BusinessMagazin

Tag: Gabriel Obirsan

  • Povesta tânărului care după ce a făcut sport de performanţă şi o facultate cu specific economic a ajuns să pună pe roate în perioada pandemiei o afacere care nu are nici o legătură cu experienţele sale anterioare

    Gabriel Obîrşan a început să facă bijuterii în urmă cu patru ani, mai întâi ca un hobby iar apoi ca o mică afacere, care astăzi poartă numele Abruel. Antreprenorul a fost întotdeauna înconjurat de ustensile, schiţe, de lemn şi lut, iar pandemia a readus în viaţa lui nevoia de a-şi manifesta creativitatea, după cum povesteşte chiar el.  

    În plus, partenera sa de viaţă este pasionată de bijuterii, care pentru ea reprezintă nu o achiziţie compulsivă, ci mai degrabă conexiune culturală, uneori geografică. Cum a pornit acest brand, de unde vine inspiraţia fondatorului Abruel şi cum vrea să dezvolte el acest business? 

    „În călătoriile noastre vizitam adesea expoziţii unde existau şi secţiuni de bijuterie, mai ales cele din perioada Art Nouveau, care ne fascinează pe amândoi. Apoi m-au inspirat diverşi artizani, de pildă un atelier de bijuterie din Granada, unde lucrau argint filigranat. Este un adevărat spectacol crearea unei bijuterii. Eu am început să lucrez în alamă, inspirat de modelele cusute pe iile româneşti”, povesteşte Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel. Pentru el realizarea de bijuterii a început ca un hobby în urmă cu patru ani, iar acum doi ani a participat la primul târg.

    Tânărul povesteşte că a făcut sport de performanţă în adolescenţă, apoi o facultate cu specific economic şi una specializată în sport, aşa că printre aceste preocupări foarte tehnice, partea creativă nu a mai avut spaţiu de exprimare. Însă pandemia i-a oferit timp de reflecţie şi prilejul de a se reîntoarce la pasiunea pentru bricolaj. De altfel, pandemia a adus în lumea businessului mulţi tineri care până atunci nu îşi închipuiau că o să devină antreprenori. 

    Prima colecţie Abruel se numeşte „Simboluri româneşti”, sursa de inspiraţie fiind o carte veche de cusături tradiţionale, găsită într-un târg. „M-a inspirat simbolistica ascunsă a acestor modele: ierburi de leac, simboluri sacre sau astrologice… toate cusăturile straielor triadiţionale româneşti au un tâlc anume. Şi m-am apucat să transpun în metal aceste modele. Am creat mai întâi prototipuri, m-a interesat dacă sunt bijuterii comode, cum se simt în ureche sau pe deget, cum se comportă în timp”, spune antreprenorul. Apoi a început să extindă testarea în cercul de prieteni.

    „Şi acum doi ani, în decembrie, mi-am făcut curaj şi am fost împins de la spate cu prietenie, să particip la primul meu târg. Am clienţi care se întorc de atunci la mine, să mai cumpere un model.” În plus, tânărul spune că, deşi nu avea experienţă în antreprenoriat, facultatea cu profil economic l-a ajutat să am o gândire destul de structurată. „Mi-am făcut înainte de a porni un plan de afaceri şi am mers pas cu pas, pe încercate. Nu am făcut investiţii mari, mai ales că tipul de bijuterie tradiţională care mă pasionează pe mine necesită mai mult timp şi îndemânare decât aparatură. Dar am investit constant”, povesteşte el. În ultimii patru ani a investit circa 5.000 de euro în dezvoltarea atelierului şi a brandului, însă alocările au fost treptate. În urmă cu doi ani, a trecut de la lucrul într-un colţ de apartament la un mic atelier, care devine din ce în ce mai plin de ustensile, schiţe şi machete. „E un loc care îmi place mult. Când nu fac bijuterii, lucrez ca antrenor personal şi coordonator al centrului sportiv şi spaul unui hotel din Bucureşti. Programul meu este de la ora 6 la 15. Apoi îmi petrec, de cele mai multe ori, după-amiezele în atelier.” De unde îşi ia inspiraţia? Gabriel spune că urmăreşte mulţi bijutieri, are o pasiune pentru muzee şi adaugă că nu crede că există oraş în care să fi fost şi să nu viziteze muzeele de acolo, cât mai multe. 

    „Aşa că inspiraţie găseşti peste tot: la alţi artişti, în natură, în design vestimentar, în tradiţii populare şi mai ales în arhitectură. Eu iubesc arhitectura interbelică şi noua serie de bijuterii by Abruel este una care mapează vizual Bucureştiul. Fiecare cercel are o formă inspirată de un element de design al unui imobil care m-a impresionat. Unii cercei poartă chiar numele străzii unde am găsit aceste chei vizuale.” 

    Anul acesta a fost cel mai bun de până acum pentru Abruel, iar afacerea a crescut constant. A fost deja la trei târguri şi mai are două în plan. „Faţă de doar o participare la un târg în 2023, este o creştere bună. Clienţii vechi revin, deci lucrurile se mai leagă şi organic, ceea ce e tare plăcut, să nu urmezi mereu o strategie. Aproape am completat a doua colecţie. Acum sunt două categorii de bijuterii Abruel: Simboluri româneşti şi Simboluri din Bucureşti”. Mai departe, el vrea să se ocupe de crearea unui site şi să expună toate modelele de bijuterii din colecţie şi plănuieşte mai multe participări la târguri. 

    În prezent, bijuteriile se pot comanda pe pagina de Instagram Abruel Jewelry, dar şi de pe Iarmaroc. „În curând sper să avem şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască.“    

    Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.” Mai departe, el vrea să ia lucrurile pas cu pas. Îşi doreşte ca dezvoltarea acestui proiect, dacă el va rezista timpului şi schimbării, să se petreacă natural. „Să fie întâi bucurie şi inspiraţie care apoi să atragă o dezvoltare firească. Şi cred că fiecare are destinul lui, oameni şi proiecte deopotrivă, iar Abruel îl va avea cu siguranţă pe al său. Eu sper că va fi unul cât mai interesant şi împlinitor”, conchide Gabriel Obîrşan.w

    Gabriel Obîrşan, fondatorul Abruel: „Sper să avem în curând şi alte spaţii digitale şi fizice care să ne găzduiască. Cerceii Abruel se mai găsesc şi în Constanţa, la Rafia Studio şi în Bucureşti, la Seneca Anticafe. Şi de asemenea la târgurile de la Mezanin Market din Bucureşti sau Iarmaroc din Cluj.“

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Platouaş-Styling – atelier de fotografie şi styling de produs

    Fondatoare: Bianca Năstase 

    Domeniu pe care se axează: fotografie culinară

    Preţ două postări săptămânale: de la 2.000 lei pe lună

    Marsepe – producător de ciocolată artizanală 

    Fondatoare: Alina Goidea şi Carmen Vasile

    Investiţie totală: circa 60.000 de euro

    Locaţie laborator: Focşani 

    Număr angajaţi: 5

    Prezenţă: online şi în magazine din Sibiu şi Sebeş

    Preţuri praline: 28 – 200 de lei, în funcţie de cantitate şi de colecţie

    Free Puppet Theatre – teatru de păpuşi independent

    Fondatoare: Ana Crăciun Lambru

    Anul lansării: 2017

    Planuri de dezvoltare: schimbarea numelui

    Purple Med – clinică multidisciplinară 

    Fondatoare: Elena Alexe

    Locaţie: Sector 1, Bucureşti

    Suprafaţă clinică: 400 mp

    Investiţie totală:  375.000 de euro

    Număr pacienţi în medie: 20/săptămână

    Echipa medicală: 8 medici şi asistente

    Craft Beer Voyage – organizator evenimente de degustare a berii artizanale

    Fondatoare: Ioana Coca

    Anul lansării: 2024

    Număr sortimente degustare/eveniment: 5

    Plan 2025: deschiderea unui magazin online

    Planuri de dezvoltare: construirea unui hub de conexiune între microberăriile din România şi Republica Moldova

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

     

     

     




     

     

  • Povestea românului care în timpul pandemie a început o afacere dintr-o pasiune transmisă de tatăl său

    Pentru Gabriel Obîrsan, Abruel Jewelry este proiectul de suflet pe care l-a început în pandemie, valorificând o pasiune moştenită de la tatăl său şi totuşi niciodată exploatată. Ce a început ca o formă de petrecere a unui timp liber suplimentar s-a transformat într-o afacere serioasă, care l-a purtat la târguri şi care l-a adus în faţa a numeroşi cumpărători.

    A  practicat atletismul de la o vârstă fragedă, apoi a absolvit Academia de Educaţie Fizică şi Sport şi lucrează în continuare în domeniul sportiv şi al recuperării fizice. Când pandemia i-a dat un răgaz neaşteptat, şi-a amintit însă de o altă pasiune ţinută până atunci „în sertar”. „Aplecarea pentru zona aceasta a creaţiei artistice am moştenit-o cel mai probabil de la tatăl meu, al cărui hobby era să creeze tot felul de obiecte din metal, de la obiecte funcţionale la cele cu conotaţie exclusiv estetică. Din păcate, pe tatăl meu l-am pierdut în adolescenţă, aşa că, fără să-mi dau seama, am continuat această pasiune pentru bricolaje diverse, cel mai probabil ca o prelungire a conexiunii cu el”, povesteşte Gabriel Obîrsan.

    A lucrat de-a lungul timpului, pentru propria bucurie, în lemn, textile, ceramică sau metal, iar uneori şi picta obiectele pe care le crea. Făcea totul pentru el însuşi sau pentru prieteni, fără nicio altă aşteptare. „În pandemie însă am început să lucrez mai serios, am avut mai mult timp şi o încurajare constantă din partea partenerei mele de viaţă. Când ne-am cunoscut, ea era o veritabilă colecţionară de bijuterii, fiecare inel sau pereche de cercei simboliza o legătură cu un loc, o vacanţă, o întâmplare. Pentru ea am creat primele bijuterii şi curând am început să primesc comenzi din cercul nostru de prieteni.”

    De la început s-a inspirat din dragostea lui pentru arhitectura interbelică şi pentru simbolurile populare româneşti. Tot colecţiona de prin anticariate cărţi ce conţineau modele de cusături specifice portului tradiţional şi îl fascina simbolistica lor, aşa că prima colecţie de bijuterii semnată Abruel s-a numit chiar „Simboluri româneşti” şi a explorat modele cunoscute ale iilor româneşti: păsările, mâinile în şold, sfădiţele sau simboluri stilizate ale plantelor de leac. Cât despre denumirea Abruel, Gabriel explică pentru curioşi că este un nume alternativ al Arhanghelului Gabriel, cel al cărui nume îl poartă, un mesager luminos despre care crede că îl călăuzeşte în viaţă. „Acum lucrez la o colecţie inspirată din elemente de design şi arhitectură ale caselor vechi bucureştene şi curând voi avea o mică hartă a oraşului reprezentată prin bijuterii: fiecare cercel face trimitere la o adresă, o poveste a unei case, o microistorie din viaţa oraşului.”

    Preţurile, în funcţie de complexitatea piesei, sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei.

    Gabriel este singurul angajat din businessul Abruel, unul care lucrează de plăcere, atunci când timpul îi permite. De obicei, îşi vinde produsele la târguri sau online, pe paginile de Facebook şi Instagram ale proiectului. Lucrează exclusiv în alamă, iar preţurile, în funcţie de complexitatea piesei, sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei. Investiţia în proiect a fost treptată, pentru că a lucrat la început în camera copilăriei sale, în apartamentul mamei. Apoi, când lucrurile s-au extins dincolo de cercul de prieteni, a închiriat un mic spaţiu la demisolul unei case de pe strada pe care locuieşte. Este foarte aproape de casă şi poate lucra oricând are timp, uneori la ore târzii. Ca orice artist. „Am investit pe măsură ce mi se confirma că bijuteriile mele erau cerute. La început lucram cu ustensile foarte rudimentare: un ciocan, o pilă, o menghină veche a tatălui meu, diverse instrumente pe care le deţineam dinainte. Apoi am început să-mi cumpăr câteva ustensile mai comode, dar adevărul este că bijuteria pe care o fac eu necesită doar multă răbdare, nu sunt necesare prea multe ustensile.”

    De anul trecut, fondatorul Abruel a început să-şi comande cutii şi ambalaje mai elegante şi în ele a investit puţin mai mult. Până atunci, el era cel care realiza şi cutiile, şi plicurile de livrare, dar îi lua prea mult timp şi uneori nu erau foarte sigure pentru transport. Inclusiv logoul şi l-a desenat singur, aşa că brandul este definiţia clară a unei afaceri de la zero, pe cont propriu. „În 2023 mi-am creat un PFA şi am fost la primul meu târg, cel organizat de Fundaţia Calea Victoriei, unde am primit o invitaţie generoasă din partea Sandrei Ecobescu (membru fondator şi preşedintele fundaţiei – n. red.). Anul trecut a fost primul în care m-am ocupat constant de acest proiect şi am terminat pe breakeven, adică am câştigat doar cât să-mi acopăr investiţia.”

    Anul acesta, Abruel a participat la două târguri la Cluj-Napoca, organizate de Iarmaroc, şi la Mezanin Market, de la Palatul Universul din Bucureşti. Anul se conturează ca fiind unul cu potenţial de a genera un mic profit, dar Gabriel spune că nu vede acest proiect doar în termeni de profit şi pierdere financiară, ci pune în balanţă şi alte aspecte: avantajul de a face ceva ce îl pasionează, faptul că îşi poate exersa creativitatea, plăcerea de a vedea oameni care se bucură sincer de creaţiile sale.  


    „Acum lucrez la o colecţie inspirată din elemente de design şi arhitectură ale caselor vechi bucureştene şi curând voi avea o mică hartă a oraşului reprezentată prin bijuterii: fiecare cercel face trimitere la o adresă, o poveste a unei case, o microistorie din viaţa oraşului.“ – Gabriel Obîrsan, fondatorul Abruel Jewelry

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Kastane – cafenea (Târgovişte)

    Fondatori: Ana Maria şi Samuel Ivanciu

    Investiţie iniţială: peste 80.000 de euro

    Prezenţă: Târgovişte

    Peaky Burgers – autorulotă cu burgeri (Bucureşti)

    Fondatori: Ana Maria şi Adrian Stancu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 400.000 de euro

    Prezenţă: zona Eroilor din Bucureşti, lângă metrou

    Coniferis Retreat – cazare tip tiny house (jud. Bihor)

    Fondatori: Steliana Petriş şi Dan Ghiţă

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 85.0000 de euro

    Prezenţă: Munţii Apuseni

    Sofiami – editură de cărţi pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Bucur

    Investiţii: 50.000 de euro

    Prezenţă: online (pe site-ul propriu, eMag, librarie.net), în librăriile Cărtureşti şi Libris, în BebeTei şi la Opera Comică pentru Copii

    Yves Anais – brand de accesorii şi poşete din lemn (Bucureşti)

    Fondatoare: Adriana Man

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Prezenţă: online, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.