BusinessMagazin

Tag: furturi

  • Doar in România. Cum a rezolvat problema hoţilor din sat un primar din judeţul Alba, a dat ajutor social la trei sferturi de sat

    Satul Silivaş, din comuna Hopârta, are o populaţie de 316 de locuitori, reprezentând circa 100 de familii, majoritatea de etnie romă. La primărie sunt înregistrate 76 de dosare de ajutoare sociale, dintre care 57 ale unor persoane de etnie romă, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, primarul comunei Hopârta, Augustin Popa.

    ”Persoanele acestea care primesc ajutoarele sociale din partea comunităţii rome nu sunt muncitori calificaţi. Nu îşi găsesc loc de muncă, ce mai lucrează sezonier, în zona Ciumbrud, unde se plantează trandafiri şi flori. Deocamdată am făcut apeluri pe toate direcţiile, însă nu sunt investitori care să dorească să vină la noi”, a spus Augustin Popa.

    Potrivit primarului, ajutoarele sociale sunt în cuantum de 24.000 de lei şi variază, de la o familie la alta, în funcţie de numărul de copii pe care îi au.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA au publicat o listă cu 1.300 de produse din China care ar putea fi vizate de tarife

    Statele Unite plănuiesc să impună tarife suplimentare la produse în valoare de 50 de miliarde de dolari, pentru a pedepsi China pentru presupuse furturi intelectuale în domeniul industriei tehnologiei informaţionale.

    Potrivit reprezentantului Statelor Unite pentru probleme comerciale, vor fi aplicate tarife de 25% la toate produsele.

    Mai multe taxe vor viza industrii precum cea aeronautică şi cea producătoare de utilaje. Alte taxe vor viza echipamentele medicale, medicamentele şi materialele educaţionale.

  • Presă – “Un caz foarte, foarte SPECIAL”: Poliţia Română a ordonat furturi în Danemarca

     Într-un caz rămas necunoscut publicului înainte să fie dezvăluit de publicaţie, un tribunal, Înalta Curte din Est, a stabilit în 2013 că Poliţia Română a ordonat furturi în valoare de patru milioane de coroane (peste 536.200 de euro), cu scopul de a prinde infractori români.

    Procurorul Jan Rechendorff a declarat pentru agenţia Ritzau că este vorba despre “un caz foarte, foarte special”, deoarece autorităţile daneze nu au ştiut nimic despre planurile omologilor lor români, ilegale potrivit legii daneze.

    Potrivit publicaţiei, bărbatul respectiv a furat trei utilaje folosite în construcţii de la Scantruck, din Skive, în noiembrie 2013, pe care le-a adus în România, unde au fost livrate unor persoane prezentate ca făcând parte din mafia românească.

    O lună mai târziu, acelaşi bărbat a furat şase încărcătoare telescopice de la firma Nicolaisen & Larsen din Ulfborg. De această dată, românul şi complicii săi au fost arestaţi la un popas în Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt pericolele cu care se confruntă o firmă şi cum poţi să previi un furt

    Care sunt pericolele cu care se confruntă o firmă? Dincolo de lucrurile pe care managementul le poate gestiona, bugeta şi aranja strategic în ecuaţii economice, sunt situaţii în care apar pierderi, indiferent că este vorba de furturi, vandalism sau atacuri cibernetice.

    O companie din retail îşi bugetează între 1 şi 3% pentru pierderile cauzate de furturi. Discuţia despre securitatea unei companii este însă mult mai amplă şi la acest capitol se înscriu tot soiul de soluţii, de la programele antivirus până la departamentele de pază şi protecţie şi sisteme de supraveghere video. „Să ai grijă de afacerea ta, fie în zona de securitate fizică sau în online, este o nevoie de bază“, spune Florina Tănase, senior director legal and external affairs în cadrul Vodafone România.

    Subiectul a fost pus pe tapet în repetate rânduri în cadrul workshopurilor organizate de companie cu clienţii, iar la sediul pe care îl are operatorul în Pipera funcţionează, din toamna anului trecut, aşa-numitul Security Operation Center, de unde sunt supravegheate toate magazinele, antenele şi spaţiile de birouri pe care Vodafone le are în România. În peste 1.900 de locaţii proprii, circa 10.000 de echipamente furnizează permanent informaţii, fiind conectate la un software în care sunt setate tot soiul de alarme, de la cele de efracţie sau control de acces până la cea antiincendiu sau senzorii de mişcare.

    „Putem supraveghea de aici toate locaţiile pe care le avem în întraga ţară“, spune Florina Tănase, arătând spre camera de control în care câţiva oameni supraveghează circa 20 de ecrane dar şi imaginile derulate pe monitoarele calculatoarelor. Iar pe ecrane apar imagini legate de situaţiile care sunt sau pot constitui un incident pentru companie. Cu titlul de exemplu, dacă într-un câmp unde compania are amplasată o antenă este detectată mişcare (iar acolo nu ar trebui să fie nimeni), sistemul afişează imagini de la locul respectiv pe ecranele de supraveghere. „În cazul nostru, cele mai numeroase incidente sunt pe site-urile remote, de exemplu zonele aflate în câmp, unde sunt aplasate antene. Cele mai costisitoare incidente sunt cele din magazine, pentru că valoarea pagubelor este mai importantă“, explică reprezentanta Vodafone.

    Tot ea povesteşte că la capitolul incidentelor se înscriu situaţiile de furt de combustibil, pentru că la antenele din câmp este necesară funcţionarea unui generator. Numărul de camere instalate pentru fiecare zonă supravegheată variază de la caz la caz, în centrul de comandă al Vodafone fiind permanent oameni care urmăresc zeci de ecrane pe care sunt afişate imagini. În funcţie de ce văd pe ecrane oamenii din centrul de comandă, ei pot suna la 112, dacă este vorba de un caz de efracţie sau vandalizare, „sau dacă ai o situaţie într-un magazin, poţi să suni la managerul spaţiului de vânzare. Sunt proceduri aferente fiecărei situaţii“. Una peste alta, în primul an de funcţionare a acestui centru de securitate Vodafone a înregistrat o scădere de 70% „pe tot ce înseamnă incident de securitate, pentru că platforma ne permite să acţionăm foarte mult pe zona de prevenţie, pentru a nu mai ajunge, de pildă, la situaţia de furt sau vandalizare, ci prin sistemul de monitorizare poţi detecta ameninţarea înainte ca ea să aibă loc. Soluţia are ca efect şi reducerea numărului de incidente, dar şi cheltuielile provocate de incidentele care sunt prevenite“.

    Reducerile de cost nu pot fi evaluate însă cu precizie, explică Florina Tănase, care punctează că un aspect important în ce priveşte soluţiile de securitate este posibilitatea de a asigura continuitatea afacerii, „pentru că dacă avem pe un site o antenă de importanţă strategică, unde se întâmplă un incident de securitate, nu este vorba doar de paguba materială, cât de impactul pe care îl are în activitatea ta pentru că nu poţi asigura serviciile clienţilor. De la un punct încolo nu mai măsori efectele în reducere de costuri sau a numărului de incidente, ci prin faptul că eşti în stare să desfăşori activitatea fără să ai niciun incident major. Lipsa unui incident major îţi spune că faci o treabă bună“. În fiecare minut se întâmplă ceva care poate deveni ceea ce se numeşte incident, iar fiecare dintre situaţii este analizată şi, după caz, este luată o decizie sau nu.

    Centrul de securitate al Vodafone este o soluţie care a fost gândită iniţial ca un instrument intern pentru companie, dar este prima filială a grupului care pune la punct un asemenea sistem, „suntem pionieri la nivelul grupului“, arată Florina Tănase. Dar interesul clienţilor pentru securitate a determinat operatorul de telefonie mobilă să lanseze recent o soluţie de securitate pentu clienţii corporate. Soluţia de supraveghere video este una dintre cele patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente, vitrine frigorifice, vehicule, camere video sau contoare de energie. În România piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason; reprezentanţii Vodafone sunt chiar mai optimişti şi consideră că dezvoltarea va fi mai rapidă. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 3,15 miliarde de lei la Ministerul Finanţelor, faţă de 3,297 miliarde de lei în 2013; tot anul trecut, profitul s-a plasat la 223 milioane de lei.

    Pentru soluţia de securitate, Vodafone are deja şapte clienţi cu operaţiuni la nivel naţional care au implementat soluţia de securitate; cu alţi patru se află în discuţii avansate. Primul client a fost contractat în vara acestui an, în iulie, dar pentru că serviciul este foarte personalizat, nu se poate vorbi de o durată standard pentru teste şi nici de cereri specifice, pentru că, arată Florina Tănase, trebuie luate în calcul locaţiile ce trebuie supravegheate, nevoile de securitate specifice. „E important să ai o perioadă de test nu neapărat pentru a duce clientul în zona de confort, cât mai ales să te asiguri că înţelegi care sunt nevoile şi implementezi o soluţie potrivită“, spune Tănase. Ea lucrează la Vodafone de patru ani, fiind membru al boardului companiei şi al Fundaţiei Vodafone. Anterior, Florina Tănase a fost vice-president al A&D Pharma Group, iar anterior a deţinut vreme de trei ani funcţia de legal şi regulatory compliance director al UPC România.

    Soluţia de securitate lansată recent de operatorul de telefonie mobilă este o variantă din răspunsurile multiple şi complexe pentru o întrebare presantă (sau posibil presantă) pentru orice şef de companie şi nu numai: cum pot proteja afacerea de care sunt responsabil?

  • Poliţia iese la vânătoare după hoţii de tablă

    Acţiunea se înscrie în conceptul RAILACTION DAY 24 BLUE, un concept al RAILPOL (reţeaua forţelor de poliţie cu atribuţii în transporturile feroviare din ţările Uniunii Europene), ce constă în organizarea simultană, în toate ţările membre, pe durata unei singure zile, a unei acţiuni poliţieneşti în mediul feroviar.

    În intervalul 6-7 noiembrie, peste 5.364 de poliţişti de la ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de investigare a fraudelor şi de la transporturi au verificat 2.304 de centre de colectare a materialelor feroase şi neferoase, au verificat 227 de trenuri, 247 de staţii şi au efectuat 231 de controale de-a lungul liniei de cale ferată.

    În cadrul acţiunii au fost întocmite 33 de dosare penale pentru infracţiuni economice, de comiterea cărora sunt bănuite 49 de persoane. De asemenea, 287 de persoane sunt cercetate pentru alte infracţiuni, printre care 7 tâlhării, 6 furturi din buzunare şi 65 de loviri sau alte violenţe.

    Poliţiştii au aplicat 51 de sancţiuni contravenţionale prevăzute de Legea 38/2014 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviară şi au confiscat 61.356 kg materiale feroase şi 1.080 de kg cupru.

    În acelaşi timp, la data de 7 noiembrie, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Pucioasa au efectuat un control la o societate comercială cu obiect de activitate colectarea de materiale feroase, din Vulcana Pandele, judeţul Dâmboviţa.

    În urma verificărilor, poliţiştii au constatat că, în perioada august – noiembrie, administratorul firmei ar fi desfăşurat activităţi comerciale de colectare a deşeurilor feroase, fără a înregistra în evidenţele contabile veniturile realizate, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat.

    Din primele cercetări a reieşit că bărbatul, de 49 de ani, nu ar fi declarat punctul de lucru din Vulcana Pandele, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale şi că ar fi achiziţionat deşeuri metalice de la diferite persoane, fără a completa actele prevăzute de lege.

    Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală. De asemenea, poliţiştii l-au sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 30.000 de lei şi au confiscat 6.000 de kilograme de materiale feroase, deţinute fără acte legale.
     

  • Prejudiciu de 11 milioane de lei la E.ON România din cauza furtului de gaze naturale şi electricitate

    “Furturile de gaze naturale şi energie electrică au cauzat companiilor E.ON România un prejudiciu de circa 11 milioane de lei în primul semestru din acest an. În primele şase luni, în aria de acoperire a E.ON au fost identificate peste 800 de cazuri de potenţial consum fraudulos de gaze naturale, respectiv 1.400 de cazuri de potenţial consum fraudulos de energie electrică. Valoarea totală a prejudiciilor aduse companiilor E.ON de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice este estimată la circa 10,7 milioane de lei, reprezentând contravaloarea a peste 21 milioane kWh. Tendinţa este de creştere, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2013 au fost înregistrate circa 3.700 de cazuri de potenţial consum fraudulos”, se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, de E.ON România şi citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Reprezentanţii E.ON România subliniază că pentru companiile din cadrul grupului reducerea numărului de intervenţii neautorizate la aparatele de măsură şi la instalaţiile de gaze naturale/energie electrică, în scopul consumului fraudulos, constituie o preocupare constantă.

    “În acest scop, echipele E.ON efectuează permanent verificări în teren, rolul acestora fiind de a depista intervenţiile neautorizate şi consumul fraudulos de gaze naturale şi/sau energie electrică din reţelele de distribuţie. Pe lângă prejudiciile considerabile aduse companiilor E.ON, aceste intervenţii pot cauza şi incidente grave cu impact major asupra vieţii, sănătăţii sau bunurilor consumatorilor”, se mai arată în comunicat.

    Reprezentanţii E.ON România avertizează că, prin modificarea şi/sau sustragerea de componente din instalaţiile de gaze naturale/energie electrică, se expun pericolelor de incendii, explozii şi electrocutare atât persoanele care comit asemenea fapte, cât şi cele care se află în vecinătatea acestor instalaţii.

    “În acelaşi timp, consumatorii sunt afectaţi direct prin perturbarea sau chiar întreruperea alimentării cu gaze naturale/energie electrică. Aceste intervenţii asupra echipamentelor de măsură a consumului şi/sau asupra instalaţiilor de gaze naturale/energie electrică aferente, în scopul înregistrării unui consum mai mic, reprezintă furt calificat, infracţiune prevăzută şi sancţionată ca atare de Codul Penal”, se menţionează în comunicatul E.ON România.

    Grupul german E.ON este prezent în România pe piaţa furnizării de gaze naturale şi energie electrică, deservind circa 3 milioane de clienţi din 20 de judeţe din partea de nord a ţării. Compania platformă, E.ON România, deţine un pachet de 53,38 la sută din acţiunile E.ON Energie România, 51 la sută din acţiunile E.On Gaz Distribuţie şi 68 la sută din acţiunile E.ON Moldova Distribuţie.

  • Atenţie, turişti! Pe litoral, hoţii fură în 30 de secunde din maşini şi într-un minut din camerele cu geamuri deschise

    “Cele mai multe furturi înregistrate pe litoral în lunile iunie şi iulie au avut loc din maşini. Hoţii sparg o maşină chiar şi dacă văd o pungă goală, iar totul durează maxim 30 de secunde”, a declarat agenţiei MEDIAFAX subcomisarul de poliţie Carmen Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Constanţa.

    Ea a adăugat că pe locul doi sunt camerele de hotel de la parter şi etajul I, unde turiştii lasă geamurile sau balcoanele deschise. În acest caz, o spargere nu durează mai mult de un minut.

    “În autototurisme, în 90% din cazuri se fură pentru că sunt lăsate la vedere bunuri de valoare”, a mai spus oficialul din Poliţie.

    Pe locul trei sunt furturile de pe plajă, iar un obiect poate dispărea dacă este lăsat nesupravegheat doar câteva secunde.

    Cele mai căutate obiecte de către hoţi sunt telefoanele mobile scumpe, pentru că sunt uşor de sustras şi de vândut. Acestea sunt urmate, în topul furturilor, de obiectele electronice şi de bani.

    “Îi sfătuim pe turişti să nu mai lase bunuri de valoare în maşini, în camere sau pe plajă şi să încuie uşile şi geamurile camerelor atunci când pleacă. Dacă intră în apă, să lase telefonul mobil operatorului de plajă, nu în grija vecinilor, iar când pleacă din camere să lase aparatura electronică sau banii în cutia de valori a hotelului”, a spus Şerbănescu.

    Ea a adăugat că, din nefericire, majoritatea hoţilor sunt minori. Mulţi dintre infractori sunt “sezonieri’, pentru că nu locuiesc în Constanţa şi vin special pentru furturi în sezonul estival.

    În această perioadă se află în fiecare zi în staţiunile de pe litoral aproape 100.000 de turişti, iar pe parcursul întregului sezon ajung la mare aproape 2 milioane de persoane.

     

  • Google şi Microsoft vor include o funcţie de blocare a smartphone-urilor în caz de furt

     Companiile producătoare de tehnologie în domeniul telefoniei mobile au fost presate în ultimul an de autorităţile publice să creeze funcţii prin care proprietarii de smartphone-uri să poată dezactiva aparatele în caz de pierdere sau furt, limitând posibilitatea revânzării acestora.

    Peste 30% din furturile din marile oraşe implică telefoanele mobile, iar în unele cazuri au loc şi acte de violenţă, potrivit Comisiei Federale pentru Telecomunicaţii.

    În urma introducerii de către Apple, în luna septembrie, a unei funcţii de blocare, furturile de iPhone-uri au scăzut puternic în unele oraşe, a declarat procurorul general din New York, Eric Schneiderman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia face curăţenie de Paşti. Rezultatul: amenzi de 3,5 mil. lei

    În cursul zilei de vineri, 4 aprilie, peste 7.200 de poliţişti din cadrul structurilor de investigare a fraudelor, ordine publică, poliţie rutieră şi poliţie transporturi au acţionat, suplimentar faţă de dispozitivul curent, pentru prevenirea infracţiunilor de natură economică, a celor cu violenţă şi a furturilor, precum şi pentru prevenirea infracţionalităţii stradale.

    Astfel, în cea de-a patra zi a acţiunilor dispuse de Şeful Poliţiei Române pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale premergător sărbătorilor de Paşti, au fost verificaţi 3.235 de agenţi economici şi 12.312 mijloace de transport, în filtrele instituite pe rutele de transport.

    În urma controalelor efectuate, poliţiştii au constatat 398 de infracţiuni, fapte pentru care sunt cercetate 467 de persoane. Din totalul infracţiunilor constatate, 99 sunt infracţiuni de evaziune fiscală.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 13.531 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 3.500.000 de lei.

    Din totalul sancţiunilor aplicate, 1.214 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea nr. 61/1991, iar 1.033 dintre sancţiunile aplicate sunt prevăzute de Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

    Pentru abateri de la normele rutiere au fost aplicate 10.697 de sancţiuni contravenţionale prevăzute de O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, iar 587 dintre sancţiunile aplicate sunt prevăzute de alte acte normative.

    Totodată, ca măsură complementară în cadrul dosarelor penale întocmite şi a sancţiunilor contravenţionale aplicate, au fost confiscate sau indisponibilizate bunuri în valoare totală de peste 1.730.000 de lei.

  • Hoţi, evazionişti şi zmei pe şosele: ce s-a întâmplat în România în ultimele patru zile

    93 de percheziţii, 1.660 de controale, 396 de filtre şi 13 razii au fost efectuate de poliţişti, în perioada 17-20 martie, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică.

    În cele patru zile, au fost constatate 398 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 188 în flagrant delict. Poliţiştii au prins 287 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 34 au fost reţinute şi 19 arestate. Poliţiştii au depistat 4 autoturisme semnalate ca fiind furate şi au confiscat 18 arme (5 letală şi 13 neletale).

    De asemenea, au fost aplicate 12.174 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.284.515 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de 182.772 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.167 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 387 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 76 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice – 10.040, dintre care 152 pentru consum de alcool şi 2.806 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 416 de permise de conducere şi au retras 275 de certificate de înmatriculare.