BusinessMagazin

Tag: gaming

  • (P) Lucruri de luat în considerare înainte de a cumpăra un mouse de gaming

    Jucătorii se pot bucura de experienţa de joc doar dacă au un mouse care se potriveşte stilului lor de joc şi confortabil de utilizat. Gamerii pot folosi mouse-ul obişnuit pentru a juca jocuri, dar nu vor avea aceeaşi experienţă ca atunci când folosesc un mouse de gaming. Mouse-ul de gaming are caracteristici unice care îl separă de un mouse obişnuit.

    De exemplu, un mouse de gaming are un software îmbunătăţit pentru a personaliza reglajele şi este capabil să suporte atât DPI cât şi CPI ridicat. Un mouse obişnuit este cunoscut pentru latenţa ridicată în comparaţie cu un mouse de gaming. În plus, pentru ca un mouse de gaming să fie util, acesta ar trebui să folosească senzori, care ajută la menţinerea mişcărilor mai rapide în comparaţie cu mouse-ul obişnuit. Caracteristicile menţionate ilustrează diferenţa dintre un mouse de gaming şi un mouse obişnuit. Caracteristicile unice îmbunătăţesc experienţa de joc.

    Iată câţiva factori pe care trebuie să îi luaţi în considerare înainte de a cumpăra un mouse de gaming.

    La fel ca o tastatură de gaming, cerinţele unui mouse de gaming depind de tipul de joc pe care îl jucaţi. În consecinţă, jocul pe care intenţionaţi să îl jucaţi va determina caracteristicile pe care le consideraţi cele mai importante pentru mouse-ul de gaming. De exemplu, jucătorii de RTS şi MMO vor avea nevoie de butoane suplimentare care pot fi atribuite unor funcţii alternative şi macro-uri, în comparaţie cu jucătorii de FPS care se concentrează pe precizie şi urmărire rapidă.

    Determinarea celui mai bun senzor pentru experienţa dvs. de joc va depinde de preferinţele dvs. personale. Gamerii sunt împărţiţi dacă senzorii laser şi optici. Mouse-ul pro-optic susţine că este cel mai bun senzor datorită capacităţii sale de a oferi utilizatorilor un senzor şi o experienţă de joc mai reactivă. În plus, spre deosebire de mouse-ul cu laser, un mouse optic nu tinde să prezinte lag.

    În trecut, mouse-urile wireless erau considerate ca având o reacţie lentă, necesară pentru jocuri de mare viteză, octanice şi reactive. Cu toate acestea, tehnologia îmbunătăţită a permis mouse-urilor de gaming fără fir să funcţioneze la fel ca şi cele cu fir. Diferenţa semnificativă este reprezentată de preţul celor două. Mouse-urile de gaming fără fir sunt considerate mai scumpi în comparaţie cu cele cu fir.

    DPI se referă la rata de pixeli pe care se va deplasa cursorul de pe ecran la fiecare centimetru de mişcări ale mouse-ului. În consecinţă, dimensiunea ecranului dvs. va determina DPI-ul adecvat. Dacă aveţi un ecran mai mare, aveţi nevoie de un mouse cu DPI mai mare, deoarece rezultă o mişcare mai semnificativă a mouse-ului pe ecran pe fiecare inch de progresie a mouse-ului. Procesul vă poate îmbunătăţi experienţa de joc.

    Pe de altă parte, CPI este rezoluţia fizică a camerei care este utilizată în senzorii mouse-urilor. Aceasta reprezintă eşantionarea pe inch. Atât CPI, cât şi DPI pot determina sensibilitatea mouse-ului dumneavoastră. În consecinţă, mouse-ul de gaming trebuie să aibă o gamă largă de sensibilitate pentru a vă îmbunătăţi experienţa de joc.

    Greutatea unui mouse de gaming este vitală, deoarece determină capacitatea de a vă bucura de stilul dvs. de joc. Dacă sunteţi un gamer care îşi mişcă mouse-ul de colo-colo, greutatea mouse-ului va conta. Unele mouse-uri de gaming au greutăţi reglabile care pot fi adăugate sau eliminate în funcţie de preferinţele utilizatorului.

    Cei mai mulţi gameri folosesc stiluri de prindere cu vârful degetelor, cu unghiile sau cu palma pentru a-şi îmbunătăţi experienţa de joc. Tipul de stil de prindere a mouse-ului este esenţial, deoarece determină greutatea şi forma mouse-ului pe care le veţi găsi a fi cele mai confortabile.

    Este esenţial să cumpăraţi un mouse pe care îl puteţi personaliza cu uşurinţă în funcţie de preferinţele dumneavoastră. Prin urmare, atunci când cumpăraţi un mouse de gaming, luaţi în considerare dacă iluminarea mouse-ului este sau nu deranjantă. În plus, luaţi în considerare capacitatea de a personaliza butoanele şi software-ul pentru a se potrivi cu alegerea dvs. preferată.

  • Cine este Darren Sugg, principalul creator al Fortnite – unul dintre cele mai populare jocuri video din ultimii ani

    Darren Sugg s-a născut pe 1 august 1977 în Carolina de Nord, SUA şi este directorul creativ şi principalul designer al companiei de jocuri de video Epic Games, responsabilă pentru crearea celebrului Fortnite.

    De tânăr, Sugg a dezvoltat o fascinaţie pentru jocurile video, decizia de a-şi începe o carieră în industria de gaming venind cât se poate de natural după terminarea liceului. În urma absolvirii, Sugg s-a înscris la Colegiul Marist din New York, unde avea să obţină o diplomă în comunicaţii şi multimedia în anul 2000.

    Şi-a continuat studiile învăţând limbaje de programare, HTML şi Flash Design, un set standard de aptitudini pentru dezvoltarea unui joc video. Ulterior, avea să îşi perfecţioneze abilităţile ca manager de dezvoltare în cadrul companiei TenTv, însă prima slujbă din industria gaming-ului a venit trei ani mai târziu cu firma Turbine Inc, unde a primit funcţia de Game Systems Developer.

    După alţi trei ani, a fost promovat şi a devenit Senior Game Systems Developer, lucrând la diverse extensii pentru jocul „The Lord of The Rings Online”, valabil în America de Nord, Europa, Japonia şi Australia.

    Acumulând un set nou de informaţii, Sugg a părăsit Turbine şi a decis să accepte rolul de director creativ într-o firmă relativ nouă – Epic Games. Compania cu sediul în Cary, Carolina de Nord era cunoscută la acel moment pentru dezvoltarea motorului grafic Unreal. Conform Guiness, este motorul grafic cu cel mai mare succes la nivel mondial.

    Finala Fortnite World Cup din 2019. Premiul total pus la bătaie a ajuns la 30 de milioane de dolari

    Sugg a simţit pentru prima dată faima când a ajutat la crearea jocului video „Fortnite Battle Royale”. Putând fi descărcat pe gratis, jocul s-a dovedit a fi un succes, primind o mulţime de recenzii pozitive. Până acum, jocul înregistrează 250 de milioane de conturi, generează venituri de peste 2 miliarde de dolari şi a devenit un fenomen cultural, fiind recunoscut de numeroase celebrităţi şi personalităţi din social media.

    În ceea ce priveşte viaţa privată a designer-ului, Sugg preferă să divulge cât mai puţine aspecte. De regulă, participă la evenimente doar pentru a promova jocurile la care lucrează şi nu are conturi de Facebook, Twitter şi Instagram. De asemenea, Sugg are o avere netă cuprinsă între 1 şi 5 milioane de dolari.

    Epic Games s-a găsit în ultimele săptămâni în centrul unui scandal cu gigantul american Apple, care solicită o taxă de 30% la orice achiziţie făcută prin magazinul lor de aplicaţii. În consecinţă, aplicaţia Fortnite a început să le permită utilizatorilor efectuarea de achiziţii în aplicaţie prin App Store sau direct prin Epic Games. Drept răspuns, Apple a retras Fortnite din magazinul de aplicaţii.

    În contextul cererii tot mai mari din ultimele luni, Epic Games a atras o mulţime de critici din cauza felului în care îşi munceşte angajaţii, ajungându-se la 70-100 de ore lucrate pe săptămână, potrivit declaraţiilor foştilor membri ai companiei. De asemenea, liderii firmei ar inspira o aşa-zisă „cultură a fricii” care nu poate decât să alimenteze controversele din ultimul timp.

     

  • Afacerea dezvoltată în Bucureşti de un antreprenor român a ajuns pe lista companiilor urmărite de Apple

    Andrei Lopată a făcut parte din primele echipe ale marilor producători de jocuri care au intrat pe piaţa din România, iar acum se luptă cu ei pe nişa jocurilor pe mobil, în care a crezut încă dinainte de era Apple.

    Un avion de jucărie ocupă jumătate de masă. Alături mai sunt un bax cu prăjituri şi un altul cu ţigări, o păpuşă Chucky şi nişte magneţi sub formă de aplicaţii din App Store. În sala de şedinţă a companiei Atypical Games aceste obiecte definesc spaţiul unde membrii echipei vorbesc despre idei de jocuri, bug-uri şi strategii de business. Este şi locul unde l-am întâlnit pe Andrei Lopată, unul dintre primii români de pe piaţa autohtonă de jocuri şi proprietarul companiei. ”Nu am avut vreo lansare de joc la care să nu îmi iasă vreun fir alb şi am 14 fire albe până acum”, spune râzând Lopată. Atypical Games – fondată sub numele de Revo Solutions în 2007 –  a ajuns anul trecut la venituri de 2,1 milioane de dolari în România şi 35 de angajaţi şi s-a remarcat mai ales prin dezvoltarea unor jocuri de mobil premium pe nişa celor de luptă cu avioane şi tancuri. În gesturile antreprenorului se citeşte relaxarea: după un an de muncă,  cel mai recent lansat joc – Radiation Island, primul pe nişa jocurilor de supravieţuire lansat pe platforme mobile – ajunsese după cinci zile de la lan-sare la 190.000 de download-uri, clasându-se pe locul al doilea pe platforma App Store, după Minecraft, joc aflat în por-tofoliul Microsoft.

    Menţionată într-un comunicat lansat la începutul anului trecut de către Apple între companiile „de urmărit”, alături de dezvoltatori precum Duolingo (Statele Unite ale Americii), Lemonista (China) sau Savage Interactive (Australia), Atypical Games începe acum să satisfacă aşteptările tuturor: în afară de jocul proaspăt lansat, anul acesta compania va mai lansa altele două, îşi va dubla cifra de afaceri şi îşi va creşte echipa cu încă 15 angajaţi, potrivit antreprenorului.

    Andrei Lopată este unul dintre cei cinci programatori care în 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astăzi industria românească a jocurilor. S-a angajat mai întâi în cadrul producătorului francez de jocuri Ubisoft, unde a făcut parte din prima echipă din România a companiei şi în cadrul căreia a ajuns în 1999 director tehnic pe divizia de mobile, de unde a plecat la Gameloft. ”|n cariera mea, totul s-a întâmplat destul de natural, mai puţin în momentul în care am fost dat afară de la Gameloft. Nu m-am înţeles cu conducerea de atunci şi nu au mai vrut să lucreze cu mine”, descrie el un moment care a schimbat traseul carierei sale. După ce a fost concediat de la Gameloft, în 2002, a urmat o perioadă de doi ani în care nu a mai făcut jocuri şi s-a dedicat unui alt hobby al său, tuningul auto. S-a întors însă la prima sa pasiune când a primit propunerea de a lucra în cadrul companiei americane Vivendi Games. |n cadrul acesteia, s-a axat pe conceperea unui prototip de joc mobil pe care să îl arate conducerii, astfel încât firma să se lanseze pe această piaţă. Mulţumiţi de rezultat, cei de la Vivendi au preluat echipa din Bucureşti, înfiinţând aici Vivendi Games Mobile, în 2007. 

    Un an mai târziu însă, odată cu preluarea de către companie a diviziei locale a Activision, divizia de mobile nu a mai avut loc în strategia noilor manageri, care au decis să vândă sau să închidă toate birourile din lume. ”Din fericire, m-am trezit la uşa sediului cu un japonez, un englez şi un american care voiau să cumpere compania„, îşi aminteşte amuzat Lopată. Cei trei veneau din partea companiei japoneze Namco Bandai Networks, care au cumpărat Vivendi Games Mobile. 

  • Fetele la putere: cum l-a salvat Ileana Cosânzeana pe Făt-Frumos (VIDEO)

    Spre exemplu, un programator din industria jocurilor video, Mike Mika, jucător pasionat de Donkey Kong, a adus nişte modificări acestuia, publicând online varianta sa intitulată “Donkey Kong: Pauline Edition” unde, spre deosebire de varianta originală, nu instalatorul Mario este cel ce o salvează pe Pauline de gorila din titlu, ci Pauline îl salvează pe Mario. Ideea inversării i-a venit lui Mike Mika după ce fetiţa lui de trei ani l-a întrebat de ce numai Mario trebuie să-i ia apărarea lui Pauline şi niciodată invers.

    Altcineva a operat o modificare similară în cazul jocului “Legend of Zelda”, în care prinţesa titulară nu mai aşteaptă să ajutorul lui Link, ci o porneşte ea însăşi să-l salveze, în versiunea modificată cu titlul de “Zelda Starring Zelda”.

    Versiunile modificate nu se opresc aici. Celebrul instalator Mario mai are însă parte de o aventură unde aşteaptă înfrunte altcineva primejdiile pe care altădată le înfrunta el, de data aceasta salvatoarea fiind prinţesa Peach. Nici doamna Pac-Man n-a scăpat: cineva a pus-o în rolul ce-i aparţinea cândva domnului Pac-Man. Iar reacţiile publicului sunt împărţite: o parte dintre jucători se amuză, iar alţii, mai rigizi din fire, consideră că a modifica jocurile clasice inversând rolul personajelor e ca şi cum ai desfigura-o pe Mona Lisa.