Magazinul Penny Market din Fundulea are un spaţiu de vânzare de aproape 800 de metri pătraţi şi o echipă de 16 angajaţi.
Penny Market este unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piaţa locală în anul 2005. Întreaga reţea este deservită de 3 centre logistice situate în localităţile Ştefăneştii de Jos, Turda şi Bacău. În prezent, REWE România deţine 226 de magazine Penny Market la nivel naţional şi activează cu un număr de peste 4,300 de angajaţi.
Ing. Achim Gabriel, cultivator cu experienţă de mure şi zmeură ne-a oferit o serie de sfaturi preţioase pentru înfiinţarea unei culturi care să aducă profit.
Pregătirea terenului înaintea plantărilor de zmeur şi mur
Inginerii Pepinierelor Fundulea recomandă ca pH-ul solului unde se înfiinţează plantaţia să fie cuprins între 5,5-7.0 . Terenul poate fi drept dar şi în pantă, însă este important ca apa să nu băltească pe sol deoarece în acele zone plantele cu siguranţă vor putrezi.
Înaintea plantării, solul trebuie arat la o adâncime de maxim 30-35 cm pentru a se păstra apa în sol.
Când arătura s-a uscat se va interveni cu utilaje de mărunţire a solului disc sau freză, fiind recomandat ca terenul să fie mărunţit cu câteva zile înaintea plantării.
Cum plantăm drajonii de zmeur şi butaşi de mur?
Arbuştii fructiferi se vor planta în gropi sau brazde de maxim 15 cm adâncime, o adâncime de plantare mai mare de 15 cm putând împiedica drajonarea urmând după sine uscarea plantelor.
În momentul plantării, terenul trebuie să aibă reveneală (umiditate în sol), să fie umed în interiorul gropii. Dacă acest lucru nu este posibil în mod natural, udaţi locul în momentul plantării butaşilor cu aproximativ 500-800 ml apă/groapă.
”Dacă bugetul vă permite, este recomandat ca pentru apa pe care o introduceti în gropi să folosiţi şi stimulenţi de înrădăcinare”, ne-a explicat ing. agronom Gabriel Achim, angajat al Pepinierelor Fundulea, pepinieră autorizată care se întinde pe patru hectare în extravilanul oraşului Fundulea.
Minimum 10%. Este cifra la care se raportează oficialii de la Oscar Downstream când vine vorba despre creşterea businessului în 2015. Creşterea va veni din două sensuri: o dată din investiţiile în logistică, în infrastructură şi în creşterea prezenţei companiei la nivel naţional, pe care compania a început-o din 2013 odată cu demararea unui program de investiţii, dar şi din potenţiala creştere a pieţei, după o scădere destul de mare anul trecut: „Pentru 2014 s-a observat o scădere cu 17% a vânzărilor la nivel naţional, iar scăderea din zona retail B2B a fost între 17 şi 21%. Deşi vânzările au scăzut, piaţa carburanţilor are loc de creştere până la 20-25% în condiţiile unei reduceri a TVA-ului la 20% şi ale renunţării la creşterea de 0,7 eurocenţi/litru pentru acciză, creştere ce a condus la migrarea multor beneficiari către statele vecine“.
Pentru anul acesta, Oscar Downstream are în plan să investească 10 milioane de euro, care se vor împărţi între construcţia de depozite, creşterea flotei şi deschiderea a noi puncte de vânzare: „Pentru 2015 este planificată deschiderea a trei noi depozite la Arad, zona Clujului şi unul în jumătatea de nord a Moldovei, la Roman, dar şi creşterea capacităţii depozitului de la Fundulea, urmărind ca în 2016 să avem la dispoziţie o capacitate totală proprie de depozi-tare de aproximativ 50.000 mc“, arată reprezentanţii companiei.
Strategia de extindere a capacităţii de stocare a Oscar Downstream (care deţinea la momentul respectiv un depozit la Craiova) a început în 2013, când a fost achiziţionat depozitul de la Fundulea, cu o capacitate de 5.800 metri cubi. Fundulea a fost primul pas mare din planul de investiţii care îi va asigura distribuitorului de carburanţi o capacitate de depozitare care să acopere toată ţara şi care să poată deservi atât clienţii, cât şi staţiile proprii. În 2014, compania a continuat planul de dezvoltare cu depozitul de la Şercaia, Braşov, cu capacitate de 7.000 mc. Acum, compania deţine şase depozite, la Bucureşti, Oradea, Craiova, Constanţa, Oneşti şi Braşov.
Planul de dezvoltare a capacităţii de depozitare a Oscar este singular pe piaţa locală, deşi investiţii au mai fost. Cele mai multe companii din domeniu au cumpărat spaţiile de depozitare prin procesul de privatizare, acestea fiind legate fie de rafi-nării – cea mai importantă capacitate de depozitare a Lukoil este în rafinăria Petrotel (80.000 mc) – , fie de puncte strategice precum apropierea de Bucureşti (depozitul de la Jilava al Petrom are 30.000 mc), fie de centrul ţării (toate companiile din domeniu sunt prezente la Braşov sau în împrejurimi), fie de zonele maritimo-fluviale (Lukoil are capacitate de depozitare la Oil Terminal, Rompetrol depozitează la Petromidia, Petrom are depozit la Constanţa şi tot acolo plănuieşte o deschidere şi Oscar Downstream). Mol şi-a asigurat anul trecut prezenţa la Giurgiu, prin deschiderea unui depozit cu capacitate de 7.000 mc, aceasta fiind una dintre foarte puţinele investiţii noi în domeniu ale companiilor de pe piaţa locală controlate de jucători regionali.
Anul acesta a mai fost inaugurat încă un depozit, de către Mol România, la Giurgiu, tot cu capacitate de 7.000 mc. Piaţa depozitelor este dominată de jucătorii tradiţionali, cea mai mare capacitate având-o OMV Petrom, care este urmată de Lukoil şi de Rompetrol. Totodată, piaţa depozitelor este o piaţă în care companiile tradiţionale s-au aşezat de la începutul anilor 2000, iar investiţiile din zona aceasta au fost reduse, multe dintre companiile mai mici din domeniu neavând deloc capacitate de stocare.
Pentru 2014, reprezentanţii Oscar Downstream indică o scădere cu 17% a vânzărilor de carburanţi la nivel naţional, în special pe fondul celor 7 eurocenţi în plus la preţul de vânzare: “Deşi vânzările au scăzut, pe piaţa carburanţilor este loc de creştere. Analizele duc procentul potenţial de creştere a pieţei la 10%”. Oscar vinde motorină marilor consumatori de carburant, cum ar fi companiile din transport, construcţii, producţie şi agricultură. “Pe zona construcţiilor s-a înregistrat cea mai mare scădere în consum, până la 20%. Agricultura este însă o piaţă în dezvoltare, la care ne uităm cu atenţie.”
Prin inaugurarea depozitului de la Şercaia, Oscar urcă pe locul al patrulea după capacitatea de stocare în depozite. Construcţia de la Şercaia a început în octombrie 2013 şi a fost finalizată în septembrie 2014. Depozitul va fi dat în folosinţă de la 1 noiembrie 2014. Luna octombrie este dedicată probelor tehnologice pentru ca în noiembrie depozitul să fie complet funcţional, arată datele furnizate de companie.
“Investiţia de la Şercaia este un proiect special pentru noi, fiind primul dintr-o serie de depozite proprii construite ca investiţii greenfield”, spun reprezentanţii companiei. Totalul investiţiei a fost de 5 milioane euro, dintre care 2 milioane euro au reprezentat costul tehnologiei încorporate (este primul depozit al Oscar care stochează şi benzină, în proporţie de 35% din capacitate). Depozitul a fost creat cu intenţia de a reprezenta un punct logistic pentru aprovizionarea staţiilor proprii Oscar, dar şi a clienţilor, prin flota proprie de autocisterne Oscar.
Odată cu noile depozite construite, flota va creşte de la 27 de autocisterne în 2014 la 40 autocisterne până în martie 2015, respectiv la 50 în 2016 şi 60 în 2017. Creşterea capacităţii de stocare va duce şi la creşterea reţelei Diesel Point Access, cu până la 37 staţii în iulie 2015.
“Mai avem planificate investiţii pentru construirea a 3 depozite la Arad, Cluj şi Roman până la sfârşitul anului 2015”, spun reprezentanţii companiei. Ţinta Oscar Downstream este de a avea până în 2016 o capacitate totală de depozitare de 40.000 mc. Planul de investiţii pentru următorii cinci ani este de 26 milioane de euro.
Pe segmentul staţiilor de incintă, compania va ajunge la sfârşitul acestui an la 1.050 de Diesel Point, faţă de 870 anul trecut. În ceea ce priveşte Diesel Point Access, compania intenţionează deschiderea a 3 noi puncte de alimentare, crescând astfel numărul staţiilor la nivel naţional de la 31 la 34 până la sfârşitul lui 2014. Numărul clienţilor Diesel Point Access a ajuns la 700, care consumă carburant prin cele 10.000 de carduri emise. Oscar Downstream estimează că va încheia anul 2014 cu un profit net de 40-50 milioane de lei.
“Un vecin se plângea că nu i-a mers televizorul şi i-a spus şi eu: <Ai dreptate, nici mie nu mi-a mers>,” glumea Marian Cănuţă, care locuia într-un bordei de 12 mp din chirpici în care locuia împreună cu soţia şi cei şase copii; nu avea apă curentă, toaletă şi nici lumină. Deşi sunt “săracii satului” Fundulea, din Călăraşi, patru dintre copii merg la şcoală şi sunt premianţi, ceilalţi doi fiind mai mici. Şi asta în ciuda faptului că veniturile de 500 de lei pe lună – din alocaţiile copiilor şi ajutor social – nu permit familiei să cumpere rechizite, manuale sau cărţi iar copii îşi fac lecţiile pe pat, la lumânare.
Crăciunul îl vor sărbători însă în casa nouă, de 42 mp, cu trei dormitoare, apă curentă, curent electric şi baie. Pentru că Habitat for Humanity le-a ridicat din temelii o locuinţă decentă, acesta fiind scopul declarat al asociaţiei non-profit, în întreaga lume. Habitat a aflat despre cazul familiei Cănuţă iarna trecută, printr-un apel lansat de un alt ONG, “Ana şi Copii”, iar argumentul alegerii acestei familii din cele câteva mii de cazuri înscrise deja în baza de date a asociaţiei este faptul că “am fost impresionaţi de felul în care au fost educaţi copiii, faptul că merg la şcoală şi au rezultate bune în ciuda condiţiilor de acasă,” spune Emil Olteanu, director naţional Habitat for Humanity România.
În plus, niciunul din cei şase copii “nu au nicio vină pentru că părinţii nu au putut sau nu au ştiut cum să le asigure un trai mai bun.” Într-o mohorâtă zi de toamnă de la finalul lui noiembrie, cei şase copiii ai familiei sunt timoraţi de ploaia de întrebări care le sunt adresate dar şi de agitaţia de pe spaţiul mic al curţii – pe lângă voluntarii care muncesc la ridicarea locuinţei o delegaţie de jurnalişti şi reprezentanţi ai Wienerberger, producător de blocuri ceramice care a donat materiale pentru ridicarea casei, la care au participat însă şi donatori individuali.
De fapt, Wienerberger a semnat recent un parteneriat strategic pentru trei ani cu asociaţia, în urma căruia ar urma să doneze materiale de construcţii pentru 140 de locuinţe dezvoltate pentru familii dezavantajate şi vulnerabile economic şi social. “Plănuim să investim resurse financiare şi umane, de la consultanţă tehnică la voluntariat,” afirmă Corneliu Fecioru, member of the board Wienerberger România, sales and marketing. Fără susţinerea donatorilor – deopotrivă firme dar şi persoane fizice – ONG-ul nu ar putea funcţiona. Iar criza se face simţită şi în activitatea Habitat, devreme ce sumele donate s-au redus de la an la an. “Avem capacitatea de a ridica din temelii 50 până la 70 de locuinţe în fiecare an, dar nu avem sunt suficiente resurse financiare,” afirmă reprezentanţii asociaţiei. Înfiinţată în 1996, filiala locală a Habitat a funcţionat în primii ani graţie donaţiilor venite din proporţie covârşitoare (peste 70%) de la filialele din SUA.
Acum însă, cele mai multe reprezentanţe de peste hotare preferă să dea 10% din fondurile strânse (acesta fiind un principiu de funcţionare al Habitat la nivel mondial) către filiale din ţări africane sau asiatice, unde impactul este mult mai mare. Pentru că, de pildă, construirea unei locuinţe în Africa este mult mai ieftină, cu aceeaşi bani putând fi ajutate mai multe familii. În perioada iulie 2010 – iunie 2011, 49% din bugetul asociaţiei s-a datorat veniturilor locale, 41% din donaţiile filialelor de peste hotare. Restul bugetului, ajuns în intervalul amintit la 3,5 milioane de dolari, în uşoară creştere faţă de de anul anterior (3,22 mil. USD) dar în scădere faţă de 2009 (4,3 mil. USD), a inclus încasări din aşa numitul fond rotitor.
Pentru că deşi asociaţia sprijină familiile devaforizate, nu face acest lucru gratis. “Nu vrem să creadă că merită o casă doar pentru că sunt săraci, iar acest lucru atrage după sine responsabilitate,” declară reprezentanţii Habitat. Concret, în funcţie de veniturile familiei, este stabilit un plan de rambursare a valorii construcţiei, fără dobândă şi fără a fi luată în calcul devalorizarea banilor. În unele cazuri, cum este cel al familiei Cănuţă, nu este bătut în cuie un astfel de plan de rambursare de la bun început, iar Habitat plănuieşte să aplice un sistem prin care beneficiarii să achite măcar o sumă modică (de pildă 50 de lei) începând de anul viitor. În condiţiile în care construcţia casei a costat în jur de 20.000 de euro, este evident că rambursările nu ar putea acoperi valoarea reală decât într-un interval de multe zeci de ani.
În România Habitat for Humanity are 80 de angajaţi în şapte filiale, în judeţele Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceva. În primul an prin acest program a fost construită o casă; până în 2011 Habitat a ridicat 269 de locuinţe, având un număr total de 2.326 de beneficiari; acum numărul familiilor ajutate a depăşit deja pragul de 3.300. “Deşi pare greu de crezut în secolul 21, sute de mii de familii în România îşi duc traiul în aceleaşi condiţii ca şi familia Tudoriţa şi Marian C. Asemenea lor mai sunt peste 1 milion de români care nu au încălzire, apă potabilă sau toaletă. Pentru acest proiect am avut suportul partenerilor noştri de la Wienerberger Sisteme de Cărămizi, Lafarge România şi Porsche România, dar şi de la zeci de donatori individuali, cărora le mulţumim pentru susţinere şi pentru că fac posibilă continuarea misiunii Habitat în România”, spune Emil Olteanu.