BusinessMagazin

Tag: frigidere

  • Compania care distribuie frigiderele Samsung se aşteaptă la vânzări de 10 milioane de euro

    Compania de logistică şi transporturi Wim Bosman România, o afacere cu capital olandez printre ai cărei clienţi se numără Samsung şi Coca-Cola, şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 45,5 mil. lei (circa 10 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de rulajul de anul trecut, datorită activităţii mai largi a clienţilor şi atragerii unor clienţi noi.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013
     

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Povestea lui Eugen Păturan, antreprenorul care a lăsat frigiderele pentru o afacere proprie cu pantofi

    EUGEN PĂTURAN SE AFLĂ DE MAI BINE DE TREI ANI LA CONDUCEREA BATA ROMÂNIA DUPĂ CE ANTERIOR A ŢINUT, timp de mai bine de un deceniu, frâiele afacerilor locale ale brandului de electrocasnice Indesit şi după ce a deţinut poziţii de management în companii precum Colgate sau Interbrands. “A fost o decizie dificilă să plec de la Indesit, unde, cu o echipă de opt oameni, am crescut afacerile companiei de la 4 la 64 de milioane de euro.” El povesteşte că în cadrul gigantului de electrocasnice a învăţat să conducă o afacere atât în boom, cât şi în criză.

    Împreună cu soţia sa, Eugen Păturan a preluat franciza Bata în 2003. La momentul respectiv a lăsat afacerea pe mâna soţiei, mulţumindu-se, de-a lungul timpului, să fie un fel de consultant. În 2009 însă businessul Bata a simţit presiunea crizei, motiv pentru care a decis că este momentul unei restructurări dure, prin care să adapteze costurile la situaţia din piaţă. “Nu regret că am renunţat la o poziţie în multinaţională pentru businessul propriu, pentru că nu am timp să mă plictisesc.” Acum însă, faţă de primii ani de criză, munca sa reprezintă doar un proces de “fine-tuning” în care îşi concentrează atenţia pe lărgirea gamei de produse şi pe vânzările de accesorii. Odată cu preluarea poziţiei de director general, Eugen Păturan şi-a împărţit atribuţiile cu soţia sa. Astfel, el se ocupă de dezvoltare, de contractele de închiriere şi de contractele cu băncile în timp ce soţia sa, care ocupă poziţia de administrator, decide partea “estetică” a afacerii, respectiv ce produse sunt aduse în România şi cum sunt acestea expuse în magazine.

    Eugen Păturan îşi aminteşte că în momentul în care a decis să plece de la Indesit piaţa de electro-IT căzuse aproape la jumătate sub povara crizei. Industria de încălţăminte fusese la rândul ei afectată, însă nu în aceeaşi măsură. “Bata a suferit o singură scădere a cifrei de afaceri, în 2008. Atunci, vânzările au scăzut cu 20%”, îşi aminteşte el. După restructurarea costurilor, în pofida scăderii consumului, cifra de afaceri a Bata în România s-a menţinut relativ constantă în perioada 2009-2012 la 22-23 de milioane de lei. “Pentru acest an am bugetat tot afaceri în stagnare.” Eugen Păturan spune că speranţe să se întâmple o minune şi situaţia de pe piaţa locală să se schimbe radical nu există. Astfel, doar dacă guvernul va lua şi măsuri de dezvoltare, nu doar de tăieri de costuri, “este posibilă o revenire a pieţei de încălţăminte în următorii 3-5 ani”. O revenire înseamnă câteva procente în plus în fiecare an şi nu cifrele din 2008, când consumul creştea şi cu 20%. El spune însă că este sigur că direcţia de mers a pieţei şi a economiei în general este în sus. “Am atins fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate merge.” El nu dă însă cifre privind valoarea pieţei despre care spune că este foarte greu de evaluat, în contextul în care foarte multe produse sunt vândute la negru. Ultimele cifre oficiale o estimează însă la 700-800 mil. euro.

    IN POFIDA CRIZEI ŞI A EVOLUŢIEI SLABE A CONSUMULUI, el vorbeşte despre o schimbare a comportamentului de consum din 2009 până astăzi. Astfel, dacă în 2009 preţul dicta, începând cu a doua jumătate a lui 2010 preţul a căzut ca importanţă pe poziţia secundă, clienţii fiind tot mai atenţi la caracteristicile produsului. “Aşa a fost şi până în 2008.” Eugen Păturan explică faptul că în prezent primele modele care pleacă de la raft sunt “cele mai bune, cele mai frumoase, cele mai scumpe”. Despre cumpărătorii Bata spune că sunt avocaţi, notari, profesori universitari, în general persoane cu educaţie superioară, venituri peste medie şi o afinitate către brandurile cunoscute. ASTFEL, BATA VINDE ANUAL 100.000 DE PERECHI DE PANTOFI, fiecare cu un preţ mediu de 50 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza cifrei de afaceri. “Nu suntem nici un business de volum şi nici unul de lux, care mizează pe preţ. Noi suntem businessul consumatorilor constanţi.” Pe acest segment de piaţă compania se bate cu nume precum Humanic, Otter, Aldo şi Il Passo.

  • Cine isi cumpara frigidere scumpe cat o casa

    “Cutrei saptamani in urma am gasit la cineva un aspirator
    fabricat in 1970. Desi am incercat sa ii oferim o suma de bani pe
    el si un aspirator nou, omul a refuzat categoric. Sustinea ca
    aparatul merge foarte bine si ca nu vrea sa renunte la el”,
    povestea de curand Leo Popescu, director de vanzari al Miele
    Appliances Romania. Aspiratorul despre care vorbeste era pentru
    muzeul companiei. Fiecare subsidiara Miele are cate un spatiu
    special pentru obiecte istorice, cumparate de la populatie.
    “Colegii nostri de la service gasesc, cu surprindere, in tara
    electrocasnice cumparate cu peste 20 de ani inainte din
    strainatate”, adauga Popescu.Compania, care a vandut anul acesta
    cel mai scump frigider din Romania – o combina de 134.000 de lei –
    si-a crescut afacerile cu 50% fata de 2009, cand a avut o cifra de
    afaceri de 1,9 milioane de euro.

    Un rol important in vanzarile de anul trecut l-au avut cele
    pentru proiectul rezidential Stejarii, ansamblu de lux din nordul
    Capitalei, dezvoltat in urma unei investitii de 230 mil. euro de
    catre Tiriac Imobiliare. Desi este in crestere, piata produselor
    electronice si electrocasnice de lux este destul de restransa, cu
    vanzari de cateva milioane de euro anual. In perioada
    iulie-septembrie, cumparatorii au cheltuit 305 mil. euro pentru
    bunurile de folosinta indelungata, cu aproape 11% mai putin fata de
    perioada comparabila din 2009, potrivit companiei de cercetare GfK.
    Sectorul electrocasnicelor mici s-a redus cu 4,1%, iar cel al
    electrocasnicelor mari cu 6,7%. Cu toate acestea, perioada a fost
    cea mai buna din acest an, majoritatea categoriilor de produse
    avand crestere raportat la trimestrul al doilea.

    “Piata romaneasca de echipamente electrocasnice premium este
    inca tanara, dar experienta noastra de pana acum demonstreaza ca
    romanii tind sa fie atrasi de produsele cu un grad ridicat de
    calitate”, considera Stavros Politis, Export Manager Miele pentru
    Europa de Sud-Est. Din 2008 incoace, sustine el, comportamentul de
    consum a evoluat, in sensul ca oamenii sunt dispusi sa plateasca
    mai mult pentru un produs, atat timp cat inteleg beneficiile lui si
    vor un bun cu adevarat durabil: “Putem spune ca am urcat o treapta
    mai sus in procesul de maturizare a pietei”.


    Cel mai ieftin aspirator Miele costa la raft 700 de lei, dublu
    fata de media celorlalti producatori. “Tinand cont ca vindem cam
    150-200 de bucati pe luna, mi se pare foarte bine pentru un produs
    proaspat lansat, care nu a beneficiat de foarte multa publicitate
    pana la ora actuala”, adauga directorul de vanzari. Incepand din
    vara, firma are contracte de distributie pentru aspiratoare cu
    marii comercianti din domeniul electrocasnicelor, iar pe baza
    vanzarilor de pana acum, “ne asteptam la cresteri foarte bune, mai
    ales pe acest segment”.

    Popescu afirma ca in afara de produsele de top exista si oferta
    pentru persoanele cu venituri medii, diferenta fiind data de faptul
    ca aparatele au in acest caz mai putine functii. “In ce priveste
    comportamentul de consum, nu cred ca se poate vorbi de produse prea
    scumpe pentru consumatorii romani”, declara la inceputul acestui an
    pentru BUSINESS Magazin Dragos Salamac, team leader al BenQ
    Romania. Analizand insa orientarea generala, spune Salamac, se
    observa ca in 2009, o parte importanta a cumparatorilor de produse
    premium au inceput sa se orienteze catre o zona de mijloc, in timp
    ce o alta categorie “si mai importanta” a inceput sa aprecieze
    produsele ieftine. “De altfel, chiar si marcile considerate premium
    pana acum au inceput sa se adreseze prin anumite produse
    segmentului mediu de cumparatori.

    “Consumatorul de produse electrocasnice de lux, sustine Leo
    Popescu, este o persoana educata, care a calatorit foarte mult si a
    avut ocazia sa vada in alte tari ce inseamna confortul
    «electrocasnic». Nu este acelasi profil de cumparator ca la o
    masina de lux, unde ideea de a iesi in evidenta este mult mai mare.
    Oamenii chiar le iau sa le foloseasca in casa, sa-si faca viata mai
    usoara”, spune el. In plus, consumatorul educat nu ia decizia de
    cumparare decat dupa o lunga analiza a pietei; sunt comparate
    ofertele diferitelor branduri, se citesc forumuri de specialitate –
    e un proces de durata. Spre exemplu, cei ce vin in showroom-ul
    Miele stiu deja ce vor sa cumpere si sunt foarte putini veniti doar
    sa se uite.

  • Romanii spun “nu” electrocasnicelor noi

    Romania este cea mai ieftina tara din Europa cand e vorba de
    suma platita pentru cumpararea unui produs electrocasnic, sustine
    Giuseppe Parma, CEO al Indesit Romania. Clientii de aici platesc in
    medie 999 de lei pentru un frigider, o masina de spalat sau un
    aragaz, spune el, spre deosebire de Turcia, spre exemplu, unde
    pretul este aproape dublu. Motivul este simplu – oamenii nu au
    bani, iar producatorii se orienteaza dupa piata, considera
    Parma.

    Anul trecut, piata romaneasca a bunurilor de folosinta
    indelungata a scazut cu 42,6% fata de 2008, ajungand la 1,42
    miliarde de euro, potrivit companiei de cercetare de piata GfK.
    Piata electrocasnicelor mari a scazut cu 37%, la 334 mil. euro.

    In acest context, anul trecut a adus si o schimbare a
    comportamentului de cumparare si a preferintelor in materie de
    articole electrocasnice. “Cei care au cumparat au facut-o anul
    trecut strict din necesitate, nu din dorinta de a schimba un aparat
    inca functional cu un altul mai modern sau de alta marca”, spune
    Mioara Bolozan, directorul de marketing al Whirlpool Romania.
    Bolozan spune ca in cazul aparaturii electrocasnice mari, studiile
    facute de Whirlpool indica un ciclu de viata de 8-10 ani atat
    pentru masini de spalat, cat si pentru aparate frigorifice, aceste
    date fiind in general relevante pentru majoritatea populatiei
    urbane. Monica Iavorschi, CEO al Arctic, adauga ca atunci cand un
    produs electrocasnic inseamna o adevarata investitie pentru o
    familie si multi au nevoie sa ia un credit ca sa cumpere un
    frigider sau o masina de spalat, atunci oamenii sunt foarte putin
    dispusi sa incerce branduri necunoscute si reticenti in a cauta si
    a experimenta noutati, aparate cu functii complexe,
    neobisnuite.

  • Topul celor mai scumpe frigidere la vanzare in Romania

    “In 2009, o partea importanta dintre cumparatorii de produse
    premium au inceput sa se orienteze catre o zona de mijloc, in timp
    ce o alta categorie si mai importanta a inceput sa aprecieze
    produsele ieftine”, a spus Dragos Salamac, Team Leader in cadrul
    Benq Romania. De altfel, completeaza acesta, chiar si multe marci
    considerate premium pana acum au inceput sa se adreseze prin
    anumite produse segmentului mediu de cumparatori.

    Oficialii companiei Altex, cel mai mare retailer de electronice
    si electrocasnice din Romania, sunt de parere ca principalul motiv
    pentru care comportamentul de consum s-a modificat sunt solutiile
    extrem de limitate de creditare. In aceste circumstante, resursele
    au fost si continua sa fie limitate, iar alegerea se transforma din
    placere in stres, adauga acestia, in timp ce decizia de cumparare
    presupune mai multe persoane (familia) si nu mai apartine
    individului. “De asemenea, calitatea produsului va fi un factor
    important si va trebui sa justifice mult mai mult pretul platit”,
    adauga oficialii Altex.


    Anul trecut, piata frigiderelor din Romania a fost de 127,1
    milioane de euro, in scadere cu 38,73% fata de 2008, cand a fost de
    207.4 milioane de euro, potrivit companiei de cercetare de piata
    GFK. “Dintre toate categoriile de electrocasnice, frigiderele au
    avut cea mai abrupta scadere in 2009”, a declarat Monica Iavorshi,
    CEO Arctic, precizand ca, dupa frigidere, au scazut vanzarile la
    masinile de spalat si mai apoi cele la aragazuri.

    “Sunt doua componente care au determinat scaderea pietei de
    aparate frigorifice: pe de o parte a scazut destul de mult si
    pretul – asta nu neaparat dintr-o reducere neta de pret, ci dintr-o
    revizuire a comportamentului de consum – si pe de alta parte, cu
    cat piata este mai matura, cu atat este mai afectata de criza”, a
    mai declarat acesta.

  • Masinile Volvo vor fi produse de o fosta fabrica de frigidere

    Agitatie de zile mari la Goteborg, in sudul Suediei. Oficialii
    locali au imbracat straiele de sarbatoare, copiate dupa ale
    stramosilor din Evul Mediu si le-au iesit in intampinare noilor
    proprietari de la Volvo. Amintire a stramosilor vikingi, ceremonia
    de primire s-a desfasurat pe o nava de razboi.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Romanii au dat pe televizoare si frigidere cat o transa de la FMI

    Romanii au cumparat anul trecut televizoare, frigidere,
    calculatoare, aparate foto, console si alte produse similare in
    valoare de 1,42 miliarde euro, la jumatate comparativ cu 2008.

    Valoarea este aproximativ echivalenta cu nivelul transei a treia
    pe care Romania o va primi de la Fondul Monetar International.In
    ultimul trimestru din anul trecut, piata romaneasca a bunurilor de
    folosinta indelungata a ajuns la 442 milioane de euro, in scadere
    cu 43 % fata de acelasi interval din anul precedent, dupa cum
    releva un studiu realizat de GfK Temax Romania.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info