BusinessMagazin

Tag: franci elvetieni

  • Isărescu: Francul elveţian a fost nărăvaş faţă de euro, tot o păţeam cu francul dacă eram în zona euro

    “Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elveţieni, pe seama ţintei euro este o uşoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr, s-a creat speranţa că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar. (…) Dar francul elveţian a fost atât de buclucaş, atât de zvăpăiat, încât nu s-a plimbat numai faţă de leu, el a avut un comportament nărăvaş faţă de euro. Şi atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o păţeam cu francul elveţian, şi acolo şi mai rău, pentru că aveam şi restricţii, fiind în zona euro”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El fusese întrebat dacă este de acord cu ideea unor economişti şi chiar a Consiliului Fiscal că neperformanţa creditelor în valută poate fi legată de ţinta de aderare la zona euro, care a creat aşteptări în rândul populaţiei şi apoi nu a fost respectată.

    “Noi (BNR – n.r.), aici, în faţa dumneavoastră, am spus că noi am fost codaşi cu ţinta, noi am pus de la început 2015, ungurii au pus 2008. Au intrat, într-adevăr, în Uniunea Europeană în 2004. Polonezii, cehii tot aşa ceva, 2009 sau 2010. Tot atât de adevărat e că, în Ungaria, creditul în franci elveţieni, probabil şi pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în zona euro, a explodat cel mai mult, acolo am avut cea mai mare problemă a creditului în franci elveţieni”, a spus Isărescu.

    El a recunoscut că explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte de aderare care nu păreau deloc ambiţioase la momentele când au fost anunţate, dar apreciază că motorul finanţărilor în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari.

    “Noi am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune, respectiv capital, management, bună administarea, credibilitate, dar au venit şi cu acest produs, creditul în vaulută, despre care puţini au crezut în 2006-2007 că ar putea fi atât de nociv. Numai noi ştim ce am păţit încercând să contracarăm acest lucru. Am mărit rezervele minime obligatorii la 40%”, a punctat guvernatorul.

    Şeful BNR a arătat însă că împrumuturile în franci elveţieni erau abia la începuturi, iar banca centrală nu a reuşit să îl oprească la câteva bănci, întrucât “aspiraţia spre mai bine, aspiraţia de a fi european s-a dezvoltat şi dincolo de obiectivul de a intra în zona euro”.

    “S-a spus că am intrat în Uniunea Europeană, hai să trăim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie în bună măsură”, a adăugat Isărescu.

    El a precizat că băncile au fost totuşi relativ prudente, dacă numai şase dintre cele 40 din sistemul bancar românesc au acordat credite în franci elveţieni, spre deosebire de cazul Ungariei, unde “a fost o nebunie”, pentru că aceste finanţări erau ieftine şi accesibile.

    “La noi, numai şase bănci s-au aventurat în povestea aceasta şi relativ târziu. Ce vreţi mai probă de avertisment decât să le duci rezerva minima în valută la 40%? Dar aşa era lumea atunci, era optimistă”, a conchis guvernatorul.

  • Croaţia a introdus un curs fix franc/kuna pentru un an

    Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

    Vineri, kuna se tranzacţiona la 7,79 unităţi faţă de franc.

    Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

    Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.

    Banca centrală a Croaţiei estimează că băncile comerciale, printre care subsidiarele locale ale UniCredit şi Intesa Sanpaolo, Zagrebacka Banka şi Privredna Banka Zagreb, vor suferi pierderi de milioane de euro în urma stabilirii unui curs fix kuna/franc.

    În acelaşi timp, o posibilă transformare în kuna a împrumuturilor în franci elveţieni ar forţa banca naţională să cheltuiască aproape o treime din rezervele valutare, potrivit calculelor instituţiei.

    Croaţia nu este singura ţară din Europa de Est care a fost nevoită să se adapteze la decizia surprinzătoare a Băncii Elveţiei de a renunţa la cursul fix franc/euro.

    Autorităţile din Polonia şi Serbia iau în calcul măsuri similare pentru a atenua impactul deprecierii monedelor locale faţă de franc, în timp ce în România, patru bănci au anunţat deja diverse forme de sprijin pentru clienţii care au împrumuturi în moneda elveţiană.

    De altfel, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit în această săptămână cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu pentru a discuta situaţia creată precierea francului elveţian, care a dus la creşterea cursului franc/leu la maxime istorice.

    Vineri, referinţa pentru franc anunţată de BNR a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând al şaselea maxim consecutiv în ultimele şapte şedinţe.

  • Wall Street Journal: România şi Polonia încearcă să găsească soluţii pentru debitorii în franci

    Atât leul, cât şi zlotul s-au depreciat puternic faţă de franc în urma deciziei băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul minim de 1,2 euro/franc, ratele lunare la creditele ipotecare în franci crescând exponenţial.

    Leul a pierdut 19,5% faţă de franc în numai trei şedinţe şi a atins luni un minim absolut de 4,4716 unităţi. În şedinţa de marţi, leul a s-a apreciat cu 0,8%, la 4,4354 unităţi faţă de franc.

    Wall Street Journal scrie că premierul Victor Ponta a declarat că este deschis la posibilitatea ca împrumuturile în franci să fie convertite în lei, iar Opoziţia a cerut ajutoare financiare de urgenţă pentru cei afectaţi.

    Nici reacţiile din partea autorităţilor poloneze nu s-au lăsat aşteptate, iar membrii Ministerului Finanţelor încearcă să evalueze numărul persoanelor care ar putea intra în default, după ce zlotul polonez s-a depreciat în ultimele zile cu aproximativ 20% faţă de francul elveţian.

    Împrumuturile în franci elveţieni au fost populare în România, Polonia şi Ungaria în timpul boom-ului din sectorul imobiliar înregistrat înainte de criza economică şi financiară din 2008, datorită dobânzilor foarte mici, sub cele practicate pentru creditele în moneda locală.

    În urma deciziei de săptămâna trecută a Băncii Elveţiei, care a condus la deprecierea monedelor din mai multe state europene, autorităţile din România şi Polonia se tem că multe persoane care au credite în franci nu vor putea plăti ratele la timp şi vor fi executate silit.

    Ungaria, care anul trecut a decis convertirea în forinţi a împrumuturilor ipotecare în franci elveţieni, reprezintă o excepţie.

    “În situaţia actuală, ar trebui să ne concentrăm pentru a-i ajuta pe cei care nu pot supravieţui, pe cei care ar putea să îşi piardă locuinţele”, a declarat pentru Wall Street Journal Jacek Bartkiewicz, membru al consiliului executiv al Băncii Naţionale din Polonia.

    Majoritatea celor 566.000 de polonezi care au împrumuturi în franci elveţieni au contractat creditele în 2006-2008, când zlotul se tranzacţiona în jur de 2-2,5 unităţi faţă de franc, în timp ce cursul actual este de 4,26 unităţi.

    Deciziile de politică monetară luate în 2011 de banca centrală a Elveţiei în urma declanşării crizei financiare şi economice au dus la scăderea ratelor dobânzilor pentru creditele în valută în Polonia, protejându-i pe cei care s-au împrumutat în franci faţă de deprecierea monedei locale. Însă, în urma eliminării plafonului minim pentru cursul franc/euro, zlotul a scăzut puternic, iar costurile cu împrumuturile au crescut accentuat, în ciuda dobânzilor mici.

    Ungaria, care până nu demult era într-o situaţie chiar mai gravă, în contextul în care presiunea pe vânzare a monedei locale a crescut din cauza nivelului ridicat al datoriei externe, a decis să transforme în forinţi împrumuturile în franci, utilizând un curs fix forint/franc, sub cel actual.

    Potrivit autorităţilor ungare, mai mulţi oficiali din Polonia şi Croaţia au cerut guvernului din Budapesta detalii în privinţa programului pentru conversia împrumuturilor în franci elveţieni, relatează Wall Street Journal.

    Ministrul Finanţelor din Polonia, Mateusz Szczurek, a convocat pentru marţi conducătorii băncii centrale şi ai băncilor comerciale locale pentru o discuţie pe tema cursului valutar.

    În România, Partidul Naţional Liberal a cerut convocarea în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice, “singura reglementare” care poate ajuta în contextul creşterii francului elveţian.

    Premierul Victor Ponta a anunţat că susţine demersul PNL, dar a avertizat că nu poate crea aşteptări nerealiste pentru debitorii în franci elveţieni.

  • Manolescu: Comisia Buget-Finanţe va discuta miercuri aplicarea Electoratei pentru creditele în franci

    “O sa fie mâine (miercuri) întâlnirea din Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde se află în prezent Ordonanţa 46 («Electorata») în procedură de aprobare prin lege, unde se vor discuta şi eventuale modificări care să vizeze extinderea aplicării acestui tip de restructurare şi pentru situaţiile apărute în prezent, generate de creşterea cursului francului. Comisia parlamentară a făcut invitaţiile, vedem mâine cine va participa la discuţii”, a afirmat Manolescu după o conferinţă a PwC România.

    Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu s-a stabilit încã cine va participa din partea băncii centrale la dezbaterile de miercuri din Comisie.

    “Încă nu s-a stabilit nimic, deocamdată nu ştim cine va participa de la Banca Naţională”, a spus Suciu.

    Manolescu a arătat că, pe parcursul analizei de miercuri, urmează să se stabilească ce tipuri de modificări trebuie făcute, însă a specificat că în practică fiecare bancă a venit cu soluţii şi se aşteaptă pe viitor să mai apară şi alte variante.

    Deocamdată, doar două bănci au anunţat soluţii temporare pentru clienţii cu creditele în CHF. Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în CHF cu 1,5%, iar Volksbank a “îngheţat” cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie.

    Potrivit lui Manolescu, motivele exacte pentru care clienţii bancari nu au beneficiat încă de restructurări ale creditelor în cadrul Electoratei vor fi dezbătute miercuri în cadrul discuţiei din Comisie.

    El a precizat că nu a participat până în prezent la discuţii separate cu băncile comerciale, aşa cum anunţase vineri seara ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Vâlcov afirma vineri seară, după întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că o soluţie pentru persoanele care au credite în franci ar fi extinderea prevederilor ordonanţei din 2014 privind restructurarea împrumuturilor, denumită atunci “Electorata”, act normativ care nu a atras până acum interesul băncilor şi al debitorilor.

    Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

    Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului.

    Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

    Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a cerut săptămâna trecută audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru a identifica soluţii pentru a-i proteja pe cei care au credite în franci elveţieni.

    “PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură”, a spus Paul.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

  • Volksbank a decis să menţină trei luni cursul francului elveţian din 31 decembrie, de 3,8035 lei

    Pentru a veni în ajutorul clienţilor săi, Volksbank Romania a decis să menţină pe o perioadă de 3 luni (între 20 ianuarie 2015 şi 17 aprilie 2015) un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 CHF (cursul de schimb VBRO valabil la data de 31 decembrie 2014), pentru plăţile următoarelor 3 rate lunare datorate de clienţi. Cursul oferit de Volksbank România este cu 17,5% sub cursul anunţat de BNR luni, 19 ianuarie, de 4,4716 RON/CHF, se arată într-un comunicat transmis de banncă.

    “Prin intermediul acestei măsuri, le oferim clienţilor noştri cel mai bun suport până la stabilizarea condiţiilor de pe piaţa valutară, anulând în întregime efectul negativ al exploziei recente înregistrate de francul elveţian. În acelaşi timp, această ofertă ne va acorda timpul necesar pentru a elabora o soluţie pe termen lung cu care să venim în întâmpinarea clienţilor noştri, în vederea clarificării problemei legate de împrumuturile în franci elveţieni. Aceste iniţiative au fost aduse la cunoştinţă şi potenţialului nostru cumpărător, Banca Transilvania”, a declarat Benoit Catel, preşedintele Volksbank.

    Oferta intră în vigoare de marţi, 20 ianuarie, şi se aplică tuturor clienţilor Volksbank cu împrumuturi active în franci elveţieni, fiind destinată în mod exclusiv plăţii a trei rate lunare şi a oricăror sume restante.

    Vineri, OTP Bank România, o altă instituţie de credit care are acordate împrumuturi în franci elveţieni, a anunţat că va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, pentru a reduce impactul cursului asupra ratelor.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, un număr de 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, şi a atins un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborât de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei.

    Cursul anunţat luni de BNR pentru francul eleveţian este cu 19,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înaninte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

    Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

    Volksbank România va fi preluată de Banca Transilvania, cele două instituţii de credit urmând să acţioneze ca entităţi separate până la finalizarea tranzacţiei.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2,712 mld. euro
    investiţiile străine directe în 2013, ridicând soldul total al ISD la finele anului la 59,958 mld. euro, din care 40,7 mld. euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit (67,8%) şi 19,2 mld. euro credit net de la investitorii străini (32,2%)

    240,84 mld. lei
    datoria publică la 31 dec. 2012, cu 46,4 mld. lei mai mare decât la 1 ian. 2010, ceea ce înseamnă o creştere a datoriei pe cap de locuitor de la 2.117 euro la 2.974 euro, conform Curţii de Conturi

    3.618
    numărul de autorizaţii de construire eliberate în august pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5% faţă de iulie 2014 şi cu 5,6% faţă de luna august 2013

    40,5%
    creşterea estimată în 2020 faţă de 2010 a consumului naţional final de energie primară, de la 22,7 la 31,9 mil. tone echivalent petrol, conform Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică

    2.023,7 mld. euro
    datoria publică a Franţei la finele T2, depăşind pentru prima oară în istoria ţării pragul de 2.000 mld. euro şi reprezentând 95,1% din PIB, cu 1,1% peste nivelul de la sfârşitul T1

    10,1%
    rata şomajului în UE în luna august, cel mai mic nivel din februarie 2012 până acum şi în scădere de la 10,2% în iulie, respectiv de la 10,8% în august 2013
     

  • Francul elveţian s-a apreciat cu aproape 2% faţă de euro şi dolar

    Cererea pentru franc, considerat un refugiu de către investitori din cauza temerilor provocate de criza datoriilor suverane din zona euro, a revenit în lipsa intervenţiei băncii centrale elveţiene. Euro s-a depreciat cu 1,9%, la 1,1620 franci pe unitate, iar dolarul într-o proporţie similară, la 0,8048 franci pe unitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UBS: Defaultul creditelor în franci elveţieni din Europa de Est poate amplifica criza din zona euro

    UniCredit, Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International şi Bayerische Landesbank au acordat unor clienţi din Ungaria, Polonia şi Croaţia împrumuturi în valoare de 80 de miliarde de franci elveţieni, a declarat Kilian Reber, analist în pieţe emergente la UBS, transmite Bloomberg.

    Beneficiarii acestor împrumuturi se confruntă cu creşterea ratelor după ce francul s-a apreciat cu 9,5% faţă de forint, cu 14% faţă de zlot şi 9% faţă de kuna, în ultimele trei luni.

    “Stresul tot mai mare legat de creditele în franci acordate ungurilor, polonezilor şi croaţilor poate provoca şocuri în zona euro”, a afirmat Reber într-un interviu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ridica-ma la cer: unde duce ascensiunea de neoprit a francului elvetian

    Pana unde mai suie francul? In ultimele trei luni, moneda
    elvetiana s-a intarit cu aproape 11% fata de euro si dolar,
    ajungand joia trecuta la nivelurile incredibile de 1,15 franci/euro
    si 0,81 franci/dolar. Pentru cine nu-si mai aminteste, in 2008
    cursurile erau de 1,6 franci/euro si 1,2 franci/dolar. Iar in
    ultimele saptamani, absolut toate stirile au fost in favoarea
    aprecierii: indecizia liderilor europeni privind soarta Greciei,
    cresterea randamentelor pentru obligatiunile italiene, riscul ca
    guvernul SUA sa nu poata obtine o crestere a plafonului de
    indatorare.

    Nu e un secret ca francul elvetian, alaturi de dolarul
    australian, cel neozeelandez si canadian sau yenul japonez
    functioneaza, impreuna cu aurul, ca active de refugiu pentru
    capitalurile migratoare, care cauta si sa se protejeze de
    posibilele pierderi din plasamentele in alte active, dar si sa
    capete randamente mai bune. “E de asteptat o vara lunga si
    fierbinte pentru periferia Europei, in care puseele de aversiune de
    risc si de apreciere a francului elvetian vor fi un lucru comun”,
    comenteaza Chris Turner, analist la ING Bank, care deocamdata
    ramane singura banca straina importanta ce prevede pentru decembrie
    un curs de 1,1 franci/euro, in lipsa unei interventii relevante a
    Bancii Nationale a Elvetiei.

    Analistii altor banci au in vedere insa o corectie de curs in
    urmatoarele luni, pe masura linistirii situatiei in zona euro si
    SUA: pentru decembrie, grupul Erste estimeaza un curs de 1,25
    franci/euro, la fel ca si Citigroup si Raiffeisen, in timp ce
    Credit Agricole vede posibil chiar un nivel de 1,35.

    Pentru Romania, doi sunt factorii care limiteaza, la nivel
    macro, consecintele negative ale evolutiei francului in raport cu
    alte valute: cursul de schimb leu/euro – baza de calcul pentru
    cursul franc/leu – care, cu mici exceptii, a ramas relativ stabil
    in focul crizei datoriilor si ar urma sa ramana la fel dincolo de
    fluctuatiile de moment (conform analistilor consultati recent de
    BUSINESS Magazin, la finele anului ar urma sa fie cuprins undeva
    intre 4,05 si 4,20) si faptul ca sunt totusi relativ putine credite
    in franci. La finele anului trecut, la Centrala Riscurilor de Plati
    erau inregistrati 218.000 de debitori cu credite totale in
    echivalent de 237,5 mld. lei, din care restantele insemnau 15
    miliarde de lei. Din totalul creditelor luate, persoanele fizice
    datorau 82,85 mld. lei, suma in care ponderea creditelor in franci
    elvetieni era de 16,6%.

    Mai exista insa un nivel la care lucreaza povara creditelor in
    franci, povara ce nu e decat un caz particular al pacatelor legate
    de finantarea in valuta: perceptia externa. Un cerc vicios adica,
    in care atunci cand monedele nationale se depreciaza fata de franc,
    eforturile de disciplinare fiscala sau performantele economice bune
    de pana acum sunt puse in paranteza si ramane numai reflexul
    investitorilor si al analistilor de a lipi eticheta “riscant” pe o
    Europa de Est condamnata sa traga ponoasele indatorarii excesive in
    valuta.

    Un comentator al site-ului britanic Citywire isi amintea zilele
    trecute de o stire din 2010 despre o tanara unguroaica de 18 ani
    care si-a scos la licitatie virginitatea ca sa-i ajute pe parintii
    ei sa-si plateasca imprumutul ipotecar luat in franci elvetieni. De
    aici, comentatorul ingrozit ajungea la statistici care vorbesc de o
    pondere a creditelor ipotecare in valuta de peste 75% din total in
    Romania, Lituania si Croatia, respectiv o pondere a creditelor
    ipotecare in franci de 53% din total in Polonia (unde zlotul a
    pierdut fata de franc aproape 60% din valoarea din 2008, adica tot
    cam cat leul romanesc) si de 64% in Ungaria (unde forintul a
    pierdut circa 40%).

    Astfel de comentarii aduc aminte de articolele de anul trecut
    din presa internationala, unde Ungaria si Romania erau date ca
    exemple negative de tari estice unde imprumuturile in valuta “i-au
    lasat pe debitori sub povara unora din cele mai costisitoare
    credite cu dobanda variabila din lume” (New York Times). Bancile
    erau initial criticate ca relanseaza creditarea oferindu-le iarasi
    oamenilor exact acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat
    peste cap economiile nationale, dar pe urma erau scuzate, pentru ca
    atata timp cat dobanzile la lei sau forinti au ramas considerabil
    mai mari decat la euro, era normal ca oamenii sa aleaga valuta.

  • Vesti proaste pentru clientii cu credite in franci: moneda elvetiana se apropie de un nou varf

    Cursul oficial a urcat vineri la 3,3923 lei/franc, cu patru bani
    mai mult decat in sedinta precedenta, numai in ultima saptamana
    moneda elvetiana apreciindu-se cu 4% in fata leului. Francul este
    perceput ca o mondeda de refugiu de catre investitori, plasamentele
    in moneda elvetiana fiind tot mai cautate de catre acestia pe
    fondul reizbucnirii crizei datoriilor suverane din zona euro.
    Aprecierea francului este resimtita tot mai acut de clientii cu
    credite in franci elvetieni. Valoarea creditelor acordate in franci
    elvetieni reprezinta peste 4% din totalul creditelor acordate de
    bancile locale, respectiv echivalentul a 2,5 mld. euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro