Tag: gala bute

  • DOSARUL “Gala Bute” – Udrea: Nici un copil de grădiniţă nu putea să-i creadă pe Topoliceanu, Botoroagă, Lungu şi Nastasia

    “Eu sper că cineva de aici a fost în sală şi a văzut ce hal de declaraţii au dat oamenii aceia. Niciun copil de grădiniţă nu putea să-i creadă. Era evident, contrazicerile dintre ei, contrazicerile cu vechile declaraţii, neconcordanţe, minciuni, atitudinea. Un judecător cu experienţă – şi cei de la Înalta Curte evident că au experienţă – îşi dau seama văzând un inculpat care dă o declaraţie dacă spune adevărul sau nu. Se simţea de la un capăt la altul”, a spus Udrea.

    Deputatul a susţinut că dorinţa celor patru era de a da vina total pe ea pentru toate faptele din dosar, lucru care nu i-a convins pe judecători.

    “Evident că ţinta este Elena Udrea. Dorinţa era de a da vina pe Elena Udrea pentru a scăpa ei. Mă bucur că au rămas să fie judecaţi în continuare alături de mine în acest proces”, a spus aceasta.

    Instanţa supremă a respins, miercuri, cererile formulate de Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă de judecare în procedură simplificată, în dosarul “Gala Bute”, în urma căreia ar fi putut beneficia de reducerea cu o treime a pedepselor.

    Cererile de judecare în procedură simplificată au fost formulate de cei patru inculpaţi în dosarul “Gala Bute” la termenul din 16 octombrie. Aceştia au arătat în faţa instanţei că recunosc în totalitate faptele de care sunt acuzaţi şi au dat declaraţii complete privind împrejurările în care s-au comis faptele de care sunt acuzaţi de către procurori.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, printr-o decizie dată miercuri, judecarea cauzei în procedură simplificată pentru Lungu, Nastasia, Topoliceanu şi Botoroagă.

    Instanţa a respins şi cererea formulată de Societatea Naţională a Apelor Minerale de introducere în cauză a Federaţiei Române de Box, în calitate de parte responsabilă civilmente, precum şi cererea de intervenţie formulată de Gene Greb Bejan.

    Judecătorii au admis însă cererile formulate de procurorii DNA şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, dispunând introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a firmei lui Rudel Obreja, SC Europlus Computers SRL, actualmente SC Euro Box Promotion SRL.

    De asemenea, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Autoritatea Naţională pentru Turism, care trebuie să clarifice aspectele legate de constituirea de parte civilă.

    La termenul din 16 octombrie, completul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a citit rechizitoriul din dosarul “Gala Bute” şi le-a adus la cunoştinţă inculpaţilor drepturile procesuale. Instanţa a arătat că dacă inculpaţii recunosc în totalitate faptele, limitele pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a arătat, în faţa instanţei, că înţelege acuzaţiile care îi sunt aduse de către procurori, alege calea procesului normal şi vrea să dea declaraţii în timpul judecăţii cauzei. Şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu şi fostul ministru Ion Ariton au arătat în faţa instanţei că vor să fie judecaţi în procedură normală.

    Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în MDRT, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, şi Dragoş Botoroagă au spus că vor să fie judecaţi prin procedură simplificată. Instanţa i-a audiat apoi, pe rând, pe Lungu, Nastasia, Botoroagă şi Topoliceanu.

    Elena Udrea declara, înainte de începerea discuţiilor din proces, că se opune cererilor foştilor săi colaboratori de judecare în procedură simplificată în dosarul “Gala Bute”, pentru că dacă spun că au luat şpagă pentru ea, trebuie să îi stea alături la proces şi să demonstreze cum i-au dat banii.

    Elena Udrea este sub control judiciar din 16 iunie, când instanţa supremă a decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu din 7 mai până în 16 iunie. Din 25 februarie până în 30 aprilie, Udrea a fost încarcerată în Arestul central al Poliţiei Capitalei, apoi transferată la Penitenciarul Târgşor.

    În 21 aprilie, Elena Udrea a fost trimisă în judecată, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Într-un nou dosar, DNA a cerut, marţi, avizarea de către Camerea Deputaţilor a urmăririi penale, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Elena Udrea, aceasta fiind acuzată de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu, fals în declaraţiile de avere din perioada 2009-2012, efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile în virtutea funcţiei.

    Dosarul vizează vânzarea şi renovarea unei vile din Eforie Sud, dar şi un contract între Hidroelectrica şi o firma privată, pentru care Elena Udrea ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari.

    Potrivit DNA, Elena Udrea ar fi primit mită de la un om de afaceri 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare – cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

    Elena Udrea a susţinut că noul dosar penal este bazat pe denunţurile fostei şefe a CNI Ana Maria Topoliceanu.

  • Udrea, prima reacţie după arestare, pe Facebook: Are loc o condamnare mediatică

    ”Descriem 3 mecanisme în ceea ce priveşte dosarul „Gala Bute”, se precizează în postarea de pe Facebook, în care se menţionează că ”oameni de afaceri şi funcţionari din Ministerul Dezvoltării sunt prinşi că au dat şi au luat mită, probatoriul este format din interceptări, traseul banilor prin conturi şi declaraţii în care îşi recunosc vinovăţia (deşi, iniţial, au negat)”.

    ”Aceşti oameni fac denunţuri împotriva Elenei Udrea (nu există niciun alt fel de probă decât denunţurile). Rezultanta: ei sunt liberi, Elena Udrea este arestată. Deci, declaraţiile împotriva lui Udrea garantează libertatea”, se precizează în mesaj.

    Udrea mai arată că există informaţii şi indicii foarte clare că denunţătorii împotriva Elenei Udrea în dosarul ”Gala Bute” s-au pus de acord asupra declaraţiilor şi au încercat să influenţeze ancheta.

     

     

    (function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = “//connect.facebook.net/en_GB/all.js#xfbml=1”; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));

     

    ”Ştefan Lungu susţine că s-a pus de acord cu Gărdean în decembrie 2014 asupra declaraţiilor; Ana Maria Topoliceanu a făcut presiuni asupra lui Tudor Breazu pentru a-i confirma denunţul; există un denunţ colectiv (caz unic în practica penală) în care este amintit şi numele Elenei Udrea. Mai mult, aproape toţi denunţătorii şi-au schimbat declaraţiile iniţiale. Toţi aceşti oameni sunt liberi (chiar dacă există articol care prevede arestarea preventivă a celor care doresc şi pot să influenţeze desfăşurarea anchetei), iar Udrea este arestată”, se arată în postare.

    Udrea mai menţionează că ”punctul de vedere al acuzatorilor (manifestat prin referatul DNA) este omniprezent în spaţiul public” şi că ”are loc o condamnare mediatică, în timp ce varianta apărării nu se aude şi nu se vede deloc, nici măcar declaraţia făcută de Udrea în faţa instanţei”.

    Mesajul se încheie cu hashtag-ul ”Kafka” şi este semnat de ”echipa de comunicare”.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a admis miercuri propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a dispus arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru o perioadă de 30 de zile, din 25 februarie până la 26 martie inclusiv.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • Udrea, prima reacţie după arestare, pe Facebook: Are loc o condamnare mediatică

    ”Descriem 3 mecanisme în ceea ce priveşte dosarul „Gala Bute”, se precizează în postarea de pe Facebook, în care se menţionează că ”oameni de afaceri şi funcţionari din Ministerul Dezvoltării sunt prinşi că au dat şi au luat mită, probatoriul este format din interceptări, traseul banilor prin conturi şi declaraţii în care îşi recunosc vinovăţia (deşi, iniţial, au negat)”.

    ”Aceşti oameni fac denunţuri împotriva Elenei Udrea (nu există niciun alt fel de probă decât denunţurile). Rezultanta: ei sunt liberi, Elena Udrea este arestată. Deci, declaraţiile împotriva lui Udrea garantează libertatea”, se precizează în mesaj.

    Udrea mai arată că există informaţii şi indicii foarte clare că denunţătorii împotriva Elenei Udrea în dosarul ”Gala Bute” s-au pus de acord asupra declaraţiilor şi au încercat să influenţeze ancheta.

     

     

     

    ”Ştefan Lungu susţine că s-a pus de acord cu Gărdean în decembrie 2014 asupra declaraţiilor; Ana Maria Topoliceanu a făcut presiuni asupra lui Tudor Breazu pentru a-i confirma denunţul; există un denunţ colectiv (caz unic în practica penală) în care este amintit şi numele Elenei Udrea. Mai mult, aproape toţi denunţătorii şi-au schimbat declaraţiile iniţiale. Toţi aceşti oameni sunt liberi (chiar dacă există articol care prevede arestarea preventivă a celor care doresc şi pot să influenţeze desfăşurarea anchetei), iar Udrea este arestată”, se arată în postare.

    Udrea mai menţionează că ”punctul de vedere al acuzatorilor (manifestat prin referatul DNA) este omniprezent în spaţiul public” şi că ”are loc o condamnare mediatică, în timp ce varianta apărării nu se aude şi nu se vede deloc, nici măcar declaraţia făcută de Udrea în faţa instanţei”.

    Mesajul se încheie cu hashtag-ul ”Kafka” şi este semnat de ”echipa de comunicare”.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a admis miercuri propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a dispus arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru o perioadă de 30 de zile, din 25 februarie până la 26 martie inclusiv.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • DNA cere aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Elena Udrea şi Ion Ariton

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, în cererea de avizare a urmăririi penale a deputatului Elenei Udrea, că aceasta este suspectată de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi  folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis, luni, procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Elena Gabriela Udrea, care în perioada în care se presupune că a săvârşit faptele a îndeplinit funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, a precizat DNA, într-un comunicat de presă.

    “Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012”, potrivit DNA.

    De asemenea, şeful DNA a a transmis procurorului general al României referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Ion Ariton, care în perioada în care ar fi săvârşit faptele era ministru al Economiei.

    Ariton este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    “În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, SNGN Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA şi  Societatea Naţională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, a precizat DNA.

    Cererile de avizare a urmăririi penale a foştii miniştri Elena Udrea (PMP) şi Ion Ariton (PDL) au fost formulate în cadrul dosarului “Gala Bute”, în care luni anchetatorii fac 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că se fac percheziţii la fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, la primarul din Lupeni – Hunedoara, Cornel Resmeriţă, la Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în perioada în care aceasta a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, la Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT şi la omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

    Opt persoane vor fi duse la audieri la sediul central al DNA, printre care şi Obreja, Lungu, Gărdean şi Resmeriţă.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în dosarul “Gala Bute” sunt noi infracţiuni de corupţie care vizează foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării din perioada în care instituţia a fost condusă de Elena Udrea. Anchetatorii suspectează că s-ar fi fraudat fondurile Ministerului Dezvoltării, în perioada mandatului Elenei Udrea, pentru a fi trecute în patrimoniul lui Rudel Obreja şi pentru ca acesta să obţină un credit de la BRD.

    Omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA, este suspectat că a transferat în contul SC Europlus Computers SRL sumele de 900.000 de lei, la 28 decembrie 2011 şi 2,1 milioane de lei, la 29 decembrie 2011.

    “Pentru a justifica aceste plăţi, între cele două societăţi comerciale s-a încheiat un contract de publicitate având ca obiect prestarea de servicii cu ocazia galelor de box ce urmau să fie organizate de Oreja Rudel”, se arată în documentele citate.

    Anchetatorii fac percheziţii şi la mai multe firme, printre care SC Termogaz Company din Haţeg, judeţul Hunedoara, SC Rogard Coom Impex SRL din Haţeg, SC Consmin SA din Petroşani şi Last Time Studio SRL din Câmpina, au precizat sursele judiciare.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări care vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene.

    În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

    În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

    Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja, în contextul organizării galei “Campion pentru România”.

    În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA, document obţinut de MEDIAFAX, a fost descris modul în care Rudel Obreja, atunci preşedinte al FRB, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box “Campion pentru România” unei firme care îi aparţinea tot lui.

    În baza acestui contract de exclusivitate, firma lui Obreja, Europlus Computers SRL, a obţinut, prin negociere directă de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect “Promovarea brandului turistic al României”. Valoarea a fost stabilită în baza unui studiu întocmit de The AdComp – Divizia de Publicitate SRL, la comanda Europlus Computers, valoare pe care MDRT “şi-a însuşit-o”.

    DLAF a ajuns la concluzia că MDRT a încheiat contractul cu firma lui Obreja în baza exclusivităţii pe care aceasta o primise de la Federaţia de Box condusă tot de el.

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului arăta, în aprilie 2012, că sesizările DLAF către DNA se referă strict la activitatea societăţii comerciale care a organizat Gala Bute, nu la activitatea ministerului.