BusinessMagazin

Tag: Gabriel Sandu

  • Fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, aruncă BOMBA după condamnare! Cât costă, de fapt, o campanie prezidenţială în România. Suma este INCREDIBILĂ

    “Nu există niciun ministru în România care să fi ajuns ministru fără să fie condiţionat să finanţeze partidele. Toţi miniştrii în proporţie de sută la sută au avut obligaţia să finanţeze partidele şi să angajeze oamenii partidelor. Toată chestia asta care arată că doar unii dintre noi trebuie să plătim, iar ceilalţi…”

    Întrebat câte cereri de angajare a primit, Gabriel Sandu a precizat că a avut zeci.

    “Zeci. Zeci. De la tot partidul venea cu delegaţie de la preşedintele de partid şi fiecare spunea. Se făcea repartiţia la partid pe fiecare funcţie, eu primeam notă scrisă de la fiecare preşedinte de filiala cu fiecare om care trebuia angajat. Cu mine au negociat directorii de la Microsoft. Unul făcea conturi că să fure banii şi altul făcea consultanţă la FTS, pe care lua 700 de mii de euro şi el pe de o parte mie îmi spunea că nu poate să livreze. Nu există niciun serviciu fictiv. Toate serviciile au fost prestate, decontate atât la Microsoft cât şi la FTS, deci netul nu a mai livrat niciodată nimic, iar ele nu au fost livrate Guvernului României. Serviciile nu sunt fictive, sunt nelivrate. Este formă prin care s-a eludat legea, pentru că nu s-au făcut licitaţii internaţionale aşa cum am făcut eu, pentru că erau sute de firme care puteau să presteze aceste”, a mai declarat Gabriel Sandu.

    VEZI AICI SUMA ENORMĂ VEHICULATĂ DE SANDU PENTRU O CAMPANIE PREZIDENŢIALĂ ÎN ROMÂNIA

  • Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, trimişi în judecată în dosarul “Microsoft”

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în faţa instanţei dosarul celor patru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urmând să stabilească care va fi data la care va începe judecarea cauzei.

    Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

    În dosarul “Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Instanţa supremă a dispus recent prelungirea arestului la domiciliu pentru Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, pentru 30 de zile, începând cu 23 februarie până la 24 martie. Sandu şi Nicolae au stat în arest preventiv din 29 octombrie 2014 până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    Gheorghe Ştefan este în continuare în arest preventiv, după ce instanţa i-a respins cererea de înlocuire a măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar. El este singurul pe numele căruia mai există un mandat de arestare preventivă în acest dosar.

    În cazul lui Dorin Cocoş, arestat preventiv în acelaşi dosar, instanţa a dispus înlocuirea cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA. Dorin Cocoş nu poate însă părăsi arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11-17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Instanţa supremă a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş la propunerea făcută de procurorii DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”

    Dorin Cocoş ar fi arătat în denunţul făcut la DNA că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menţionând că a fost sprijinit de Vasile Blaga şi Elena Udrea. Informaţiile au fost publicate de Libertatea, care citează denunţul făcut de Dorin Cocoş în dosarul Microsoft şi redă o pagină care ar face parte din acest document.

    Potrivit sursei citate, Cocoş ar fi arătat în denunţ că Elena Udrea ar fi ştiut de demersurile făcute în vederea derulării contractului de licenţiere Microsoft şi despre banii primiţi ca mită, iar fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului i-ar fi fi acordat acordat sprijinul ei în Guvern.

    “Despre acest lucru ştia şi Vasile Blaga, care, de asemenea, a sprijinit derularea contractului”, se arată în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi arătat în faţa anchetatorilor că, din banii primiţi de la Pescariu, a cumpărat împreună cu Elena Udrea jumătate din hotelul Griviţa: “Din banii primiţi în cont de la Dinu Pescariu am achiziţionat pe persoană fizică, împreună cu fosta mea soţie, Elena Udrea, ½ din Hotelul Griviţa, având fiecare în proprietate ¼ chiar şi azi”.

    “Nu cunosc care a fost circuitul sumelor de bani de la Ministerul Comunicaţiilor către beneficiarii finali. Pot spune însă că o parte din aceşti bani au ajuns la Dinu Pescariu care a efectuat plăţile către noi”, se mai spune în document.

    Totodată, sunt enumerate sume de bani primite de la Dinu Pescariu.

    “Restul de 1.800.000 – 1.900.000 de euro a fost achitată de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiţi de la Dinu Pescariu, în contul din Elveţia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale. Precizez că au fost 27 de containere de materiale electorale. În perioada 2008 – 2011, am primit de la Dinu Pescariu 700.000 de euro în contul meu din Banca Transilvania, sumă ce se regăseşte şi în declaraţiile de avere ale fostei mele soţii, Elena Udrea. Am mai primit de la Dinu Pescariu suma de 200.000 de euro într-un cont din Dubai al unei prietene pe nume Dumitrache Doina care a deschis un restaurant cu specific românesc. Am mai primit cash de la Dinu Pescariu suma de aproximativ 100.000 de euro, retrasă de pe două carduri ale lui Dinu Pescariu în mai multe rânduri. Începând cu sfârşitul anului 2011, lui Dinu Pescariu i s-au blocat conturile din Elveţia, din acel moment nemaifăcând nicio plată către mine. Acesta este motivul pentru care suma de 500.000 de euro mi-a fost virată de Dinu Pescariu dintr-un cont personal de la Banca Transilvania”, se mai spune în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi susţinut în denunţ că, din cauza blocării conturilor lui Dinu Pescariu din Elveţia, suma ce i-a fost remisă cu titlu de beneficiu propriu a fost de aproximativ 1.800.000 de euro, respectiv 700.000 de euro din cont, 200.000 de euro în Dubai, 100.000 de euro retragerile din cărţile de credit şi cei 800.000 de euro cash, din care 500.000 de euro i-a împrumutat lui Gabriel Sandu.

    Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Elena Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de înlocuire a acestei măsuri, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

  • DNA cere urmărirea penală a nouă foşti miniştri în cazul licenţelor Microsoft. Comisioane ilegale: 20 mil. dolari

    DNA precizează, într-un comunicat de presă difuzat vineri, că a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului – Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

    În acest mod, au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele mai sus menţionate au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Astfel, contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor egale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

    Extensia cu privire la produse educaţionale s-a realizat, de asemenea cu încălcare dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

    Mai mult, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului.

    Din cercetările efectuate rezultă că din cele 54 milioane USD achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţilor implicate.

    Totodată, din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor şi din actele de control încheiate, rezultă că încheierea şi derularea contractului de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniştrii Daniel Petru Funeriu şi Gabriel Sandu, a dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic şi tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme. Există indicii în sensul că valoarea produselor şi a serviciilor a fost supraestimată pentru că a inclus şi comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea şi derularea contractelor.

    De asemenea, cercetările efectuate cu privire la Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuţiilor de serviciu, precum şi săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către persoanele implicate.

    Astfel, preţurile de achiziţie a soluţiilor software nu sunt fundamentate şi depăşesc preţurile pieţei, nu există specificaţii clare ale produselor achiziţionate, iar lipsa unor licitaţii reale a dus la preţuri de achiziţie exagerate, atât pentru echipamente, cât şi pentru software.

    A reieşit din probele administrate că procedura de achiziţie a fost restricţionată, iar prin încheierea contractului şi acceptarea cesionării acestuia s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare, în condiţiile în care specificaţiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau către firma IBM sau Compaq, iar specificaţiile tehnice pentru software către firma Siveco. Achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie.

    Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor.

    Prin urmare, precizează DNA, s-au impus următoarele:

    1.Sesizarea Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    NICA DAN, ministru al MCTI în perioada 2000 – iulie 2004 şi în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă. În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

    2. Sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    ŢICĂU ADRIANA, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; de asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;

    SANDU GABRIEL, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi iniţiat şi contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competenţei MCSI de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare. De asemenea, ar fi încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în condiţiile în care documentaţia de achiziţie a inclus criterii restrictive de natură a favoriza asocierea mai sus menţionată şi fără a avea în vedere preţurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relaţia cu SC DIM SOFT SRL şi ulterior de SC DIM SOFT SRL în relaţia cu D-CON.NET GmbH; ar fi pretins de la un avocat suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft; ar fi pretins şi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare;

  • Gabriel Sandu va pleca de la conducerea Ministerului Comunicatiilor

    Da, plec de la conducerea ministerului”, a spus Sandu.El este
    vicepresedinte PDL.Potrivit unor surse din PDL, seful Oracle
    Romania, Sorin Mandrutescu, si deputatul PDL Valerian Vreme sunt
    numele luate in calcul pentru inlocuirea lui Gabriel Sandu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E-neputinta

    Adevarul este ca uneori iti pierzi, pur si simplu, mintile. Esti
    poate indragostit sau poate vrei sa epatezi sau poate vrei numai sa
    iti arati puterea; nici nu conteaza. Iar Homer este un biet om,
    numai un biet om, cu un buget si o stampila. Si Homer Simpson
    conducea un amarat de departament de salubritate a orasului (pentru
    numai un episod, ce-i drept). Dar daca ar fi avut pe mana finantele
    unui stat? Nu un stat american, acolo e aritmetica grea, ci, sa
    zicem, o tara din estul Europei? Poate Romania?

    In Romania e mai bine, Homer, e mult mai bine! Poti cheltui cat
    vrei tu, cum vrei tu si nu se supara nimeni. Poate un pic Tolontan
    si poate un pic mai mult FMI-ul, dar le trece. Si poti sa faci
    lucruri cu adevarat mari. Pe bani buni. In Romania insi cu stampile
    in loc de semnaturi incep sa faca, la nesfarsit, lucruri cu
    adevarat mari, pe bani buni, care nu sunt mai niciodata terminate,
    pentru ca raman fara bani. Iar daca sunt terminate, descoperim ca
    sunt prost facute.

    Portaluri de exemplu, subiectul ultimei perioade, reprezentarea
    electronica a neputintelor Romaniei, pe 500 de milioane. Proiect
    vechi pentru un jurnalist cu antecedente, proiect nou pentru altii.
    Pentru ca putini mai stiu ca proiectul “e-Romania de 500 de
    milioane” a fost nasit pe vremea guvernului condus de Adrian
    Nastase, de ministrul de atunci Dan Nica. In luna mai 2001 guvernul
    discuta “stategia pentru informatizarea societatii romanesti”,
    proiect in valoare de, tineti-va bine, 900 de milioane de dolari si
    care ar fi trebuit finalizat in cinci ani. O componenta a
    proiectului, portalul Romania Gateway era inaugurat cu fast chiar
    atunci; portalul ar fi trebuit sa ajute cetatenii sa plateasca
    impozite pe internet, iar prefectii sa comunice cu primarii prin
    video-conferinte. La ora actuala ro-gateway.ro, lansat cu fast in
    2001 de ministrul Anca Boagiu si finantat cu 300.000 de dolari,
    este un schelet intr-un dulap uitat al internetului – nu mai este
    actualizat de ani de zile, iar majoritatea componentelor nu
    functioneaza. Are in schimb link-uri catre alte fosile de genul
    “Jiu Valley Portal” (oare nu le-a crapat capul?) care marcheaza cu
    “new” nu stiu ce statistici din 2003.

    In iunie 2001 “e-romania” scazuse la 500 de milioane de dolari si
    insuma 24 de proiecte. In 2002, cand au mai fost aprobate o data,
    proiectele crescusera la 29, desi, ciudat, valoarea ramasese tot la
    500 de milioane. Nu este clar in ce masura au fost sau nu incluse
    in “e-romania”, dar perioada a fost oricum prolifica pentru
    proiectele de portaluri – unul pentru intrarea Romaniei in NATO,
    pentru legislatie, pentru reinnoirea permiselor de conducere si nu
    in ultimul rand e-tineret (lansat in septembrie 2003, astazi
    nefunctional, locul 15.388.916 in alexa.com) Guvernarea Nastase a
    intrat apoi, de la finele lui 2003, intr-o e-letargie, indusa
    probabil de campania electorala.

    Sarim direct in anul 2007 – alta crestere economica, alti oameni,
    alte valori, alte pretentii: in septembrie era lansat un portal
    pentru IMM finantat cu 2 milioane de euro din banii UE. Totusi,
    dupa ciudata lipsa de apetenta la proiecte e-orisice a guvernului
    Tariceanu, adevarata relansare a initiativelor guvernamentale in
    materie de internet ii apartine ministrului comunicatiilor Gabriel
    Sandu care anunta, in iunie 2009, proiectul “e-romania”.

    Sincer, il banuiesc pe Gabriel Sandu ca a cautat prin arhive sau
    prin hartiile lasate prin dulapuri de predecesorii sai si a gasit
    dosarele lui Dan Nica, le-a scuturat de praf si molii, le-a adaptat
    un pic si a transformat dolarii in euro. Rezultatul: “e-romania”
    de 500 de milioane de euro. Cu aroma de déjà-vu.
    Si aceasta nu este tot; pentru ca mi le-am reamintit, iata si alte
    proiecte ale virtualului romanesc: de exemplu e-suceava.ro, un,
    desigur, portal lansat in 2000 si finantat de BCR, care promitea
    informatii, presa, acces la conturile bancare sau la magazine
    on-line. S-a dovedit un proiect prea indraznet pentru vremuri,
    pentru ca acum adresa te arunca intr-un imbietor cazinou online.
    Altul: in 2003 patronatele din turism lansau portalul “Discover
    Romania”, “gandit pentru piata americana, concretizarea
    parteneriatului dintre Ministerul Turismului si patronate”. Astazi,
    americanul afla de pe incremenitul “discoveringromania.ro” ca data
    este 25 iunie 2003.

    Este greu de contabilizat cati bani s-au cheltuit cu toate aceste
    proiecte, iar ce am prezentat mai sus sunt, cred, numai o parte.
    Unii vor spune ca nu au fost banii nostri, de la bugetul de stat,
    si ca i-am primit de la Banca Mondiala sau UE sau cine i-a mai dat.
    Gresit, pentru ca banii aceia sunt tot contributii ale oamenilor,
    fie ei americani, nemti sau francezi si ar fi putut fi cheltuiti
    mai cu cap, pentru proiecte cu adevarat folositoare.

    Istoria de un deceniu a portalelor romanesti este poate cea mai
    buna reprezentare a neputintei generalizate a romanilor de a duce
    la bun sfarsit un proiect simplu, elegant, folositor. Toate
    proiectele acelea, ambitioase de altfel, ar fi fost bune daca nu ar
    fi baltit ani si ani in marea de incompetenta a birocratiei
    romanesti, chiar intr-o perioada de crestere economica.
    E-neputinta.

  • BIO: Gabriel Sandu, desemnat din nou la Comunicatii

    Sandu s-a nascut la 8 septembrie 1963, la Mizil.

    In 1989 a absolvit Academia de Studii Economice, dupa care, din
    1990 pana in 1993 a fost sef birou import-export la Relaxa Mizil,
    apoi, in perioada 1993 – 1997 a fost vicepresedinte SC Elvila
    International SRL Bucuresti detinuta de Viorel Catarama, iar din
    1997 pana in 2003 a fost presedinte al grupului de firme Tracia,
    iar in 2003 a devenit presedinte al S.C “Albert THS” SRL
    Bucuresti.

    In ceea ce priveste activitatea politica, in 1999 a fost ales
    presedinte UFD Prahova, iar intre 2000 si 2001 vicepresedinte UFD,
    intre 2001 si 2003 devenind secretar general al UFD. In 2003 devine
    membru supleant Biroul Executiv al PNL. In 2007 s-a numarat printre
    liberalii care l-au urmat pe Theodor Stolojan in PDL. Din 2007 este
    vicepresedinte PDL si prim-vicepresedinte PDL Prahova.

    Gabriel Sandu a fost deputat in perioada 2004-2008.

    Mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • De ce se tem romanii de invazia tehnologiei

    Prezent la eveniment, presedintele Traian Basescu a subliniat ca
    implementarea noilor tehnologii trebuie sa tina cont si de
    experienta cetatenilor romani: “Va spun din proprie experienta, ca
    excesul de putere in mana statului inseamna tiranie, coruptie,
    ineficienta. Stim ca, aflate la dispozitia unui guvern totalitar,
    progresele stiintei si cele ale industriei IT pot deveni
    instrumente de opresiune. Nu dorim deci, pentru viitor, o lume in
    care informatizarea sa permita birocratilor guvernamentali sa
    priveasca discretionar in viata noastra, in fisa noastra medicala,
    in situatia noastra financiara, in alimentatia noastra sau modul in
    care ne crestem copiii”, a declarat Basescu. Seful statului a
    mentionat ca din cauza modului in care s-a exercitat puterea de
    catre fostul regim, romanii, ca si cetatenii celorlalte state foste
    comuniste, sunt mai reticenti fata de stocarea datelor private.

    Pe de alta parte, presedintele a sustinut si avantajele
    tehnologizarii, referindu-se la sectorul financiar-bancar, unde, in
    special in privinta sistemelor de plati prin mijloace electronice
    se poate genera, direct sau indirect, o economie importanta care ar
    putea depasi cu chiar 4 la suta din PIB al Romaniei. “Sistemele de
    plati electronice implica un proces transparent, care face dificila
    neraportarea veniturilor, astfel se poate reduce economia
    subterana. Spre exemplu, pentru Romania, sistemele electronice de
    plata pot reduce cu 10-15 la suta economia subterana, echivalentul
    a catorva miliarde de euro”, a declarat Basescu.

    Presedintele a mentionat ca utilizarea aplicatiilor IT&C si
    transpunerea lor in procesul de guvernare au un rol fundamental in
    modernizarea, eficientizarea si descentralizarea administratiei
    publice din Romania, iar realizarea “e-guvernarii” este un obiectiv
    major pentru o tara ca Romania: imbunatateste serviciile publice,
    reduce costurile, faciliteaza transparenta comunicarii intre
    cetateni si institutiile publice sau private. “Sistemul Electronic
    National reprezinta o dovada elocventa pentru beneficiile adoptarii
    instrumentelor electronice, peste 9554 de institutii publice fiind
    inscrise in Sistem la sfarsitul lunii septembrie, in comparatie cu
    doar 800 de institutii, la inceputul anului 2009. De asemenea,
    numarul de licitatii in sistemul electronic de Achizitii Publice a
    crescut de la sub 2 la suta la peste 12 la suta in anul 2009”, a
    mai declarat seful statului.