BusinessMagazin

Tag: ft

  • Zuckerberg admite că Facebook a avut o reacţie lentă faţă de ingerinţele ruse şi vrea reglementări

    Prezent la Conferinţa pentru Securitate de la München, Mark Zuckerberg, fondator şi director general al Facebook, a avut un ton conciliant, afirmând că reţeaua de socializare online a intensificat “semnificativ” colaborarea cu guverne, autorităţi electorale şi membri ai comunităţii de informaţii în ultimii patru ani, eliminând zilnic peste un milion de conturi online false.

    Companii online precum Facebook, Twitter şi YouTube sunt supuse presiunilor pentru a îmbunătăţi reacţiile faţă de acţiunile statelor ostile şi grupurilor politice care coordonează campanii pentru dezinformare.

    Fostul vicepreşedinte american Joseph Biden, care speră să devină candidatul Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din 2020, a sugerat recent că atitudinea pasivă a Facebook faţă de campaniile ruse în anul 2016 ar putea fi considerată “colaborare”, ceea ce ar fi un “delict penal”.

    Mark Zuckerberg a admis că dezinformările au devenit mai sofisticate în ultimii ani, precizând că tratează cu seriozitate riscurile. “În ultimul an, am observat o evoluţie a ameninţărilor în câteva moduri, cu impact semnificativ”, a declarat Zuckerberg, notând că ingerinţele electorale nu sunt doar externe, ci “tot mai mult interne”.

    Facebook are 35.000 de angajaţi care monitorizează conţinutul online. “Bugetul nostru pentru monitorizarea conţinutului este mai mare acum decât întregul venit al companiei atunci când am intrat pe piaţa publică, în 2012, când aveam un miliard de utilizatori”, a subliniat Zuckerberg, citat de cotidianul Financial Times.

    Directorul Facebook a pledat pentru mai multe reglementări în sfera online. “Nu vrem ca firme private să ia decizii cu impact social, trebuie să existe mai multe îndrumări şi reglementări din partea statelor în privinţa discursului admis. În prezent, există două sisteme de reglementare pentru actualele industrii – cel pentru ziare şi presă şi modelul pentru companiile de telecomunicaţii, care este de tip «datele curg spre tine», dar nu poţi trage la răspundere o companie de telecomunicaţii dacă cineva a făcut ceva ilegal pe o linie telefonică. Cred că noi ar trebui să fim undeva între cele două sisteme”, a subliniat Mark Zuckerberg.

  • Financial Times: Cele zece subiecte care descriu anul 2019

    Cotidianul Financial Times prezintă zece grafice care descriu situaţia internaţională a anului 2019, conţinând date despre probleme precum efectele Brexit, schimbările climatice, relaţiile comerciale SUA-China ori locuri de muncă afectate de automatizare. 

    Brexit: şi Europa va fi afectată de retragerea Marii Britanii din UE

    Victoria lui Boris Johnson în scrutinul parlamentar organizat în decembrie în Marea Britanie, în contextul angajamentului de a realiza Brexit, înseamnă că premisa unui grafic referitor la producerea unui “Brexit dur” rămâne o posibilitate puternică în anul 2020. Reducerile de venit estimate evidenţiază prima lege a geografiei enunţată de Waldo Tobler: “Totul are legătură cu toate celelalte, dar lucrurile apropiate au o legătură mai mare decât cele mai îndepărtate”. Cei mai mulţi economişti anticipează că un Brexit dur va afecta cel mai mult Marea Britanie, iar apoi Irlanda, dar efectele se vor extinde în Europa.

    Conform graficului prezentat de FT, în cazul unui Brexit dur, veniturile pe cap de locuitor vor scădea cel mai mult în Marea Britanie şi Irlanda, dar vor fi reduceri şi în Franţa, Olanda, Belgia, Suedia, Germania, Italia şi Austria.

    Sănătate – semnale mixte privind şansele de contracarare a mişcării antivaccinare

    Prima doză de imunizare împotriva rujeolei oferă unei persoane protecţie în proporţie de 90%. Douăzeci şi trei de ţări încă trebuie să introducă a doua doză, care ar extinde protecţia la 99%.
    Nu toate ţările au înregistrat progrese în eforturile de atingere a obiectivelor în materie de vaccinare. Ţările afectate de război sau de crize sociale, precum Siria şi Sudanul de Sud, au înregistrat un declin mare în privinţa ratelor de vaccinare anti-rujeolă în ultimul deceniu. În SUA, unde există o puternică mişcare antivaccinare, nivelurile rămân sub pragul de 95% necesar prevenirii epidemiilor majore.

    Automatizare: locurile de muncă expuse riscurilor

    Angajaţii se vor confrunta cu modificări majore ca urmare a procesului de automatizare. Şi, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), guvernele nu pregătesc angajaţii pentru efectele negative. O analiză efectuată de McKinsey sugerează că angajaţii slab calificaţi şi care au salarii mici sunt expuşi cel mai mult riscurilor automatizării. Dar, teoretic, toţi angajaţii sunt expuşi riscului ca unele elemente ale activităţii să fie automatizate.

    Mediu – evenimentele asociate modificării nivelului oceanelor şi mărilor vor deveni mai frecvente

    Conform estimărilor, nivelul oceanelor şi mărilor ar urma să aibă o creştere de un metru până în anul 2100 dacă temperatura va creşte cu mai mult de 3 grade Celsius.

    Nivelul mărilor creşte mai rapid decât se estima, generând riscuri semnificative pentru oraşele situate în zone de coastă şi pentru insulele de altitudine mică, conform Comisiei Interguvernamentale a ONU privind Schimbările Climatice.


    Schimbări climatice: cele mai bune podgorii din Anglia şi Ţara Galilor s-ar putea să nu existe încă

    Conform studiilor, zone din Essex şi Suffolk au pământ foarte bun şi o climă mai stabilă decât actualele zone în care se cultivă viţă de vie.

    Schimbările climatice prezintă o oportunitate economică neobişnuită pentru cultivatorii de viţă de vie englezi, potrivit specialiştilor Universităţii East Anglia, notează FT.

    Cursa spaţială: o istorie vizuală a misiunilor lunare

    “Anul 2019 a marcat cinci decenii de la prima aselenizare a misiunii Apollo cu echipaj uman şi au apărut din nou întrebări privind timpul prea mare scurs de la ultima misiune cu echipaj uman spre Lună, în 1972. În condiţiile în care NASA a anunţat public obiectivul de a trimite din nou oameni pe Lună până în 2024 şi, dat fiind că antreprenori miliardari se alătură naţiunilor care aspiră să lanseze misiuni spaţiale, un lucru pare sigur: spaţiul va deveni extrem de aglomerat”, notează FT.

    Sfera privată: este inevitabilă o societate cu sisteme de supraveghere?

    China conduce în clasamentul mondial privind creşterea exponenţială a tehnologiilor de monitorizare, situaţie care alimentează opiniile polarizate privind respectarea sferei private şi securitatea. Chiar dacă Poliţia din San Francisco a renunţat la un soft de recunoaştere facială, expertul FT Henry Mance notează că există un număr mare de companii care justifică avansurile tehnologice prin ideea că “anonimatul a fost doar o etapă în existenţa umană”.

    Război comercial: China blochează poziţia SUA de exportator dominant

    China şi-a extins semnificativ exporturile la nivel mondial începând din anul 2000, când a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Practic, exporturile Chinei s-au extins în 2019 în aproape toate zonele lumii, cu excepţia Americii de Nord, conform datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Anul acesta, un analist a utilizat termenul “China de vârf”.

    “Războiul comercial care riscă să apară între SUA şi China ameninţa să iasă din zona de control a măsurilor de retorsiune până când au apărut semnale de reducere a tensiunilor la sfârşitul acestui an”, notează FT.

    Alegerile din SUA: alegătorii simt presiunile economice

    Potrivit studiului Monitorul Economic SUA FT-Peterson, efectuat în octombrie 2019, 39% dintre cetăţenii americani care cred că situaţia li s-a îmbunătăţit în mandatul preşedintelui Donald Trump prezintă ca factor principal creşterea salariilor sau veniturilor. În schimb, 36% dintre cetăţenii care cred că situaţia li s-a înrăutăţit prezintă factorul scăderii veniturilor.

    “Alegerile din SUA vor domina relatările de presă în 2020. În loc de a anticipa câştigătorul, studiul Fundaţiei FT/Peterson asupra sentimentelor economice ale alegătorilor sugerează ce tipuri de subiecte vor fi dezbătute în campania electorală, dat fiind că două-treimi dintre americani afirmă că mandatul lui Donald Trump nu le-a îmbunătăţit situaţia”, explică FT.

    Pământul fragil: modificarea Modelului magnetic mondial

    Geologii au dezvăluit în decembrie că nordul magnetic se mişcă cu un ritm fără precedent de 50 de kilometri pe an. Cele mai noi actualizări ale Modelului Magnetic Mondial confirmă slăbirea câmpului magnetic al planetei, care ar putea conduce eventual la inversarea completă. Într-un astfel de scenariu, Pământul ar fi expus radiaţiilor grave solare şi cosmice, afectând dezastruos viaţa terestră. Dat fiind că intrăm într-un nou deceniu şi căutăm semne de optimism într-o lume incertă, este confortabil să ştim că experţii consideră îndepărtate riscurile unei astfel de catastrofe – cel puţin pentru următoarele câteva secole.

  • FT: Mediile de afaceri trebuie să fie pregătite pentru contracararea agresiunilor comise de state

    “Echipajul navei britanice Stena Impero, capturată în iulie de Gardienii Revoluţiei din Iran în Strâmtoarea Hormuz, ştia ce să facă în cazul unui atac al piraţilor. Capturarea de către forţele armate ale altei ţări este un alt aspect. Companiile sunt acum o ţintă convenabilă pentru agresiuni lansate de naţiuni şi trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii. Dacă Occidentul vrea să se protejeze de o serie de ameninţări, atunci componentele industriei trebuie să se pregătească alături de armată”, argumentează editorialistul Elisabeth Braw într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Mediile de afaceri trebuie să se pregătească pentru agresiuni comise de state / Companiile ar trebui să analizeze posibilitatea participării la exerciţii militare”.

    Unele companii participă deja uneori la exerciţii militare. La Exerciţiul NATO “Trident Juncture 2018”, desfăşurat în Norvegia, au participat firme norvegiene de transport care au contracte cu armata. Reprezentanţi ai mediilor de afaceri asistă uneori la simulări ale forţelor armate, dar nu participă propriu-zis. Aceasta este o oportunitate pierdută, deoarece sectorul privat ar fi grav afectat de o situaţie de urgenţă, observă FT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT: “Ce se întâmplă când lumea nu se poate baza pe SUA?”/ Crizele din lume, efectul politicilor imprevizibile ale Administraţiei Trump

    “După Războiul Rece, cuvântul-cheie în sistemul de securitate american a fost «credibilitate». Ideea este că, dacă America vrea să îşi menţină statutul de superputere şi jandarm mondial, atunci angajamentele internaţionale trebuie să fie clare şi credibile. Se argumentează că orice altceva mai puţin ar genera confuzie în rândul prietenilor şi adversarilor. Iar confuzia poate conduce la interpretarea greşită a unor situaţii, amplificând riscurile de conflict. Această predicţie s-ar putea să se adeverească acum, în contextul izbucnirii unei serii de conflicte în lume – pe fondul politicii externe incoerente şi imprevizibile a SUA sub conducerea lui Donald Trump, preşedintele care transmite în mod compulsiv mesaje prin Twitter, insultă aliaţii, laudă dictatorii şi destituie rapid principalii consilieri”, explică editorialistul Gideon Rachman, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Ce se întâmplă când lumea nu se poate baza pe SUA? / Din Kashmir în Ucraina, numeroase zone de criză evidenţiază instabilitatea generată de politicile externe imprevizibile”.

    “Să luăm, spre exemplu, cazul Iranului: o anumită perioadă, Administraţia Trump părea să aplice o politică riscantă, dar clară. S-a retras din Acordul nuclear şi părea dispusă la acceptarea riscului unei confruntări militare. Dar, în iunie, preşedintele Trump a anulat brusc un raid aerian asupra Iranului care ar fi fost menit să pedepsească Teheranul pentru doborârea unei drone americane. Efectul a fost o situaţie de instabilitate, care probabil i-a încurajat pe iranieni să asume riscuri suplimentare, capturând trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz în ultimele săptămâni”, notează editorialistul FT.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT: Elitele se tem că modelul capitalist s-ar putea confrunta cu „lupta de clasă” sau cu o revoluţie

    La reuniunea anuală a Institutului Milken, desfăşurată în Beverly Hills, au fost prezente personalităţi politice şi din domeniul afacerilor, inclusiv Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei, şi David Solomon, directorul general al companiei Goldman Sachs. (…) În pofida stării generale de optimism privind perspectivele economiei SUA şi ale pieţelor financiare, unele dintre cele mai mari nume de pe Wall Street şi din mediile corporative din America au exprimat preocupare privind sănătatea modelului economic care i-a făcut milionari şi miliardari, comentează editorialiştii Andrew Edgecliffe-Johnson, Lindsay Fortado şi James Fontanella-Khan, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “O reuniune a elitelor evidenţiază îngrijorarea privind «lupta de clasă» şi «revoluţia» / Michael Milken invocă idei ale lui Margaret Thatcher în contextul dezbaterii pe tema ameninţărilor la adresa capitalismului”.

    O idee care s-a conturat la conferinţă a fost următoarea: este supremaţia capitalismului ameninţată de socialism? Michael Milken a prezentat o înregistrare cu Margaret Thatcher, realizată cu doi ani înainte de a deveni premier al Marii Britanii. “Capitalismul are o bază morală; pentru a fi liber, trebuie să fii capitalist”, declara la acea vreme Margaret Thatcher.

    Eric Schmidt, fostul preşedinte al trustului Alphabet, a exprimat propriile preocupări. “Sunt îngrijorat de riscul reascensiunii socialismului, întrucât capitalismul este sursa noastră de prosperitate colectivă ca naţiune”, a declarat Eric Schmidt, aşezat alături de Ivanka Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Financial Times: Spania se confruntă cu un scrutin care a polarizat cel mai mult electoratul de la reinstituirea democraţiei după moartea lui Franco

    O naţiune europeană cu un sistem democratic modern după încheierea capitolului deschis prin victoria fascistă asupra Republicii Spania în războiul civil din perioada 1936-1939, Spania riscă să se alăture curentului populist de extremă-dreapta activ în prezent în Uniunea Europeană şi în Occident. Scrutinul general anticipat din 28 aprilie a fost generat de retragerea sprijinului acordat Guvernului minoritar socialist condus de Pedro Sanchez, care a durat doar nouă luni după înlăturarea Cabinetului de centru-dreapta al lui Mariano Rajoy, din cadrul Partidului Popular.

    Scrutinul reflectă polarizarea accentuată a scenei politice din Spania, cea mai gravă de la tranziţia democratică pe care simpatizanţii lui Franco au încercat fără succes să o blocheze în perioada 1976-1981. “Aceste alegeri sunt mai cruciale decât cele din 1977. Atunci exista o foaie de parcurs spre Europa, acum suntem pierduţi”, explică Jordi Alberich, fostul şef al forumului de afaceri Círculo de Economía.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Financial Times: Conceptul sferei private trebuie adaptat erei digitale/ Dorinţa lui Zuckerberg de protejare a datelor private ar putea fi din nou subiect de sarcasm după recentele dezvăluiri

    Atunci când Mark Zuckerberg a cumpărat în anul 2013 patru case situate în jurul vilei sale din Palo Alto (California), jurnalişti şi alţi comentatori erau sarcastici despre valoarea mare la care fondatorul şi directorul general Facebook părea să îşi estimeze viaţa privată – suma de aproximativ 30 de milioane de dolari. Postul NBC News glumea că Mark Zuckerberg îşi “actualiza setările privind date private” pentru a se proteja de persoane care ar putea da “aprecieri” (“like-uri”) ideii de a locui în apropierea curţii miliardarului. “Dreptul la viaţă privată ar putea fi ultimul lucru la care ne-am aştepta din partea Facebook, dar acest lucru nu îl opreşte pe Mark Zuckerberg să introducă toate limitele pentru a-şi proteja sfera privată în viaţa reală”, comenta revista finaciară Fast Company.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Financial Times | Revoluţie în domeniul tehnologiei spaţiale: Ne afectează sateliţii comerciali viaţa privată?

    “În anul 1967, satelitul ATS-3 a efectuat una dintre primele şi cele mai frumoase fotografii ale planetei noastre din spaţiu, schimbând pentru totdeauna modul în care gândim despre locul nostru în univers. Imaginea unei sfere cu elemente albastre, albe şi verzi plutind într-un vid de culoare neagră a surprins fragilitatea Terrei. Acea imagine unică realizată prin satelit a contribuit la modificarea sensibilităţilor unei generaţii. Fotografia a fost pe coperta primei ediţii a revistei Whole Earth Catalogue, energizând mişcarea ecologistă care tocmai se înfiinţa pe Coasta de Vest a SUA”, aminteşte Financial Times.

    “În prezent, asistăm la derularea rapidă a unei noi revoluţii în domeniul tehnologiei sateliţilor, iar consecinţele acesteia sunt pur şi simplu imprevizibile. Dezvoltarea rapidă a miliarde de smartphone-uri şi a altor dispozitive conectate în ultimul deceniu a stimulat piaţa telecomunicaţiilor prin satelit, transformând cererea în acest domeniu. S-au modificat şi modalităţile de transport în spaţiu, în contextul în care o nouă generaţie de miliardari inovatori, în frunte cu omul de afaceri Elon Musk, fondatorul SpaceX, au construit rachete ieftine care pot fi reutilizate, reducând costurile de lansare. Situaţia le-a permis unor mici firme private să lanseze zeci de sateliţi comerciali mici şi ieftini, numiţi «CubeSats», reconfigurând oportunităţile de afaceri în spaţiu. Una dintre aceste entităţi se numeşte Planet, înfiinţată în 2010 de trei foşti ingineri de la NASA într-un garaj din San Francisco. Firma operează cea mai mare flotă privată de sateliţi care fac zilnic fotografii ale Pământului. Compania vinde imaginile din spaţiu oricărei persoane dispuse să plătească, unele fotografii fiind oferite gratuit organizaţiilor nonguvernamentale şi cercetătorilor”, explică editorialistul John Thornhill într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Ochi pe cer: revoluţie în tehnologia sateliţilor / Zeci de mici sateliţi sunt în jurul planetei noastre, monitorizând totul, de la gheţarii care se micşorează la deplasările refugiaţilor – dar ce costuri implică acest lucru pentru viaţa noastră privată?”.

    Fermierii folosesc aceste imagini pentru estimarea producţiei agricole, investitorii înregistrează numărul de rezervoare de petrol în China şi estimează tendinţele de consum, în timp ce activiştii pentru drepturile omului urmăresc deplasările refugiaţilor rohingya care fug din Myanmar. Practic, zilnic, pot fi urmărite lucruri precum micşorarea gheţarilor, extinderea oraşelor, defrişările în zone îndepărtate ori situaţiile catastrofale generate de conflicte militare.

    “Această democratizare parţială a datelor obţinute din spaţiu, pe care unii o compară cu trecerea de la computere fixe la cele portabile, ne permite să înţelegem «secvenţele de viaţă» ale Terrei mai profund decât până acum. Dar situaţia generează şi preocupări privind erodarea sferei private a persoanelor şi a suveranităţilor naţionale, în contextul în care companii şi indivizi privaţi obţin acces în lumea noastră, date care până acum erau accesibile doar agenţiilor guvernamentale. Cu toţii suntem din ce în ce mai expuşi“, subliniază FT.

    “Observarea Pământului în întregime nu este o noutate. Dar ceea ce se întâmplă acum este că planeta este monitorizată zilnic la rezoluţii înalte. Sateliţii au rezoluţii suficiente pentru observarea fiecărui copac mare din lume zilnic”, confirmă specialistul britanic în astronomie Martin Rees.

    Una dintre companiile care au lansat sateliţi comerciali de monitorizare se numeşte Planet, care operează o flotă de 190 de sateliţi aflaţi pe orbită, obţinând peste 1,3 milioane de fotografii pe zi. Unul dintre cofondatorii companiei, Robbie Schingler, în vârstă de 39 de ani, sugerează că utilizarea din ce în ce mai frecventă a imaginilor obţinute prin sateliţi riscă să genereze implicaţii geostrategice importante, permiţând “înregistrarea derulării istoriei” aproape în timp real. “Tratatul antibalistic din anul 1972 a putut fi pus în aplicare în timpul Războiului Rece întrucât americanii şi ruşii aveau sateliţi de spionaj cu care puteau urmări capabilităţile militare“, explică Robbie Schingler.

    Fred Abrahams, director în cadrul filialei din Berlin a organizaţiei Human Rights Watch, afirmă că microsateliţii pot oferi beneficii uriaşe multor utilizatori, inclusiv activiştilor pentru drepturile omului care încearcă să dezvăluie atrocităţi comise în zone periculoase şi inaccesibile precum Siria ori Myanmar. El este preocupat mai puţin de problemele sferei private. “Imaginile obţinute prin sateliţi nu au rezoluţii incredibil de mari (…)”, susţine el, explicând că nu pot fi vizualizate detalii şi sugerând că probleme mai mari sunt cele create prin sisteme de supraveghere de la sol, de genul camerelor de luat vederi, dronelor şi telefoanelor mobile.

  • Financial Times: Evoluţiile probabile pe plan politic şi economic, în lume, în 2018

    “Echipa de analişti a cotidianului Financial Times a anticipat destul de precis evoluţiile pentru 2017. Dar nu a fost perfect. (…) În total, FT a răspuns corect la 15 dintre cele 19 întrebări privind evoluţiile pentru 2017”, scriu editorialiştii înainte de a formula previziuni pentru anul 2018.

    La întrebarea dacă Theresa May va rămâne prim-ministru al Marii Britanii în 2018, analistul Sebastian Payne a răspuns: “Da. Doamna May şi-a pierdut cea mai mare parte a autorităţii prin convocarea alegerilor anticipate. (…) Dar asigurarea acordului pe tema Brexit îi conferă siguranţa locului de muncă pe termen scurt. Deci, până la finalizarea procedurii Brexit în 2019, ori până la apariţia unei variante alternative atrăgătoare, Partidul Conservator o va menţine în funcţie (…).”

    Economia britanică va avea cel mai lent ritm de creştere din Grupul G7? “Nu. Sigur că acest lucru este posibil, dar, cu noroc, Theresa May s-a asigurat că Marea Britanie nu va cădea într-o prăpastie în cazul în care nu va ajunge la niciun acord privind viitoarele relaţii comerciale cu UE în 2019”, explică analistul Martin Wolf.

    Va reuşi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, să obţină angajamentul cancelarului Germaniei, Angela Merkel, pentru crearea unui buget al zonei euro?

    “Nu. Angela Merkel probabil va accepta un mic fond de investiţii pentru zona euro, dar acest lucru nu va fi la amploarea ambiţiilor preşedintelui Franţei. Emmanuel Macron vrea un plan pentru crearea unui buget care să reprezinte câteva procente din PIB-ul zonei euro, sub coordonarea unui ministru de Finanţe şi cu măsuri de atenuare a şocurilor economice. Angela Merkel ar fi tentată să accepte, dar are o poziţie politică slăbită după scrutinul legislativ federal şi nu va putea impune o astfel de hotărâre electoratului său preponderent sceptic”, preconizează specialista Anne-Sylvaine Chassany.

    Editorialistul Courtney Weaver consideră că Partidul Democrat din SUA va obţine majoritatea în Congres după scrutinul legislativ parţial programat în 2018.

    În acest context, jurnalistul Edward Luce crede că este posibil ca democraţii să iniţieze procedurile pentru demiterea preşedintelui SUA, Donald Trump, un politician republican. “Democraţii vor prelua controlul în Camera Reprezentanţilor în urma scrutinului parţial din noiembrie 2018. Chiar dacă oficial nu vor avea prerogativele necesare până în ianuarie 2019, nu vor pierde vremea, ci vor pregăti documentaţia în Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanţilor” pentru lansarea procedurii destituirii preşedintelui Donald Trump, explică Edward Luce.

  • Financial Times: Economia mondială pare să se relanseze după o serie de probleme politice, dar încă există riscuri

    “Se presupunea că Brexit şi Donald Trump urmau să aducă dezastru, perspective sumbre şi conflicte comerciale în economia globală, foamete şi răspândirea epidemiei populismului. Dar timpul rezolvă multe lucruri. Astfel că, în schimb, reuniunea liderilor grupurilor financiare mondiale desfăşurată la Washington a transmis un optimism adecvat anotimpului”, notează Financial Times într-un material intitulat “Economia mondială: După furtunile politice a venit primăvara – în pofida regreselor populiste, relansarea economică este cea mai puternică post-criză”.

    “A venit primăvara şi, odată cu ea, primăvara economică”, a declarat Christine Lagarde, directorul general al FMI, cu ocazia reuniunii reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, desfăşurată în perioada 21-23 aprilie la Washington D.C.

    Perspectiva încrezătoare a FMI este alimentată de îmbunătăţirea performanţelor economiilor majore pe plan global. În raportul prezentat recent, FMI a îmbunătăţit perspectiva creşterii economice globale pentru prima dată în şase ani, ţinând cont de performanţele Chinei, care a anunţat o creştere economică anuală de 6,9%, pe baza estimărilor primului trimestru, şi de îmbunătăţirea situaţiilor în Japonia şi Europa. Statele Unite se apropie de – dacă nu cumva au atins – o rată ocupaţională completă. Pentru FMI, care anticipează o creştere a PIB-ului mondial cu 3,5% în 2017, cea mai puternică perspectivă este dată de relansarea sistematică a producţiei şi comerţului.

    “Ceea ce este diferit de data aceasta este că toate motoarele economice funcţionează pentru prima dată în acelaşi timp. Nu funcţionează la parametri foarte puternici; dar funcţionează”, explică Raghuram Rajan, fost guvernator al Băncii centrale din India şi fost economist-şef la FMI.

    “Consolidarea relansării economice chiar se întâmplă”, confirmă un alt fost economist-şef al FMI, Olivier Blanchard, argumentând că efectele crizei economice şi financiare din 2008 şi ajustările spre o creştere economică de nivel doar “mediocru” sunt la final.

    “Pentru a sintetiza: chiar dacă politicile în Occident sunt marcate de acumularea preocupărilor generate de un deceniu de creştere economică redusă, economia mondială are cele mai puternice performanţe de după criza financiară”, subliniază Financial Times.

    Sigur că, dacă tendinţele anilor post-criză se vor menţine, totul ar putea merge spre un dezastru rapid. Cea mai apropiată ameninţare este reprezentată de scrutinul prezidenţial din Franţa, sondajele de opinie generând preocupare pentru FMI. Dacă liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen ar câştiga scrutinul prezidenţial şi ar pune în aplicare promisiunile de renunţare la moneda euro şi de scoatere a Franţei din Uniunea Europeană, această situaţie “ar genera cu siguranţă perturbări majore”, a atras atenţia Christine Lagarde într-un interviu televizat.

    Există şi riscuri asociate politicilor preşedintelui SUA, Donald Trump. Chiar în timp ce Christine Lagarde lăuda noua Administraţie de la Washington, Donald Trump lansa o investigaţie naţională privind importurile de oţel, situaţie care ar putea conduce la impunerea de noi tarife şi ar fi prima concretizare semnificativă a protecţionismului, cu riscul unor măsuri de retorsiune din partea Chinei şi Uniunii Europene. Deşi Donald Trump a transmis unele semnale privind atenuarea naţionalismului economic ca forţă a Administraţiei sale, instinctele lui în domeniile relaţiilor comerciale şi imigraţiei încă par protecţioniste”, notează FT.

    “Chiar şi experţii optimişti de la FMI admit că încă există motive importante de preocupare privind starea economiei mondiale. Acumularea datoriilor Chinei şi lipsa de abilitate a autorităţilor de a ţine sub control amplificarea creditării generează în continuare temeri. La fel ca scandalurile de corupţie cu care se confruntă Brazilia, cea mai mare economie din America Latină. În Africa, unde speranţele unei realităţi a creşterii economice erau atât de mari acum câţiva ani, performanţele principalelor economii – Nigeria şi Africa de Sud – au scăzut”, constată Financial Times.