BusinessMagazin

Tag: FSLI

  • Sectorul din România unde ar putea fi concediaţi 25.000 de angajaţi

    Sindicaliştii din învăţământ spun că modificarea prin care numărul de ore la clasă va fi redus va duce la concedierea a 25.000 de cadre didactice, aceştia subliniind că e necesar ca aplicarea legii să fie amânată până la implementarea unor măsuri suplimentare, pentru a evita conflict de amploare. 

    Modificarea de către Senatul României a art. 66 din Legea Educaţiei Naţionale, în sensul reducerii numărului de ore din planurile cadru pentru învăţământul preuniveritar este o măsură care, aparent, va aduce beneficii elevilor, „cu preţul concedierii a aproximativ 25.000 de cadre didactice”, atrag atenţia reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

    „Modificarea numărului de ore din planurile cadru va afecta aproximativ 25.000 de cadre didactice, dar şi pe elevi . (…) Această măsură, poate fi utilă sistemului de învăţămât numai dacă va fi însoţită de alte măsuri absolut obligatorii. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că, după promulgarea acestei legi de către Preşedintele României, trebuie emisă o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii. În caz contrar, avertizăm că există riscul major de declaşare a unui conflict de amploare în învăţământul preuniversitar”, se precizează într-un comunicat de presă.

    Aplicarea acestei legi nu poate să aibă loc fără o serie de măsuri suplimentare absolut necesare şi, în ciuda faptului că scăderea numărului de ore din planurile cadru a fost prezentată ca o măsură benefică, pentru că elevii vor sta mai puţin la şcoală, în realitate aceştia vor fi afectaţi, la fel cum vor fi afectate multe cadre didactice, punctează profesorii din FSLI.

    În sursa citată sunt precizate o serie de măsuri astfel încât reducerea numărului de ore din planurile cadru să nu aibă efecte negative asupra elevilor şi cadrelor didactice:

    – „modificarea programele şcolare; altfel vom asista la un proces de epuizare a elevilor, prin comprimarea actualei materii şcolare şi aşa sufocantă, într-un număr mai mic de ore la clasă;
    – reducerea numărului de elevi la clasă, pentru îmbunătăţirea calităţii actului educaţional, precum şi implementarea programului “Şcoală după şcoală” de care să beneficieze toţi elevii, pentru a fi sprijiniţi la realizarea temelor şi, totodată, supravegheaţi, în condiţiile în care cunoaştem faptul că tot mai multe familii nu mai au timpul necesar pentru aceste activităţi oferite copiilor. Acest program trebuie să aibă menirea de a pune în centrul atenţiei nevoile reale ale elevilor. Aceste măsuri sunt absolut necesare şi pentru a putea asigura posturi pentru cele aproximativ 25.000 de cadre didactice afectate de această reducere a numărului de ore;
    – introducerea programului gratuit “O masa caldă” care va asigura elevilor confortul de care au nevoie pentru a face faţă provocărilor din timpul zilei”, se mai arată în comunicat.

    Ipoteza că măsura reducerii numărului de ore va conduce şi la dispariţia celor 3.800 de necalificaţi din sistem nu se va pune în practică, având în vedere că aceşte cadre didactice necalificate se regăsesc, în general, în unităţi de învăţământ din zone izolate.

    Punerea în practică a acestei legi, fără să se ia măsurile propuse, va fi evenimentul cu cel mai mare impact social negativ din istoria post-decembristă a României, mai precizează sursa citată.

    “Această lege prin care se vrea reducerea numărului de ore din planurile cadru, fără a se lua măsurile suplimentare propuse, va fi o mai mare lovitură dată învăţământului preuniversitar. De aceea este absolut necesar să fie prorogat termenul de aplicare a legii, până când se vor pune în practică şi aceste măsuri suplimentare, pentru că este imposibil ca acestea să fie implementate până la 1 septembrie 2020, data la care ar trebui să intre în vigoare această lege. Altfel, există riscul major să fie declanşat un conflict de amploare în învăţământul preuniversitar”, a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI.

  • Sectorul din România unde ar putea fi concediaţi 25.000 de angajaţi

    Sindicaliştii din învăţământ spun că modificarea prin care numărul de ore la clasă va fi redus va duce la concedierea a 25.000 de cadre didactice, aceştia subliniind că e necesar ca aplicarea legii să fie amânată până la implementarea unor măsuri suplimentare, pentru a evita conflict de amploare. 

    Modificarea de către Senatul României a art. 66 din Legea Educaţiei Naţionale, în sensul reducerii numărului de ore din planurile cadru pentru învăţământul preuniveritar este o măsură care, aparent, va aduce beneficii elevilor, „cu preţul concedierii a aproximativ 25.000 de cadre didactice”, atrag atenţia reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

    „Modificarea numărului de ore din planurile cadru va afecta aproximativ 25.000 de cadre didactice, dar şi pe elevi . (…) Această măsură, poate fi utilă sistemului de învăţămât numai dacă va fi însoţită de alte măsuri absolut obligatorii. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că, după promulgarea acestei legi de către Preşedintele României, trebuie emisă o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii. În caz contrar, avertizăm că există riscul major de declaşare a unui conflict de amploare în învăţământul preuniversitar”, se precizează într-un comunicat de presă.

    Aplicarea acestei legi nu poate să aibă loc fără o serie de măsuri suplimentare absolut necesare şi, în ciuda faptului că scăderea numărului de ore din planurile cadru a fost prezentată ca o măsură benefică, pentru că elevii vor sta mai puţin la şcoală, în realitate aceştia vor fi afectaţi, la fel cum vor fi afectate multe cadre didactice, punctează profesorii din FSLI.

    În sursa citată sunt precizate o serie de măsuri astfel încât reducerea numărului de ore din planurile cadru să nu aibă efecte negative asupra elevilor şi cadrelor didactice:

    – „modificarea programele şcolare; altfel vom asista la un proces de epuizare a elevilor, prin comprimarea actualei materii şcolare şi aşa sufocantă, într-un număr mai mic de ore la clasă;
    – reducerea numărului de elevi la clasă, pentru îmbunătăţirea calităţii actului educaţional, precum şi implementarea programului “Şcoală după şcoală” de care să beneficieze toţi elevii, pentru a fi sprijiniţi la realizarea temelor şi, totodată, supravegheaţi, în condiţiile în care cunoaştem faptul că tot mai multe familii nu mai au timpul necesar pentru aceste activităţi oferite copiilor. Acest program trebuie să aibă menirea de a pune în centrul atenţiei nevoile reale ale elevilor. Aceste măsuri sunt absolut necesare şi pentru a putea asigura posturi pentru cele aproximativ 25.000 de cadre didactice afectate de această reducere a numărului de ore;
    – introducerea programului gratuit “O masa caldă” care va asigura elevilor confortul de care au nevoie pentru a face faţă provocărilor din timpul zilei”, se mai arată în comunicat.

    Ipoteza că măsura reducerii numărului de ore va conduce şi la dispariţia celor 3.800 de necalificaţi din sistem nu se va pune în practică, având în vedere că aceşte cadre didactice necalificate se regăsesc, în general, în unităţi de învăţământ din zone izolate.

    Punerea în practică a acestei legi, fără să se ia măsurile propuse, va fi evenimentul cu cel mai mare impact social negativ din istoria post-decembristă a României, mai precizează sursa citată.

    “Această lege prin care se vrea reducerea numărului de ore din planurile cadru, fără a se lua măsurile suplimentare propuse, va fi o mai mare lovitură dată învăţământului preuniversitar. De aceea este absolut necesar să fie prorogat termenul de aplicare a legii, până când se vor pune în practică şi aceste măsuri suplimentare, pentru că este imposibil ca acestea să fie implementate până la 1 septembrie 2020, data la care ar trebui să intre în vigoare această lege. Altfel, există riscul major să fie declanşat un conflict de amploare în învăţământul preuniversitar”, a declarat Simion Hancescu, preşedinte FSLI.

  • Protest al profesorilor din 1.100 şcoli prin boicotarea simulării examenului de evaluare naţională. Care sunt revendicările dascălilor

    “Angajaţii din educaţie au recurs la această formă de protest din cauza nemulţumirilor majore şi a lipsei de răspuns din partea Guvernului, dar şi a liderilor celor două camere din Parlamentul României, la solicitările federaţiei noastre. Membrii de sindicat din 1.100 de unităţi de învăţământ, din 28 de judeţe şi din Municipiul Bucureşti, au decis să nu participe la simularea examenului de evaluare naţională care se desfăşoară în perioada 5-7 martie 2018”, transmite FSLI.

    Solicitările cadrelor didactice, transmise Guvernului României şi conducerii celor două camere ale Parlamentului României, sunt:

    1. Soluţionarea problemei privind reîncadrarea personalului didactic după intrarea în vigoare a Legii – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

    2. Majorarea salarială de la data de 1 martie 2018 să nu fie condiţionată de comasări de unităţi de învăţământ, disponibilizări de personal şi de tăieri ale unor drepturi salariale legale;

    3. Creşterea costului standard per elev/preşcolar pentru cheltuielile materiale, astfel încât părinţii să nu mai fie nevoiţi să aducă bani de acasă pentru dotarea claselor;

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FSLI cere verificarea subiectelor şi baremului la examenul de definitivat, după ce a primit plângeri

    Reprezentanţii FSLI au arătat că subiectul de psihopedagogie de anul acesta a constat în abordarea unei teme din cele optsprezece prevăzute în programă, însă în cadrul baremului de corectare a apărut o ambiguitate, întrucât candidaţii ar fi trebuit să dezbată şi alte teme.

    “Federaţia nostră a primit o serie de plângeri de la profesorii care au susţinut acest examen, în ceea ce priveşte neconcordanţa între subiectul numărul trei din programa de psihopedagogie şi baremul de corectare, care prevede tratarea subiectului altfel decât în programă. Este nedrept să ne batem joc de tinerii, şi aşa puţini, cu vocaţie pentru învăţământ. Este inadmisibil ca la un astfel de examen să fie făcute greşeli la modul de notare. Programa pentru examenul de definitivat este oricum foarte stufoasă, iar candidaţii au la dispoziţie numai patru ore pentru a rezolva subiectele, nota minimă fiind opt”, a spus preşedintele FSLI, Simion Hancescu, citat într-un comunicat de presă al federaţiei sindicale transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, mulţi dintre cei care au susţinut definitivatul în această vară sunt nemulţumiţi şi de faptul că nu li se mai iau în considerare notele de la inspecţiile din timpul anului şi că, până acum, susţineau examenul în trei zile, iar nota minimă era şase, în timp ce acum, cu aceeaşi materie, au la dispoziţie numai patru ore, iar nota minimă este opt.

    Peste 9.000 de candidaţi au susţinut, în 9 iulie, proba scrisă a examenului naţional de definitivat în învăţământ.

    Dintre cei 10.297 de candidaţi înscrişi la începutul anului şcolar, au fost admişi să participe la proba scrisă 9.385 de candidaţi care au îndeplinit cumulativ cele trei condiţii prevăzute de metodologie, respectiv efectuarea unui stagiu de predare în specialitate de cel puţin un an, calificativul pentru anul şcolar în curs “Bine” sau “Foarte bine” şi minimum media 8 la cele două inspecţii speciale la clasă desfăşurate pe perioada anului şcolar, potrivit Ministerului Educaţiei.

    Primele rezultate vor fi afişate în 14 iulie, iar în perioada 14-17 iulie vor fi înregistrate şi soluţionate contestaţiile. Afişarea rezultatelor finale este programată pentru 18 iulie.

  • FSLI: Copiii meritau să aibă manuale şcolare. Interesele financiare ale unora sunt mai importante

    “Este regretabil ca s-a ajuns în această situaţie. Facem un apel la toţi cei implicaţi în licitaţia privind manualele de a soluţiona cât mai rapid contestaţiile, astfel încât elevii să poată beneficia de manuale în cel mai scurt timp. Este imperios necesar, avand în vedere că sunt unităţi de învăţământ care nu mai au manuale deloc sau care sunt într-un stadiu avansat de deteriorare pe care nu le pot folosi, deoarece s-a schimbat programa la clasele primare şi este nevoie de manuale noi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI.)

    Potrivit lui Simion Hancescu, este evident că la mijloc sunt interese financiare, dar, în opinia sa, asta nu justifică situaţia în care s-a ajuns, având în vedere că cei care au de suferit sunt copiii.

    Inspectorul general şcolar al Capitalei, Constantin Trăistaru, a declarat joi, tot pentru MEDIAFAX, că lipsa noilor manuale pentru clasele I şi a II-a nu este o situaţie plăcută, iar elevii nu pot învăţa după manuale vechi, dar programa nouă va fi respectată şi în primele zile se va face recapitulare.

    Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a decis, miercuri, continuarea procedurii pentru reevaluarea ofertelor depuse în cadrul licitaţiei pentru realizarea manualelor şcolare, după ce trei contestaţii au fost admise, şase admise în parte şi două respinse.

    Preşedintele CNSC, Bogdan Lehel Lorand, a explicat că au fost primite 11 contestaţii privind licitaţiile pentru manualele de clasa I şi a II-a, iar din acestea trei s-au admis, două au fost respinse fără interee şi şase, admise în parte.

    “În acest context, s-a dispus continuarea procedurii pentru reevaluarea ofertelor în zece zile”, a spus preşedintele CNSC.

    După deschiderea ofertelor, pe 17 iulie, asocierea Akademos Art SRL – Stand Agenţie Difuzare Carte SRL şi SC Aramis Print SRL au formulat contestaţii, care au fost respinse.

    Membrii Federaţiei Editorilor din România (FER) au anunţat, în 21 august, că au depus 17 contestaţii şi au sesizat mai multe instituţii, inclusiv DNA, privind anumite nereguli legate de modul în care s-a făcut licitaţia pentru manualele şcolare.

    Reprezentanta editurii Aramis, Ana Munteanu, a declarat că acuză CNEE de inconştienţă, pentru că pentru cele 24 de discipline au primit 61 de oferte şi, în urma licitaţiei, au fost acoperite doar nouă discipline, astfel că pentru 75 la sută dintre discipline nu sunt manuale.

    Ea a anunţat că a fost făcută o plângere la DNA pentru vicierea rezultatelor contestaţiilor.

    Paul Balogh, de la Read Forward, a declarat că prejudiciul anchetat de DNA este, probabil, “cel mai mare jaf din domeniul educaţiei”, el precizând că s-ar fi putut cumpăra manuale pentru toţi copiii timp de 40 de ani.

    Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat, tot pe 21 august, la Suceava, că atunci când a declanşat procedura pentru noi manuale şcolare a ştiut că va începe un război pentru că va deranja business-ul editurilor, el susţinând că au fost respectate procedurile, iar cei care au pierdut licitaţiile pot face ceea ce consideră.

    El a arătat că sunt loturi pentru care s-au selectat manuale, dându-le ca exemplu pe cele de matematică şi comunicare pentru clasa întâi, dar şi loturi pentru care nu s-a selectat niciun manual, respectiv în cazul unor limbi străine.

    “Probabil că vom scoate din nou la licitaţie manualele unde nu s-a reţinut nicio ofertă din partea niciunei edituri şi dacă nici în acest caz nu vom avea ofertanţi, mă refer acum strict la minorităţi, atunci legea prevede alte două proceduri. O procedură este să cumpărăm manuale din ţările respective. De exemplu, dacă vorbim despe limba ucraineană şi nu reuşim să avem manuale pentru limba ucraineană, atunci cumpărăm din Ucraina, pentru copiii de aceeaşi vârstă, aceeaşi clasă. Un alt instrument pe care legea îl pune la dispoziţie, şi să ştiţi că am introdus acest instrument cu ocazia modificării Legii educaţiei prin Ordonanţa 49/2014, pentru că nu exista, atunci MEN va însărcina o instituţie publică, adică Institutul de Ştiinţele Educaţiei sau o universitate sau o altă instituţie publică, să redacteze manuale pentru aceste situaţii speciale”, preciza Pricopie.

  • Protestele de sâmbătă au adunat circa 3.000 de oameni în toată ţara (VIDEO)

    Cei veniţi în Piaţa Universităţii au primit număr de ordine, pentru a şti exact câţi oameni sunt la protest, a declarat pentru MEDIAFAX Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Liviu Pop a precizat că el a avut fluturaşi cu numere de la 1 la 750, din care a împărţit deja oamenilor din Piaţa Universităţii peste 700, iar un coleg de-ai lui are fluturaşi cu numere până la 1.500.

    Spre ora 20, în piaţă erau deja aproximativ 400 de persoane, conform informaţiilor MAI.

    În cursul zilei, în zona din faţa Teatrului Naţional a avut loc şi un incident provocat de un grup de la Noua Dreaptă care a vrut să afişeze un banner cu însemnele organizaţiei. Oamenii din zonă le-au cerut să plece şi, după un schimb de replici, cei câţiva membri ai Noii Drepte s-au retras, fără a mai apuca să afişeze bannerul. Incidentul nu a fost sancţionat de Jandarmerie.

    Au avut loc şi în alte oraşe proteste care au adunat circa 2.000 de oameni în total, conform MAI – la Cluj, Timişoara, Sibiu, Arad, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin, Braşov. La Craiova s-au adunat în stradă aproximativ o mie de persoane.

  • Grevele in invatamant incep din 15 martie

    Liderul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI),
    Aurel Cornea, a anuntat, miercuri, decizia privind calendarul
    protestelor, care incep in 15 martie si cuprind mitinguri, pichete,
    greve de avertisment, culminand cu greva generala, in iunie.

    Cornea a precizat ca, in perioada 11 martie – 30 aprilie, va fi
    facut un referendum in randul membrilor de sindicat de la FSLI
    pentru ca acestia sa se pronuntre asupra declansarii grevei
    generale din luna iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro