Primul smartphone produs în ţară, Arirang AS1201, a fost lansat în 2013.
Când vine vorba de designul gadgeturilor, principala sursă de inspiraţie pentru inginerii din statul asiatic o reprezintă cea mai mare companie de tehnologie din lume, Apple.
Cele mai multe electronice sunt produse de Mangyongdae, compania de IT de stat.
Jindallae 3 este cel mai performant smartphone disponibil pe piaţă.
Jindallae 2 dispune de aplicaţie anti-ţânţari.
Tendinţele în modă şi accesorii continuă să determine comportamentul de achiziţie al femeilor în mediul online, iar noutăţile în materie de tehnologie nu fac altceva decât să le stârnească interesul pentru îmbinarea perfectă a ţinutelor cu cele mai noi gadgeturi, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Potrivit unui studiu realizat de QuickMobile, inovaţia se remarcă cel mai bine la nivelul accesoriilor folosite în activităţile zilnice, motiv pentru care femeile sunt dispuse să aloce între 500 şi 1.000 de lei pentru produse care să le îmbunătăţească stilul de viaţă.
Media de vârstă a femeilor care preferă cumpărăturile online se situează între 25 şi 34 ani, iar în ceea ce priveşte bugetele alocate, aproximativ 24% dintre acestea cheltuiesc între 500 şi 1.000 de lei pentru o singură sesiune de cumpărături, în timp ce doar 7% dintre românce sunt dispuse să depăşească pragul de 2.500 de lei.
Astfel, criteriile care determină cumpărăturile femeilor ţin în mod special de aspectul gadgeturilor, acestea fiind mult mai atractive dacă prezintă o gamă largă de culori şi dacă permit schimbarea facilă a aspectului prin înlocuirea unor detalii.
Pentru femeile cu un stil de viaţă sportiv, brăţările pentru fitness reprezintă raportul perfect între monitorizarea sănătăţii zilnice şi un aspect stilat. Conectate la telefonul mobil, ori la laptop, aceste brăţări oferă posibilitatea de a monitoriza caloriile arse, calitatea somnului, ritmul cardiac, paşii efectuaţi şi distanţa parcursă într-o zi. Disponibile în zeci de culori şi modele, brăţările pentru fitness precum iHealth oferă informaţii precise despre activitatea fizică de zi cu zi.
Ironman, “triatlonul oamenilor de oţel”, îi supune pe concurenţi la nişte probe deosebit de dificile: aceştia trebuie să înoate pe o distanţă de 3,86 kilometri, să parcurgă apoi 180 de kilometri cu bicicleta şi să încheie cu un maraton, neavând voie să facă pauză între etape. Cum progresul tehnologic nu a ocolit nici sporturile, oameni obişnuiţi care altădată ar fi făcut parte din public se pot astăzi antrena suficient cât să poată participa la competiţii de genul Ironman.
Aşa se face că, spre deosebire de alte sporturi unde predomină concurenţii adolescenţi sau cei în jur de 20-25 de ani, media de vârstă a celor ce participă la toate probele este de 40 de ani, iar din cei peste 185.000 de participanţi la competiţiile organizate anul trecut de World Triathlon Corp. sub egida Ironman, jumătate au fost prezenţi pentru prima oară.
“Arsenalul” tehnologic atât pentru începători, cât şi pentru cei cu experienţă cuprinde echipamente speciale pentru dozarea efortului pe durata competiţiei ori echipamente scumpe care îi ajută să-şi crească viteza de deplasare, ceea ce explică de ce competiţiile Ironman sunt căutate mai ales de oamenii cu resurse financiare apreciabile.
Printre aceste echipamente, destinate să suplinească lipsa de condiţie fizică a competitorilor şi să-i facă să se simtă campioni, se numără biciclete din fibră de carbon, costume speciale de înot care îmbunătăţesc flotabilitatea ori pantofi speciali pentru alergat. Alte gadgeturi includ aparate pentru monitorizarea ritmului cardiac, a oboselii musculare ori echipamente de compresie musculară pentru reducerea timpului de refacere după efort, ce creşte odată cu vârsta.
Deşi mai au multe luni până la lansare, ochelarii Google sunt contestaţi în diverse medii din Statele Unite. Ochelarii au fost interzişi deja, preventiv, într-un bar din Seattle, iar în multe cazinouri din Las Vegas nu vor fi bineveniţi. În plus, autorităţile legislative din Virginia de Vest au încercat să interzică folosirea Google Glass în timpul şofatului. Ochelarii computerizaţi ridică întrebarea dacă vor distrage atenţia şoferilor, vor afecta relaţiile între oameni şi îi vor priva de puţina intimitate pe care o mai au în public.
Totuşi, compania britanică de cercetare IMS crede că piaţa dispozitivelor inteligente, formată din ceasurile la care lucrează Apple şi Samsung sau ochelarii Google, va ajunge până în 2016 la o valoare de 6 miliarde de dolari. Cei mai câştigaţi din această expansiune a dispozitivelor inteligente vor fi dezvoltatorii de programe software care vor obţine câştiguri considerabile. Pentru a intra pe această nouă piaţă printre primii, compania americană Evernote, o companie care se ocupă cu dezvoltarea de software pentru a lua notiţe şi pentru a arhiva documente, deja a început să lucreze la o serie de programe software pentru dispozitive inteligente de acest tip.
Potrivit companiei de cercetare Juniper, în 2017 se vor vinde aproximativ 70 de milioane de gadgeturi portabile faţă de 15 milioane anul acesta, adică de aproximativ 5 ori mai mult. în timp ce în prezent majoritatea dispozitivelor sunt ceasuri de monitorizare a condiţiei fizice precum cele de la Nike sau Fitbit, Apple lucrează la un ceas inteligent care va avea funcţii similare unui smartphone, potrivit unor persoane apropiate situaţiei.
Stick-N-Find, spre exemplu, este un sistem prin care să nu mai rătăciţi niciodată obiecte prin locuinţă. În linii mari, pe orice obiect folosit în viaţa de zi cu zi poate fi lipit un mic emiţător Bluetooth, aşa încât atunci când aveţi nevoie de respectivul obiect să vă conectaţi la o aplicaţie pe telefonul mobil inteligent şi să nu faceţi altceva decât să vă plimbaţi prin casă până când telefonul indică prin semnale luminoase şi sonore că vă apropiaţi de obiectul căutat.
Ideea neobişnuită, dar cu siguranţă utilă, a fost propusă pe un site care oferă antreprenorilor acces la finanţare similar bine-cunoscutului Kickstarter. Antreprenorii din spatele Stick-N-Find sperau să strângă 70.000 de dolari, însă au atras finanţare de aproape un milion de dolari (mai precis 931.970 de dolari). Iar Stick-N-Find este numai unul dintre exemplele de gadgeturi fierbinţi ale acestui an.
Sub umbrela celei mai mari ediţii din istorie a târgului, giganţi din industria hi-tech precum Apple, Samsung, Sony, LG sau Philips vor prezenta în aces an peste 200.000 de produse de ultimă generaţie. În total, CES numără aproximativ 3.000 de expozanţi şi speră să atragă cel puţin 150.000 de vizitatori.
Televizoarele par să fie un element central la CES anul acesta, producătorii înghesuindu-se să lanseze noi modele mai subţiri, cu design minimalist şi funcţii “şi mai inteligente”, potrivit USA Today, decât în anii trecuţi. Samsung şi Toshiba, de pildă, au în plan să lanseze câteva modele de televizoare Ultra HD, cu rezoluţie a imaginilor de patru ori mai mare decât în cazul unui televizor HD obişnuit şi cu un preţ cât se poate de piperat, de cel puţin 20.000 de dolari. Totodată, competitorul sud-coreean LG propune un televizor OLED, parte din prima serie de acest fel din SUA, cu diagonala de 55 de inci care costă 12.000 de dolari.
Cot la cot cu televizoarele sunt tabletele şi telefoanele inteligente. Noile dispozitive propun tehnologii şi funcţii mai avansare care să le transforme din ce în ce mai mult în echipamente destinate tot mai multor activităţi adiacente comunicaţiilor. De altfel, tabletele şi smartphone-urile ar trebui să atragă anul acesta în jur de 40% din cheltuielile mondiale pentru tehnologie, potrivit unui studiu realizat de Gfk.
În 2013, smartphone-urile şi tabletele vor avea o cotă de 40% din cheltuielile de la nivel global cu tehnologia, potrivit sursei citate.
Surpriza acestui an vine însă din faptul că Apple, Amazon, Microsoft sau Google nu au standuri dedicate la CES anul acesta. Tonul l-a dat Apple încă de anul trecut, când a renunţat la stand, iar Microsoft anunţa pe atunci decizia de a nu mai participa în 2013. Nu pierd totuşi capital de imagine, întrucât peste 20.000 de produse expuse la târg în varii standuri au legătură cu dispozitivele iPhone si iPad ale Apple, Kindle al Amazon, Windows al Microsoft şi cu sistemul de operare pentru telefoane inteligente Android al Google.
Se spune că în viitor nu vor mai fi decât două anotimpuri: vara şi Crăciunul. Încă n-am auzit colinde în reclamele de la televizor, dar nu mai e mult până când va trebui să ne obişnuim din nou cu binecunoscutul “Ho ho ho”. Cert este că vara a trecut şi în lumea tehnologiilor IT febra Crăciunului a început deja. Se pare că marii producători consideră sfârşitul lui octombrie momentul potrivit pentru a lansa produsele cu care speră să facă vânzări masive în perioada sărbătorilor. Desigur că aici s-ar putea specula pe tema orientării tot mai accentuate spre piaţa de consum a industriei informatice, dar aceasta este o temă mai complicată, aşa că voi trece direct la cele trei noutăţi importante din ultima săptămână.
Prima este, fără îndoială, lansarea de către Apple a tabletei de mici dimensiuni iPad mini. De data aceasta, Apple nu a mai reuşit să surprindă pe nimeni cu noul produs, pentru că zvonurile au fost atât de insistente, încât unii se întreabă dacă nu cumva Apple a răspuns presiunii speculaţiilor din presă. Totuşi, jurnaliştii cu bune conexiuni în interiorul celei mai valoroase companii din lume spun că noul iPad mini nu este o versiune redusă a unui iPad “normal” şi nici o versiune mai mare a unui iPod Touch, ci este un produs cu o concepţie tehnică complet nouă. Este cert că Apple încearcă să atace o piaţă care s-a dovedit valoroasă, cea a tabletelor de 7 ţoli la preţuri accesibile, unde Google Nexus 7, Amazon Kindle Fire şi Nook HD au avut succes. Aşa cum toată lumea se aştepta, iPad mini arată minunat, însă problema principală pare să fie preţul. Varianta minimală vine la 329 de dolari, iar cea maximală ajunge la 659, în vreme ce concurenţa propune 199 de dolari, în condiţiile în care ecranele au rezoluţie mai bună. Comentatorii se întreabă cu cine vrea să concureze micul iPad şi mulţi ajung la concluzia că mai degrabă cu marele iPad decât cu Kindle sau Nook.
Este interesant de notat că Apple nu a respectat tradiţia lansării unui singur produs “vedetă”, pentru că în aceeaşi prezentare a mai adus o nouă generaţie a marelui iPad (cu ecran Retina), noile MacBook Pro (tot cu afişaj Retina) şi un uluitor iMac (all-in-one) cu o grosime de doar 5 milimetri. Evident, în aceste condiţii, unitatea de DVD a luat calea unităţii de dischetă: a dispărut. Se pare că Apple consideră că serviciile de streaming din internet sunt pe cale să înlocuiască nevoia unui suport de stocare.
Al doilea protagonist al rubricilor de noutăţi tehnologice este Microsoft, care a distribuit jurnaliştilor şi specialiştilor primele aparate Surface (pentru că până acum nimeni n-a avut privilegiul de a face un test “hands-on”). Deocamdată este vorba de versiunea bazată pe procesor ARM, care rulează Windows RT, dar principala necunoscută a fost elucidată: preţul de pornire pentru varianta RT este de 499 de dolari (cu memorie de 32 GB; varianta cu 64 GB este 599 de dolari). Însă tot sex-appeal-ul tabletei de la Microsoft vine de la coperta-tastatură, care mai adaugă 120 de dolari pentru Touch Cover (tastare prin atingere) sau 130 de dolari pentru Type Cover (care are taste reale). Într-adevăr, preţurile sunt comparabile cu iPad, însă pentru varianta Pro (care va rula Windows 8) vor fi cu siguranţă mai mari.
Opiniile specialiştilor sunt mai degrabă rezervate. Toţi sunt de acord că este o minune din perspectiva ingineriei hardware, cu soluţii ingenioase, materiale de cea mai bună calitate şi grijă pentru detalii. Îndoielile se referă la conceptul de ansamblu, iar Wired găseşte exprimarea succintă: e o tabletă hibridă – nici desktop adevărat, nici mobilă întrutotul.
În fine, Google relansează laptopurile Chromebook, care rulează sistemul de operare Chrome OS şi utilizează aplicaţii şi spaţiu de stocare din internet. Fabricate de Samsung, noile aparate costă doar 249 de dolari, preţ pentru care posesorul primeşte şi 100 GB pe Google Drive pentru doi ani. E oare doar o coincidenţă că în vreme ce Microsoft face o tabletă cu funcţionalitate de laptop, Google face un laptop cu funcţionalitate de tabletă?
În cinci minute poţi să parcurgi cam trei kilometri, între două staţii de metrou, sau poţi să vorbeşti cu un prieten, aflat la mii de kilometri depărtare, într-o conversaţie pe Facebook. Sau să citeşti două pagini de pe un reader. Să asculţi o arie dintr-o operă, să vezi o parte dintr-un film, să parcurgi câteva niveluri dintr-un joc. Sau mai multe dintre aceste activităţi în mod simultan, variantă pe care o aleg mulţi dintre cei 400.000 de pasageri care circulă zilnic cu metroul în Bucureşti.
O domnişoară îşi scoate cu delicateţe tableta cu husă verde asortată cu bluza după ce şi-a ocupat repede scaunul. Lângă ea, în picioare, se află un utilizator de Samsung, ţinându-se de bară, iar la alte câteva scaune distanţă se află un posesor de HTC. Căşti în urechi, ecrane albastre oglindite în geamuri, curioşi care trag cu ochiul la activitatea vecinului. O privire spre capătul metroului îţi lasă impresia că te afli într-un univers ultra-tehnologizat, într-o dimensiune în care nimeni nu mai vorbeşte cu nimeni şi fiecare şi-a creat în spaţiul public propriul spaţiu privat. “In touch” atât la propriu, cât şi la figurat. Unii abia reuşesc să îşi menţină echilibrul, se sprijină cu o mână de orice apucă, în timp ce în alta ţin cu precauţie un smartphone. Este ora opt şi ne aflăm într-un vagon situat undeva la mijlocul trenului ce face legătura între sudul Bucureştiului şi Pipera, cartierul corporaţiilor, paradisul clădirilor de sticlă şi oţel unde lucrează zeci de mii de angajaţi. Dintre aceştia, mai mult de 15.000 aleg zilnic metroul ca mijloc de transport pe această rută, potrivit cifrelor furnizate de Metrorex, iar orele de vârf sunt situate undeva în jurul intervalelor 8.00 – 9.00 şi 18.00 -19.00, când aglomeraţia atinge punctul maxim, fiind reglată de programul marilor companii. Mulţi fac efortul de a ocupa un loc pentru ca, preţ de câteva minute, să se dedice activităţii preferate, fie că vorbim despre lectură, informare, muzică sau jocuri. În drum spre paradisul corporaţiilor din Pipera, din 50 de călători cam 15 folosesc smartphone-uri, readere sau tablete. Dacă te uiţi la un rând de şase scaune, vezi aliniaţi un posesor de Kindle, un telefon cu taste, un smartphone şi un pasager care foloseşte un gadget tradiţional: cartea.
Liviu este unul dintre pasagerii zilnici al metroului care circulă pe magistrala doi, spre şi dinspre Pipera. Angajat ca operational process developer la una dintre multinaţionalele de acolo, este nevoit să petreacă zilnic aproximativ o oră în metrou spre şi dinspre muncă. De aceea, pe durata călătoriei, se foloseşte din plin de telefonul lui Samsung Galaxy S2 pentru a citi ştirile, a se juca, a-şi verifica atât mailul personal, cât şi pe cel de la muncă, a “sta pe Facebook”, culminând cu performanţa de a urmări şi seriale, ultimul urmărit fiind un episod din “Suits”: “Nu e aşa greu, pui pauză când schimbi metroul şi reiei după ce ai schimbat staţia”. Pasagerii de lângă el aruncă, de obicei, şi ei câte o privire, situaţie care îl amuză: “Reacţiile sunt diferite, unii pur şi simplu urmăresc şi ei filmul lângă mine”. În ce priveşte aplicaţiile, preferă Appy Geek pentru ştiri din domeniul IT, Facebook, GoogleĂ, Google maps, Messenger. Ascultă, în acelaşi timp, muzică sau radioul şi recunoaşte că se joacă destul de mult, fiind mândru de faptul că terminat aproape toate nivelurile la Angry Birds, iar la Fruit Ninja are de asemenea un “highscore” demn de luat în seamă. Liviu are 26 de ani şi în ultimii patru a mers aproape zilnic pe acelaşi traseu. Gadgeturile care l-au ajutat de-a lungul timpului sunt un Samsung Omnia HD, un Galaxy S, un iPod Nano şi un Shuffle. Deşi petrece online, cumulat cu orele de la muncă, peste zece ore, spune că asta e cea mai bună modalitate de relaxare: “Când uit telefonul acasă, mă plictisesc îngrozitor şi simt că timpul respectiv este irosit”.
Designerii se străduiesc să găsească modele care să facă faţă schimbărilor ce se petrec în casele oamenilor, unde tot mai des apar dispozitive ca tabletele PC, cititoarele electronice de cărţi sau televizoarele cu ecran plat care se subţiază din ce în ce mai tare.
Aşa se face că în ultima vreme au apărut piese de mobilier care încorporează noile gadgeturi cum ar fi comode prevăzute cu încărcător pentru diverse dispozitive electronice, ca Fleur de Noyer de la Think Fabricate ori iCon Bed de la Hollandia, un pat a cărui tăblie este prevăzută cu difuzoare, amplificator şi staţii de andocare pentru două iPad-uri.
Sunt şi companii care, considerând că progresul rapid al tehnologiei face ca produsele ce încorporează gadgeturi să fie depăşite în scurt timp, preferă să-şi adapteze piesele de mobilă la modul cum sunt folosite gadgeturile în locuinţele oamenilor. În această categorie se încadrează fotoliul Scene XXL de la compania olandeză Montis, căruia i se poate adăuga o măsuţă specială pentru tablete PC şi care are spătarul înalt, astfel încât cel care stă pe fotoliu să poată da telefoane sau scrie pe tabletă fără a se teme că l-ar putea auzi sau vedea cineva. Ori măsuţa pentru laptop de la C2B, care poate fi folosită atât pentru lucrul pe laptop, cât şi drept cutie de depozitare a acestuia.
Grupul Apple, care în ultimele decenii a dat tonul în domeniul electronicelor destinate consumatorilor, nu a participat, iar pentru Microsoft, aflat într-o cursă disperată de a prinde din urmă Apple, aceasta este ultima participare.
Prima ediţie a avut loc în 1967 la New York, iar de-a lungul anilor evenimentul a fost o rampă de lansare pentru apratele video, camere de înregistrare, DVD, televiziunea HD şi altele. Importanţ expoziţiei a crescut rapid, după ce în urmă cu zece ani rivalul COMDEX a fost suspendat.
CES nu a mai prezentat de ceva vreme o inovaţie cu impact puternic asupra industriei IT, însă rămâne popular. La ediţia din acest an participat peste 2.700 de expozanţi pe o suprafaţă de 167.225 metri pătraţi.