape uzate fecaloid sau menajere”. Si in acest caz amenda aplicata este cea maxima prevazuta de lege, iar reprezentantii pensiunii au posibilitatea de a achita in 48 de ore 15.000 de lei, reprezentand jumatate din sanctiunea minima prevazuta de lege.

    Comisarii de mediu si politistii din Prahova au descoperit, la sfarsitul saptamanii trecute, ca pensiunea de cinci margarete Atra din Valea Doftanei deversa apele menajere si pe cele cu fecale in lacul de acumulare Paltinu. Pe unul dintre peretii bazinului betonat vidanjabil care colecta apele uzate produse de pensiune a fost gasita o teava din PVC, lunga de aproximativ 15 – 20 de metri, ingropata in pamant, care ducea la lacul de acumulare.

    Lacul de acumulare al barajului Paltinu este sursa de apa potabila pentru unele dintre localitatile din judetul Prahova, printre care si municipiul Ploiesti, care este alimentat partial din acest lac.

    Pensiunea Atra a primit anul acesta titlul de “Pensiunea anului” la Gala premiilor de excelenta in turism.

    Proiectul Atra Doftana, un resort exclusivist, a inceput in 2009 si a fost finalizat in 2011, in conceperea si dezvoltarea sa fiind implicate patru persoane: Emil Munteanu, Eduard Dimitriev, Stefan Mustata si Razvan Florea.

    Atra Doftana este prima unitate turistica inaugurata de compania Top Resorts, specializata in dezvoltarea de proiecte turistice integrate in natura, care a investit aproximativ un milion de euro, din care o cota de aproximativ 20%, finantata prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).

    Pensiunea este o constructie noua, realizata dupa planuri avangardiste. Motto-ul postat pe site-ul unitatii turistice este “Design avangardist intr-un cadru natural nepoluat”. Contactati telefonic, luni, reprezentantii pensiunii au spus ca vor exprima un punct de vedere in scris, in zilele urmatoare.