Tag: franci

  • Tribunalul Bucureşti decide ca o româncă să-şi plătească creditul în CHF la cursul de la semnarea contractului

    Instanţa a constatat caracterul abuziv al unora dintre clauzele stipulate în convenţia de credit bancar şi a dispus “îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-LEU, pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului sus menţionat, la valoarea de la momentul semnării contractului, respectiv, la valoarea 1,8894 lei/CHF”.

    Conform deciziei luate pe 1 iulie, care nu este definitivă, banca în cauză – OTP Bank – este obligată să procedeze la calcularea ratelor aferente contractului de credit în funcţie de valoarea leu/CHF de la momentul semnării contractului, aceste rate urmând să fie recalculate de la data semnării contractului şi până la sfârşitul perioadei de contractare, respectiv, 01.07.2037.

    Reclamanta, Maria Apostol, ar urma să achite ratele aferente creditului contractat la valoarea de 1,8894 lei/CHF.

    Mai mult, instanţa obligă banca să plătească reclamantei sumele achitate în plus în temeiul contractului de credit, rezultate din diferenţa de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăţi şi cursul valutar valabil de la data semnării contractului, sume la care urmează să se calculeze si dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării fiecărei sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acestora de bancă.

    TB a mai constatat şi caracterul abuziv al unei clauze privind comisionul de acordare a creditului şi a decis ca banca să îi plătească reclamantei suma de 6.359 CHF în echivalent lei la cursul BNR din data efectuării plăţii, sumă la care urmează să se calculeze şi dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării acestei sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acesteia de către pârâte.

    Pe de altă parte, instanţa a respins cererea reclamantei privind restituirea creditului în lei.

    Banca este obligată să plătească reclamantei suma de 11.160 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

    Decizia poate fi contestată în 30 de zile de la comunicarea motivării.

    Francul elveţian s-a apreciat puternic de pe 15 ianuarie, când banca centrală a Elveţiei (SNB) a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate faţă de euro. Numai în prima zi după decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% faţă de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, şi a continuat să crească, atingând un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

    Până în prezent, cursul a oscilat între 4,1 – 4,3 lei/CHF.

    Clienţii cu credite în franci elveţieni au protestat în iunie la Guvern şi, în lunile ianuarie-februarie, în faţa Parlamentului, cerând autorităţilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie în lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%.

    Propunerea a fost dezbătută în Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde s-a încercat pentru o vreme găsirea unei soluţii. Reprezentanţii băncilor şi ai BNR au susţinut însă că o asemenea rezolvare legislativă nu ar fi consituţională, afectând funcţionarea unei pieţe libere, şi au convins parlamentarii în final, prin vocea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, că soluţiile trebuie găsite de fiecare bancă în parte împreună cu clienţii, pe calea negocierii, pentru a se ajunge la împărţirea poverii.

    Debitorii au reclamat individual, în repetate rânduri, că negocierile au loc doar la nivel declarativ, însă în realitate instituţiile de credit nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Grupul clienţilor cu credite în franci a demarat în martie, împreună cu Asociaţia Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

    Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienţilor o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.

    Potrivit ultimelor date ale BNR, în bilanţurile băncilor româneşti figurau la 1 ianuarie 65.495 de credite în franci elveţieni, faţă de 75.000, cât comunicase la momentul apariţiei crizei, pentru finalul lunii noiembrie.

    Din totalul acestora, clienţii au solicitat băncilor soluţii de conversie sau restructurare pentru 36.546 de împrumuturi, încluzând şi creditele de la Volksbank, preluată de Banca Transilvania, singura care a avut o ofertă publică de conversie cu reducere substanţială.

    Din cele peste 36.000 de cereri, instituţiile de credit au soluţionat până la începutul lunii iunie 15.954, din care circa 40% au reprezentat conversii, iar restul restructurări (inclusiv clienţii Volksbank). Restul de 20.000 de cereri se află în lucru, fără a se garanta vreo soluţionare.

    În realitate, având în vedere că multe instituţii bancare şi-au externalizat creditele în CHF către băncile-mamă sau vehicule din alte ţări (Olanda, spre exemplu), totalul împrumuturilor în franci elveţieni ajung la circa 100.000-120.000.

  • Isărescu: Conversia creditelor în franci la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde lei

    “Dacă s-ar face conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, ar însemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru băncile care au în portofoliu astfel de finanţări, care înseamnă 0,8% din PIB. Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă 5,1 miliarde lei, adică 0,7% din PIB”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Potrivit datelor băncii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cât au solicitat împrumutaţii în franci elveţieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB). Dacă s-ar adăuga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB).

    La cursul mediu calculat lunar de la momentul acordării creditului până în prezent, aşa cum a propus în Parlament deputatul Ana Birchall, băncile ar trebui să suporte pierderi de 3,2 miliarde lei (0,4% din PIB).

    “Chiar dacă în faza iniţială se poate spera că aceste pierderi se transferă către capitalul băncilor, impactul poate să fie dramatic în economie. Aşadar, stăm cu pixul în mână, nu ne aventurăm, nu creăm iluzii”, a afirmat Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că BNR a efectuat calcule şi pentru pierderile sistemului dacă s-ar realiza conversia la alt curs decât cel de la momentul operaţiunii, pentru creditele în franci elveţieni şi euro împreună, aşa cum ar fi corect şi pentru debitorii în alte valute.

    Astfel, la cursul istoric pierderile se cifrează la 9,8 miliarde lei (1,4% din PIB), dacă se adaugă 10% la acel curs se ajunge la pierderi de 7,3 miliarde lei (1% din PIB). Totodată, conversia la curs istoric plus 20% generează pierderi pentru bănci de 5,5 miliarde lei (0,8% din PIB), iar dacă se adaugă 30% peste valoarea cursului istoric, băncile ar avea de suportat pierderi de 4,2 miliarde lei (0,6% din PIB).

    La un curs mediu calculat, pierderile ar ajunge la 4,5 miliarde lei.

    “În funcţie de cursul la care s-ar realiza conversia, trei sau patru bănci ar avea nevoie de infuzii substanţiale de capital pentru a îndeplini nivelul minim de solvabilitate. Mai mult, rata solvabilităţii pe ansamblul sistemului bancar ar scădea de la 17% la 12%”, a menţionat şeful băncii centrale.

  • Directorul adjunct al UniCredit: Impactul aprecierii francului este limitat pentru grup în Europa Centrală şi de Est

    “Dacă vorbim de Europa Centrală şi de Est, impactul pentru noi este foarte limitat. Expunerea pe franci elveţieni aici este de aproximativ 1,5% din totalul creditelor (de retail – n.r.)”, a declarat Papa, prezent la o conferinţă organizată în cadrul Forumului Central şi Est European – Euromoney de la Viena.

    Papa, care coordonează diviziile pentru Europa Centrală şi de Est şi corporate ale UniCredit, a precizat că împrumuturile denominate în franci elveţieni acordate de grup populaţiei în Europa Centrală şi de Est însumau 1,3 miliarde euro echivalent la 30 septembrie 2014, dintr-un total de aproximativ 85 miliarde euro.

    De asemenea, volumul expunerii pe franc a scăzut constant în ultima perioadă, de la peste 1,5 miliarde euro echivalent în decembrie 2013, când reprezenta 2,2% din portofoliul creditelor de retail acordate de UniCredit în Europa Centrală şi de Est.

    “În ansamblu, nu vedem o problemă deosebită pentru grup din acest motiv”, a adăugat Papa.

    Întrebat dacă anticipează o eventuală creştere a portofoliului de credite neperformante din cauza aprecierii monedei elveţiene, bancherul a spus că este posibilă o uşoară urcare a provizioanelor, fără a fi vorba despre ceva semnificativ, dar evaluarea acestui aspect este în curs.

    În ceea ce priveşte măsurile propuse în Croaţia, unde se intenţionează îngheţarea cursului de schimb la anumite valori istorice, Papa a explicat că băncile nu au avut niciodat câştiguri din aprecierea monedei elveţiene, fiind afectate în aceeaşi măsură ca şi debitorii lor, astfel că preluarea integrală a poverii ar fi nejustificată.

    Sucursala din România a grupului italian, UniCredit Ţiriac Bank, nu a avut în ofertă credite denominate în franci elveţieni.

    Cursul pentru franc anunţat de BNR a crescut miercuri cu 1,6% şi a atins un nou maxim, de 4,5054 lei/franc. Francul s-a apreciat puternic începând de joia trecută, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro.

    Comparativ cu nivelul de miercuri, francul a crescut cu 20,4% în raport cu leul.
     

  • Birchall propune conversia creditelor acordate în franci elveţieni la un curs calculat ca medie a cursurilor medii lunare

    Birchall a făcut această propunere în cadrul şedinţei Comisiilor parlamentare de Buget-Finanţe, care s-au reunit pentru a dezbate şi identifica soluţii la criza creditelor în franci elveţieni.

    Deputatul PSD a precizat că a a iniţiat o propunere legislativă privind conversia creditelor, care se află în dezbaterea în Parlament, şi a arătat că îşi rezervă dreptul de a depune un amendament cu următorul text: “La solicitarea clientelui, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, conversia soldului acestor credite în lei se va realiza prin aplicarea unui curs mediu de conversie determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei”.

    Birchall a spus că Legea conversiei creditelor a trecut de Senat, este avizată de Guvern şi acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

    Deputatul PSD a făcut apel la BNR, ARB, patronate şi asociaţii ale clienţilor pentru a se întâlni şi a discuta pe această propunere a sa.

    “Noi, când vom discuta Legea conversiei creditelor, îmi rezerv dreptul de a depune această propunere aşa cum e înregistrată, ca şi amendament. Aş prefera să nu fie introdusă ca amendament şi până atunci – dumneavoastră puteţi de mâine,dacă sunteţi de acord că e o soluţie bună – de mâine puteţi pune în aplicare”, a spus Birchall.

    E a mai propus şi ca băncile să constuie din propriul profit un fond de solidaritate socială, pe baza căruia să se intervină în cazuri sociale.

    Impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

    “Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

     

     

  • Prima decizie în justiţie în favoarea clienţilor cu credite în franci elveţieni: Ratele, plătite la cursul de la contractarea creditului

    Buzoianul a acţionat în instanţă sucursala Piraeus Bank la care are un credit în franci elveţieni din martie 2007, pentru constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale.

    Tribunalul Buzău a decis, pe 16 ianuarie, că acea clauză are un caracter abuziv şi că fiecare rată datorată de reclamant ar trebui să fie plătită la cursul CHF/LEU valabil la data încheierii contractului de credit, respectiv în 28 martie 2007, începând cu data scadenţei primei rate şi până la finalizarea raporturilor contractuale dintre părţi.

    Pe de altă parte, instanţa a respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind plata ratelor în moneda naţională şi constatarea caracterului abuziv al clauzei privind comisionul de administrare din contractul de credit.

    Banca mai este obligată să plătească reclamantului 1.500 lei cheltuieli de judecată.

    Cursul francului elveţian a atins niveluri record joi, vineri şi luni, ca urmare a eliminării plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Luni, cursul francului a urcat cu 1,1%, la 4,4716 lei, după un avans de 2,2% vineri, la 4,4228 lei, şi de 15,7% joi, când a crescut la 4,3287 lei. Miercurea trecută, BNR a anunţat un curs de 3,7415 lei pentru franc.

     

  • Prima masura activa pentru cei cu credite in franci elvetieni: OTP suspenda rambursarea capitalului pe o perioada de pana la doi ani

    OTP nu precizeaza daca pentru aceasta operatiune introduce
    comisioane suplimentare. “Situatia financiara la nivel global este
    in continuare pusa sub semnul intrebarii, iar aceasta instabilitate
    a avut printre consecinte si aprecierea rapida a francului
    elevtian. Schimbarea a fost puternic resimtita de catre clientii
    ale caror credite sunt in aceste monede. In acest context, OTP Bank
    Romania a inteles care sunt nevoile clientilor si a decis sa le
    ofere solutii celor care se confrunta cu dificultati in achitarea
    ratelor”, a delcarat Laszlo Diosi, directorul executiv (CEO) al OTP
    Bank Romania. Romanii au luat credite in franci elvetieni acum
    cativa ani, cand francul era cotat la 1,9-2 lei, acest produs fiind
    la vremea respectiva mai avantajos. Intre timp, cursul leu/franc
    elvetuian s-a dublat. In aceeasi perioada, cursul leu/euro a
    crescut cu numai 30%. Miercuri, la Bucuresti, francul elvetian a
    atins un nou maxim istoric, ajungand la 4,08 lei. Euro a fost cotat
    la BNR la 4,2620 lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ai credit in franci elvetieni? Care este cursul monedei si ce solutii au bancile

    In sesiunea precedenta, paritatea a fost de 4,0221 lei/franc
    elvetian.
    Francul elvetian a scazut usor miercuri, dupa ce Banca Nationala a
    Elvetiei a anuntat noi masuri agresive de stopare a aprecierii
    monedei, insa si-a reluat ulterior trendul ascendent si este in
    crestere cu 0,3% fata de euro, transmite Reuters.
    Francul a urcat marti cu 5%, apropiindu-se de paritate fata de euro
    la un record istoric de 1,0075 franci/euro, si se tranzactioneaza
    miercuri la un curs de 1,0387 franci/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineti-va bine daca aveti credit in franci elvetieni: cursul ar putea urca la 3,9 lei

    Cine regreta acum ca a luat un credit in franci elve¬tieni, dupa
    ce cursul a urcat cu 75% fata de 2007-2008, pana aproape de 3,7 lei
    pentru un franc, ar trebui sa se pregateasca pentru noi
    surprize.
    Analistii straini spun ca francul mai poate castiga teren in fata
    euro, ceea ce ar inseamna ca la Bucuresti cursul sau poate sa
    ajunga la 3,9 lei si chiar sa depaseasca acest nivel daca pe plan
    international situatia se complica.
    Romanii au de rambursat bancilor credite in franci – in general
    garantate cu ipoteci – in valoare de echivalentul a 3,2 miliarde de
    euro. Cei care au strans din dinti pana acum si au reusit sa isi
    plateasca ratele ar putea fi nevoiti sa faca insa eforturi si mai
    mari in lunile urmatoare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Seful Raiffeisen catre est-europeni: Limitati creditul in valuta, interziceti creditul in monede exotice

    Stepic a spus ca imprumuturile negarantate de consum in valuta
    pe termen scurt si creditarea ipotecara in monede exotice ar trebui
    interzise complet, iar orice aprobare de credit in euro ar trebui
    sa fie mult mai bune reglementata. Creditul in franci elvetieni
    reprezinta 20% din totalul imprumuturilor acordate in Europa
    Centrala si de Est.

    “Nicio tara nu abordeaza problema imprumuturilor in valuta in mod
    clar si decisiv. Bancile sunt acuzate ca sunt baietii cei rai
    pentru ca au dat credite in monede straine, insa politicienii
    inchid ochii, pentru ca e greu din punct de vedere politic, pentru
    cei mai multi ministri de finante, sa interzica de tot
    imprumuturile in valuta; asta ar creste costul finantarii locale”,
    afirma Stepic, intr-un interviu pentru publicatia grupului
    Euromoney Institutional Investor.

    Ungaria si Ucraina au interzis imprumuturile noi in valuta, iar
    Belarus a interzis toate creditele in monede straine pentru
    populatie, a exemplificat seful Raiffeisen International. Luna
    trecuta, guvernatorul bancii centrale din Polonia, Marek Belka, a
    spus ca e pregatit sa foloseasca “masuri brutale” de control al
    creditarii in valuta, iar Bulgaria, ca si Polonia, au recurs la
    obligarea clientilor de a constitui depozite mai mari inainte de a
    obtine imprumuturi in valuta.

    “E foarte greu sa limitezi creditarea in valuta. Oamenii din aceste
    tari economisesc frecvent in valuta, din cauza perceptiei de
    nesiguranta despre stabilitatea monedelor locale”, afirma Ed
    Parker, analist la agentia de rating Fitch. In plus, spune Piroska
    Nagy, senior economist la BERD, creditarea ipotecara in valuta
    prevaleaza, din cauza slabiciunii pietelor locale, un exemplu fiind
    Romania.

    Pe ansamblul Europei de Est, boomul creditarii in valuta din anii
    trecuti isi arata acum efectele nedorite, cu deprecierea monedelor
    nationale (in Ungaria, de pilda), scaderea puterii de cumparare si
    subminarea cresterii economice. Pe de alta parte insa, si masurile
    de a reduce riscul valutar al datoriei interne vor face mai
    dificila gasirea finantarii de care aceste tari au nevoie pentru
    a-si reporni economiile, apreciaza Richard Segal, analist pentru
    pietele emergente la Knight Libertas.

    Conform ultimelor statistici publicate de FMI, ponderea creditelor
    neperformante (inclusiv cele clasificate drept indoielnice si
    pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de bancile din Romania
    era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din Letonia (17,9%),
    comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si Ungaria sau – la
    polul opus – 41,9% in Ucraina.