BusinessMagazin

Tag: Francisc

  • Papa Francisc vizitează Bosnia-Herţegovina

    Vizita de o zi va include întâlniri la Preşedinţia Bosiniei-Herţegovina şi o slujbă oficiată pe un stadion, la care sunt aşteptate zeci de mii de persoane.

    Papa Francisc încearcă să aducă un mesaj de reconciliere în Bosnia, pe fondul tensiunilor din trecut între musulmani, catolici şi creştin-ortodocşi. Conflictul din Bosnia, de acum 20 de ani, s-a soldat cu 100.000 de morţi.

    “Oraşul Sarajevo este supranumit Ierusalimul din Occident”, crede Papa Francisc, referindu-se la mozaicul etnic şi religios din acest oraş.

    “Este un oraş cu o diversitate religioasă şi culturală. Este un oraş care a suferit mult de-a lungul istoriei”, a subliniat şeful Bisericii Catolice.

    “Acum a pornit pe un făgaş al păcii, iar vizita mea este un semn al păcii şi o rugăciune pentru pace”, a adăugat Francisc.

    Potrivit datelor celui mai recent recensământ, 45 la sută din populaţia Bosniei-Herţegovina este musulmană, 36 la sută este creştin-ortodoxă şi 15 la sută catolică.

  • Papa Francisc îl numeşte “înger al păcii” pe liderul palestinian Mahmoud Abbas

    Papa Francisc a rostit aceste cuvinte în timpul tradiţionalului schimb de cadouri la încheierea unei audienţe generale la Palatul Apostolic. El i-a oferit lui Abbas un medalion şi a explicat că acesta reprezintă “îngerul păcii care distruge spiritul rău al războiului”.

    Francisc a declarat că s-a gândit că acest cadou ar fi adecvat, devreme ce Abbas însuşi este “un înger al păcii”. În timpul vizitei sale în 2014 în Israel şi Cisiordania, papa i-a numit pe Abbas şi pe preşedintele israelian de atunci, Shimon Peres, oameni ai păcii.

    Abbas se află la Roma pentru canonizarea, duminică, a două călugăriţe din secolul al XIX-lea din Palestina condusă de otomani.

    Vizita lui Abbas are loc la două zile după ce Vaticanul a finalizat un tratat bilateral cu “statul Palestina” care a făcut explicită recunoaşterea statalităţii Palestinei.

  • Papa Francisc, între popularitate şi controverse la împlinirea a doi ani de mandat

    “Papa Francisc marchează vineri doi ani de la începerea mandatului, beneficiind de o popularitate care a adus Biserica Romano-Catolică la un nivel asemănător cu cel din timpul Papei Ioan Paul al II-lea. În acelaşi timp, şeful Bisericii Catolice se confruntă cu perspectiva unui an dificil, pe fondul disensiunilor în rândul cardinalilor şi episcopilor referitoare la o serie de subiecte, de la reformarea sistemului financiar al Vaticanului la problematica familiei contemporane”, comentează agenţia americană Associated Press.

    Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite de Institutul Pew, 90 la sută dintre catolicii americani au percepţii favorabile despre Papa Francisc, iar 60 la sută au opinii “foarte favorabile”. Nivelul de popularitate al şefului Bisericii Catolice este similar cu cel din perioada Papei Ioan Paul al II-lea, notează AP, subliniind că rata de popularitate pe care o avea Papa Benedict al XVI-lea este depăşită chiar şi la nivelul catolicilor practicanţi foarte activi.

    “La doi ani după ce a fost ales, Francisc a transformat ireversibil faţa papalităţii”, crede analistul Marco Politi. “Revenirea la un papă iconic, doctrinar, monarh absolut nu va fi niciodată posibilă fără o pierdere dramatică a legăturilor cu societatea contemporană, cu credincioşii şi necredincioşii”, adaugă Marco Politi, notând că Papa Francisc este un personaj “paradoxal”, oscilând între o charismă populară enormă şi nemulţumirea anumitor grupuri religioase.

    “După doi ani de mandat, Papa Francisc continuă să fie un pontif imposibil de etichetat, un iezuit axat pe dreptate socială. Papa Francisc continuă să susţină ferm doctrina catolică în cazul avortului, dar este înclinat să ofere consiliere cuplurilor transsexuale. Se consideră un fiu credincios al Bisericii, dar crede că teologii sunt obstacole în calea evanghelizării. Şi insistă că mila – nu moralitatea – trebuie să ghideze linia pastorală a clerului catolic”, adaugă Associated Press.

    Însă abordarea pastorală a cardinalului argentinian Jorge Mario Bergoglio ales Papă pe 13 martie 2013 a generat şi controverse, şeful Bisericii Catolice fiind criticat pentru relativism moral, pentru atitudinea laxă faţă de linia dogmatică romano-catolică, limbajul plastic sau chiar pentru presupusul populism.

    “În opinia mea, măreţia spirituală a creştinismului constă şi în depăşirea raţionalităţii demonstrative: Dumnezeul iudaismului, prezent mai mult în spiritul căutării şi întrebării decât în cel al răspunsului, se menţine în acest fel în Noul Testament. Însă cu acest «Papă pop», care în loc de a explica tinde să simplifice şi să consoleze, sensul sacrului pare să aibă de suferit, în aşteptarea unor vremuri mai bune”, consideră scriitorul italian Giovanni Accolla într-un editorial intitulat “Exageratele simplificări ale Papei Francisc şi sfârşitul sacrului”, publicat în revista culturală Totalità.

    Tot în rândul criticilor, cardinalul american Leo Burke declara în cotidianul spaniol “Vida Nueva”, despre Papa Francisc, că “Biserica nu mai are pe nimeni la cârmă”. Referindu-se la dezbaterile din Sinodul catolic privind Familia, în care Papa Francisc pledase pentru o atitudine mai flexibilă în subiecte precum cuplurile de acelaşi sex sau cele divorţate, Episcopul american Thomas Tobin comenta: “Fiţi calmi, Dumnezeu rămâne la locul Lui”.

  • Al-Qaida plănuia asasinarea Papei Francisc în Filipine. Suveranul Pontif: Mă tem de durere fizică

    Potrivit site-ului Abruzzo24ore.tv, reţeaua teroristă Al-Qaida plănuia să îl omoare pe Papa Francisc în cursul vizitei acestuia în Filipine, în ianuarie. Şeful poliţiei filipineze, Getulio Napenas, a dezvăluit că Al-Qaida pregătise, în colaborare cu organizaţia teroristă Marwan, un atac cu bombă care urma să aibă loc în Centrul istoric al oraşului Manila pe 18 ianuarie.

    Atacul, care urma să fie comis pe strada Kalaw din Manilla, a fost dejucat de autorităţile filipineze. Papa Francisc a trecut pe strada Kalaw în drum spre Parcul Rizal, unde a oficiat o slujbă în prezenţa a şapte milioane de credincioşi.

    În acest context, Papa Francisc a evocat posibilitatea de a fi vizat de un atentat, spunând că se teme de durerea fizică.

    “Eu mă las în voia lui Dumnezeu. L-am rugat pe Dumnezeu să aibă grijă de mine. Dar, dacă voia Lui este să mor ori să mi se întâmple ceva, L-am rugat un favor: să nu simt durere. Pentru că mie îmi este foarte teamă de durerea fizică”, i-a spus Papa Francisc preotului argentinian Jose Maria di Paola, conform ziarului La Carcova di Buenos Aires, citat de publicaţia italiană L’Avvenire.

    Papa Francisc a efectuat o vizită în Filipine în perioada 16-18 ianuarie 2015.

  • Papa Francisc redă Vaticanului greutate pe scena internaţională prin succesul reconcilierii Cuba-SUA

    Primul papă latino-american din istorie urmărea îndeaproape dosarul cubanez de când a fost ales în funcţie, în 2013, după vizitele la Havana ale predecesorilor săi Ioan Paul al II-lea (în 1998) şi Benedict al XVI-lea (în 2012).

    Ambii au ales pragmatismul, fără să refuze vreodată dialogul cu regimul comunist. Succesul prezent al diplomaţiei Vaticanului este rezultatul unei lungi medieri a Sfântului Scaun şi Bisericii Catolice din Cuba în recentul proces de democratizare de pe insulă.

    Vaticanul a confirmat că Jorge Bergoglio a trimis două scrisori preşedinţilor american Barack Obama şi cubanez Raul Castro, şi că după aceea Secretariatul de Stat a primit delegaţii din ambele ţări, în octombrie, într-o misiune ale cărei bune oficii le-a asigurat.

    Acest succes al lui Francisc, salutat de către Barack Obama, permite diplomaţiei de la Vatican să-şi recapete vizibilitatea de care se bucura pe vremea Papei Ioan Paul al II-lea, la căderea Cortinei de Fier.

    Secretă şi tăcută, ea nu a încetat să acţioneze, reţeaua diplomatică a nunţilor papali fiind una dintre cele mai extinse din lume. Însă, odată cu Papa teolog Benedict al XVI-lea, mai retras, mai puţin înclinat spre mediatic şi cu luări de poziţie mai puţin puternice, această diplomaţie şi-a pierdut din vigoare.

    Stilul diplomaţiei lui Francisc este destul de diferit de al lui Ioan Paul al II-lea, un papă polonez foarte deschis din punct de vedere politic şi aflat în prima linie a prăbuşirii comunismului în Europa de Est.

    – Moment provocator

    Papa argentinian afirmă că nu este politician, ci pastor. El a spus frecvent că intenţionează să facă gesturi şi să lanseze apeluri la dialog, la pace şi la negociere, dar că nu vrea să se amestece în rezolvarea conflictelor, care nu este, a insistat el, de resortul său.

    El a făcut în mai un gest spectaculos, rugându-se la zidul care desparte Israelul de teritoriile palestiniene, un moment provocator vizând să împingă spiritele la o evoluţie.

    În avionul care-l aducea de la Ierusalim, el a spus că-i va primi cu siguranţă la Vatican pe preşedinţii israelian Shimon Peres şi palestinian Mahmoud Abbas, dar că nu le va face vreo sugestie cu privire la pace.

    Altă iniţiativă marcantă, prima a pontificatului său, a constat, în 2013, la îndemnarea membrilor G20 să evite orice intervenţie externă în conflictul din Siria.

    La vremea respectivă Statele Unite şi Franţa intenţionau să efectueze atacuri aeriene asupra poziţiilor regimului preşedintelui Bashar al-Assad, din cauza folosirii gazelor chimice împotriva civililor de către armata acestuia.

    Ulterior, după agravarea războiului din Siria, această iniţiativă a Sfântului Scaun – la solicitarea episcopilor din regiune – a fost criticată de către unii diplomaţi.

    Francisc a dezamăgit uneori prin prudenţa intervenţiilor sale, pe mai multe fronturi. În privinţa Siriei, el nu a condamnat niciodată abuzurile regimului al-Assad, susţinut de către majoritatea creştinilor din ţară.

    În privinţa Irakului, Papa şi-a multiplicat îndemnurile la pace, dar a păstrat o poziţie ambiguă faţă de atacurile aeriene asupra grupării Statul Islamic (SI). El consideră, cu siguranţă, legitimă “oprirea agresorului nedrept”, dar condamnă intervenţia americană în afara unui mandat ONU şi condamnă “terorismul de stat”.

    În Coreea de Sud, în august, nu a denunţat dictatura din Coreea de Nord – aşa cum ar fi făcut, fără îndoială, un Ioan Paul al II-lea – apreciind că o condamnare explicită ar putea să-i pună în pericol atât pe creştinii din Nord, cât şi o viitoare reunificare. El a părut, de asemenea, că nu a vrut să provoace nemulţumire Chinei prin primirea, săptămâna trecută, la Roma, a lui Dalai Lama.

    Când s-a prezentat, în noiembrie, în faţa Consiliului Europei, la Strasbourg, din care fac parte Ucraina şi Rusia, a rămas evaziv cu privire la conflictul armat în curs, părând că vrea să menajeze cele două tabere.

    Însă, în baza popularităţii şi prestigiului consolidat de succesul de pe continentul american, Papa argentinian ar putea să devină mai îndrăzneţ şi să permită diplomaţiei sale să iasă la lumină.

  • Papa Francisc denunţă “cancerul disperării” în societăţile prospere

    Exprimându-se în faţa a 45.000 de credincioşi în timpul slujbei de Sfânta Maria pe “World Cup Stadium” din Daejeon, Papa Francisc a considerat că “speranţa oferită de Evanghelie este antidotul sentimentului disperării care pare să crească precum un cancer în societatea care din exterior pare opulentă dar care deseori se confruntă cu experienţa tristeţii interioare şi a golului”.

    “Câţi dintre tinerii noştri nu au plătit tribut acestei disperări!”, a declarat el într-o aluzie la adicţii şi sinucideri, în a doua zi a vizitei sale în Coreea de Sud.

    “Creştinii acestei naţiuni trebuie să poată combate atracţia materialismului care sufocă valorile spirituale şi culturale autentice, precum spiritul de competiţie dereglat care generează egoism şi conflicte. Ei trebuie să respingă, de asemenea, modelele economice inumane care creează noi forme de sărăcie şi marginalizează lucrătorii”, a declarat papa argentinian.

    Într-o critică puternică a modelului societăţii competitive, care se răspândeşte din ce în ce mai mult în Asia, din Japonia până în Singapore şi din Taiwan până în Coreea şi chiar China, liderul Bisericii Catolice a criticat “cultura morţii care devalorizează imaginea lui Dumnezeu, Dumnezeul vieţii, şi încalcă demnitatea fiecărui bărbat, fiecărei femei şi fiecărui copil”.

    Joi, Papa a invitat 35 de episcopi sud-coreeni să îşi regăsească mai degrabă spiritul misionar decât să fie “manageri” şi buni administratori.

     

  • Coreea de Nord a efectuat tiruri “cu rază scurtă de acţiune” către mare, anunţă Seulul

    “Coreea de Nord a lansat trei proiectile cu rază scurtă de acţiune în Marea de Est (sau Marea Japoniei)”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului sud-coreean al Apărării.

    Sosit dimineaţa la Seul, nu departe de paralela 38, pe care este trasată frontiera între cele două Corei, Papa Francisc urmează să lanseze un mesaj, pentru a încerca să contribuie la reconcilierea între Sudul capitalist şi Nordul comunist.

    El va oficia o “mesă pentru pace şi reconciliere” în peninsula coreeană la Catedrala Myeong-dong din Seul, pe 18 august, în a cincea şi ultima zi a vizitei sale în Coreea de Sud.

    Autorităţile de la Phenian, care au refuzat participarea catolicilor nord-coreeni la o întâlnire cu Papa, garantează în principiu libertatea religioasă prevăzută prin Constituţie.

    Însă potrivit unui raport recent al Comisiei ONU pentru situaţia drepturilor omului în acest stat comunist, creştinii care practică credinţa în afara asociaţiilor oficiale se expun persecuţiilor.

  • Papa Francisc a sosit în Coreea de Sud, într-o vizită de cinci zile

    După ce a survolat China, avionul de tip Airbus A330 “Michelangelo Buonarotti” al companiei Alitalia a aterizat, la ora locală 10.15 (4.15, ora României), pe Aeroportul Incheon, unde a fost aşteptat de către preşedinta Park Geun-hye.

    Aproape în acelaşi moment Coreea de Nord trăgea spre mare trei rachete cu rază scurtă de acţiune, un mijloc utilizat frecvent de către regimul stalinist pentru a-şi manifesta nemulţumirea şi a ameninţa Seulul şi aliaţii acestuia.

    Papa urmează să adrese un mesaj de la Seul, în apropiere de paralela 38, pe care a fost trasată linia de demarrcaţie dintre cele două Corei, într-o încercare de a ajuta la o apropiere între sudul capitalist şi nordul stalinist, despărţite din 1953.

    El va oficia o “mesă pentru pace şi reconciliere” în Peninsula Coreea la Catedrala Myeong-dong de la Seul, pe 18 august, în a cincea şi ultima zi a vizitei sale în Coreea de Sud.

    Autorităţile de la Phenian, care au refuzat participarea catolicilor nord-coreeni la întâlnirea cu Papa, garantează în principiu libertatea de cult, înscrisă în Constituţie.

    Însă, potrivit ONU, creştinii care practică credinţa în afara asociaţiilor oficiale se expun unor persecuţii.

    – Creştinii, mai numeroşi ca budiştii

    Catolicismul prosperă, în schimb, în Coreea de Sud, o ţară considerată un adevărat “tigru” asiatic, cu o creştere fulgerătoare, o ţară pe care Ioan Paul al II-lea a vizitat-o în 1989.

    Creştinii, de toate confesiunile, sunt mai numeroşi ca budiştii. Catolicii (10,7% din populaţie) formează o Biserică activă şi influentă, dar care este ameninţată de o anumită “cartelizare”, pe care Papa urmează să o vizeze.

    Din cauza decalajului orar, programul primei zile va fi mai uşor. Suveranul Pontif, în vârstă de 77 de ani, va fi primit la Casa Albastră, sediul preşedinţiei, în prezenţa a 800 de personalităţi din ţară, după care se va întâlni cu 35 de episcopi.

    Primul dintre cele trei obiective ale vizitei, prezentate anterior de către Sfântul Scaun, este transmiterea unui mesaj de evanghelizare a Asiei – în care catolicii reprezintă 3,2% din populaţie şi înregistrează o creştere constantă – câtorva mii de tineri veniţi din 23 de ţări la o mini-întâlnire de tipul Zilele Tineretului Catolic în Asia. Nimeni nu se îndoieşte că tinerii catolici chinezi se afla în centrul atenţiei Papei.

    Francisc tocmai s-a “adresat tuturor ţărilor de pe continent”, aducând un mesaj pentru “viitorul Asiei”, a declarat numărul doi de la Vatican, secretarul de stat Pietro Parolin, într-un interviu televizat.

    “Vizita Papei este un simbol puternic al recunoaşterii de către Vatican a faptului că Biserica creşte cel mai rapid în Asia şi Africa subsahariană”, consideră Lionel Jensen de la Universitatea americană Sfânta Maria.

    – 124 de martiri vor fi beatificaţi

    Beatificarea la Poarta Gwanghwamun, la Seul, a lui Paul Yun Ji-chung şi a altor 123 de martiri din perioada de început a creştinismului în Coreea este al doilea obiectiv al vizitei. Este vorba atât despre o onorare a rezistenţei creştinilor asiatici în faţa numeroaselor persecuţii din trecut, cât şi despre sublinierea rolului laicilor în Biserică, creştinismul răspândindu-se cu ajutorul laicilor şcoliţi. Papa va saluta totodată mai multe “confort women”, foste sclave sexuale ale ocupanţilor japonezi.

    Papa va susţine 11 discursuri, în italiană şi engleză. Punctul culminant va fi vineri, ziua Adormirii Maicii Domnului şi totodată Ziua Naţională, când va fi oficiată o mesă pe World Cup Stadium, la Daejeon, în prezenţa unor supravieţuitori şi rude ale victimelor catastrofei feribotului Sewol – care a avut loc în aprilie şi s-a soldat cu 293 de morţi -, urmată de o întâlnire cu tineri asiatici la Sanctuarul de la Solmoe, locul martiriului primului preot coreean, Sfântul Andre Kim Daejeon.

    Câteva sute de mii de credincioşi sunt aşteptaţi sâmbătă la beatificarea celor 124 de martiri, la Seul. Duminică, Papa Francisc se va întâlni, la “Sanctuarul matirului necunoscut” de la Haemi, cu episcopii din întreaga Asie şi va adresa un mesaj continentului.

    Biserica Catolică sud-coreeană, care-şi dublează numărul de credincioşi aproximativ o dată la zece ani, joacă un rol social pe toate fronturile. Într-un mesaj video, ea a apreciat că este necesar ca tinerii catolici coreeni să păstreze contactul cu înaintaşii lor, “paznicii identităţii” creştine, să “poarte speranţa” şi să reziste “crizei morale şi spirituale” dintr-o societate deosebit de marcată de consumerism şi hipermediatizare, în care proliferează secte şi mişcări religioase.

  • Prin alegerea numelui de Francisc I, noul papă se angajează să reclădească Biserica

    Noul papă, argentinianul Jorge Mario Bergoglio, este primul suveran pontif care şi-a luat numele de Francisc, după Sfântul Francisc de Assisi despre care se spune că a fost ales de Hristos pentru a „reclădi Biserica“, ceea ce sugerează că noul papă consideră că menirea sa este de a reconsolida o Biserică profund afectată în ultimele decenii de scandaluri de abuz şi corupţie. Alegerea cardinalului Bergoglio din Buenos Aires a fost o adevărată surpriză pentru întreaga lume, cu toate că la votul din 2005, când a fost ales papă germanul Joseph Ratzinger, el a ocupat locul doi. Bergoglio este de asemenea primul papă care face parte din ordinul iezuiţilor, un ordin religios al Bisericii Catolice înfiinţat de Sf. Ignaţiu de Loyola în 1534. Sfântul Francisc de Assisi este patronul Italiei, iar Bergoglio are multe dintre calităţile sfântului, potrivit apro­piaţilor noului papă. Cardinalul argentinian este un om extrem de modest, după cum a arătat în primul său discurs ca suveran pontif, când a ce­rut mai întâi mulţimii să se roage pentru ca Dumnezeu să-l binecuvânteze înainte ca el să ofere binecuvântarea mulţimii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro