Euro continuă să crească în raport cu leul şi a atins un nou maxim istoric. Potrivit BNR, moneda europeană a fost cotată miercuri la 4,8590 lei.
Banca Naţională a României a cotat, mirecuri, euro la 4.8590 lei, cel mai mare nivel din istorie.
Precedentul record, de 4,8552 lei, a fost atins luni, în timp ce vineri moneda europeană a fost cotată la 4,8492 lei.
Dolarul american a fost cotat miercuri la 4.1269 lei, francul elveţian la 4,4972 lei, iar lira sterlină la 5,3437 lei.
Moneda naţională a închis anul 2016 pe depreciere în faţa principalelor trei valute – euro, dolar şi franc elveţian -, cea mai puternică pierdere fiind în raport cu moneda americană.
Leul a cumulat o depreciere de 3,75% faţă de dolarul american, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul elveţian a pierdut aproximativ 1%. Deprecierea leului faţă de euro în 2016 a fost de doar 0,4%. Până în octombrie, moneda naţională era pe apreciere în faţa principalelor trei valute.
Totuşi, surpriza reală vine din Rusia.
Putin l-a DOBORÂT pe Isărescu. Vedeţi AICI cum s-a ajuns la asta
“Aşa cum arată evoluţiile recente, francul elveţian s-ar putea aprecia temporar, ca reacţie la incertitudinile sporite legate de problema datoriilor Greciei”, afirmă preşedintele băncii centrale, Thomas Jordan, într-o prezentare pregătită pentru adunarea acţionarilor BNE.
Jordan a spus că banca centrală monitorizează îndeaproape efectul crizei din Grecia asupra francului şi Elveţiei.
“Vom rămâne activi pe piaţa valutară atât cât va fi necesar”, a precizat Jordan.
BNE consideră că francul este mult supraevaluat, preşedintele instituţiei anticipând că în timp va avea loc o scădere a cursului.
La ora transmiterii ştirii, francul elveţian este în scădere pe pieţele internaţionale cu 0,13%, la 0,97 unităţi pentru un euro.
Preşedintele BNE a apărat totodată politica monetară a instituţiei şi structura de conducere, după ce decizia din ianuarie de eliminare a plafonului maxim pentru francul elveţian a dus la aprecierea puternică a monedei.
Din cele 71 de dosare câştigate, banca a obţinut 68 de sentinţe favorabile în prima instanţă şi alte trei au fost soluţionate definitiv, se arată într-un răspuns al băncii la solicitarea MEDIAFAX.
Volksbank a anunţat recent că a câştigat, printr-o decizie definitivă luată de Curtea de Apel Bucuresti, un proces în care un client solicita conversia împrumuturilor din franci în lei la cursul de la data semnării convenţiei de credit. Instanţa a stabilit că un credit în valută nu poate fi convertit la cursul din data acordării, întrucât potrivit principiului nominalismului monetar, consfinţit de Codul Civil, riscul valutar trebuie suportat de către client.
Din cele patru procese pierdute pe aceeaşi temă, trei au fost pronunţate la prima instanţă şi doar o decizie a fost definitivă în favoarea clientului Volksbank, dată de Tribunalul Galaţi. În acest dosar, instanţa a dispus, în noiembrie 2014, transformarea în lei a unui credit acordat în franci, la cursul din 2008, când a fost semnat contractul, plus 10%.
Potrivit avocaţilor Volksbank, decizia Tribunalului Galati este incompletă, nefiind specificat ce dobandă în lei va plăti clientul după conversia creditului din franci. Soluţia instanţei de la Galaţi a fost implementată, creditul fiind convertit în lei, la cursul stabilit de către instanţă, însă aplicându-se costurile pentru creditele în lei din 2008, ajungându-se astfel la o dobânda anuală efectivă de aproximativ 9,5%.
Volksbank şi Banca Transilvania lucrează deja la o oferta de conversie care să ajute clienţii Volksbank care au luat credite în franci elveţieni, însă aceasta va fi anunţată după finalizarea preluării Volksbank de către Banca Transilvania.
Referinţa pentru franc a scăzut astfel cu 0,7%, de la 4,1912 lei la 4,1611 lei.
Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, francul era cotat pe pieţele externe în urcare cu 0,1%, la 0,9441 euro. Marţi, la aceeaşi oră, moneda elveţiană se situa la 0,9515 euro.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 9,2% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,2% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
Cursul pentru dolar a coborât cu 2,65 bani, de la 3,8772 lei la 3,8507 lei, în contextul întăririi euro pe pieţele externe în raport cu valutele importante, inclusiv dolarul.
Pentru euro, BNR a anunţat un curs în creştere cu 0,63 bani, de la 4,4018 lei la 4,4081 lei. Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Aproape de ora 13:00, euro era cotat la 4,4055 – 4,4100 lei, faţă de 4,4080 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de marţi.
Volumele au fost ridicate în prima jumătate a şedinţei, aproape de media pentru o zi întreagă de tranzacţionare. Schimburile din piaţa interbancară au avut loc între un minim de 4,4055 lei/euro şi un maxim de 4,4160 lei/euro.
“Cursul nu s-a mişcat după decizia BNR, întrucât hotărârea era aşteptată de piaţă. Volumele au fost ridicate în prima parte a zilei”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.
În regiune, forintul şi zlotul au stagnat în raport cu euro.
BNR a decis în şedinţa de miercuri reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, precum şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2 puncte procentuale.
Aceasta este a cincea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,16% – 0,55% pe an, faţă de 0,19% – 0,58% pe an marţi.
Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,65% pe an, comparativ cu 0,2% – 0,68% pe an în ziua anterioară.
Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut uşor, la 1,47% pe an, de la 1,48% pe an cu o zi înainte.
Bancherii au văzut împrumuturile în franci elveţieni ca o supapă de creştere a creditării, mai ales pe segmentul ipotecar, şi au decis să lanseze în piaţă această soluţie de finanţare ieftină folosită încă de la începutul anilor 2000 în Europa Centrală. Maghiarii de la OTP Bank au fost primii care au importat soluţia creditelor în franci pe plan local, utilizând această alternativă ca instrument de marketing pentru a-şi face mai mult loc pe piaţă. Iar ceea ce părea la început o tactică de marketing s-a dovedit a fi ulterior una dintre cele mai puternice strategii de atragere a clienţilor persoane fizice, pentru toate tipurile de credite.
Francul elveţian a dat destul de repede lovitura pe piaţa creditului, împrumuturile în această valută exotică devenind repede o modă. De trendul pozitiv au profitat Volksbank, OTP Bank, Raiffeisen, Piraeus şi Banca Românească, acestea fiind băncile care au vândut cele mai multe credite în franci elveţieni între 2006 şi 2008. Diferenţa de cost faţă de finanţările în euro era încă semnificativă, aşa încât băncile au preferat să exploateze această soluţie cât timp a rentat.
Românii au fost atraşi de magia francilor elveţieni văzând că îşi permit să împrumute sume mai mari datorită dobânzilor foarte mici, cursul fiind atunci în jurul a 2,2-2,3 lei/franc. De cele mai multe ori însă, dobânzile mici erau doar promoţionale, fixe pentru primul an, după care deveneau variabile. În cele din urmă, clienţii care au mizat pe această valută au fost loviţi din două părţi, şi de creşterea dobânzii, şi de ascensiunea cursului.
Circa 10% din creditul de retail a ajuns să fie în franci elveţieni, dobânzile mai mici faţă de euro acţionând ca un magnet mai ales în perioada 2007-2008. La sfârşitul anului 2008, soldul creditelor în franci eleveţieni pentru populaţie ajunsese la un vârf de circa 12 miliarde de lei (echivalentul a 4,6 miliarde de franci) plecând practic de la zero în 2005. După apogeul din 2008, vânzările de credite în franci au fost blocate, multe bănci eliminând acest produs din ofertă.
Clienţii băncilor cu credite în franci au asistat la o tendinţă de creştere a cursului în anii de criză, tendinţă care a devenit din ce în ce mai accelerată, resimţind astfel materializarea riscului de curs de schimb multă vreme ignorat. Românii s-au văzut nevoiţi să plătească rate tot mai mari din cauza creşterii cursului la maxime istorice.
La un deceniu de la lansarea acestei soluţii de finanţare, creditele în franci acordate în trecut au ajuns în suferinţă. Clienţii care s-au lăsat atraşi în anii trecuţi de mirajul dobânzilor nominale reduse afişate de bănci simt acum din plin cât de usturător poate fi riscul de curs valutar.
Românii care au credite în franci elveţieni au devenit foarte vulnerabili în faţa aprecierii monedei elveţiene după ce, pe data de 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la cursul de schimb franc – euro menţinut de-a lungul celor trei ani anteriori, de 1,2 CHF pentru un euro. De atunci, francul elveţian s-a apreciat semnificativ faţă de euro şi, în consecinţă, faţă de leu, de la 3,74 lei/franc, în 14 ianuarie, la circa 4,5 lei/franc, cursul crescând cu aproximativ 20%.
Cursul pentru franc a urcat miercuri cu 7 bani, de la 4,4354 lei/franc marţi, în contextul întăririi monedei elveţiene pe pieţele externe în raport cu euro.
Cursul a deschis miercuri pe pieţele externe la 1,01 franci/euro, dar ulterior moneda eleveţiană s-a întărit şi raportul de schimb a scăzut pentru puţin timp la 0,9993 franci/euro. Tranzacţiile au avut loc miercuri între un curs minim de 0,9993 franci/euro şi un maxim de 1,0137 franci/euro. La ora transmiterii acestei ştiri, cursul se situează la 1,0004 franci/euro.
Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a atins niveluri record joi, vineri şi luni, ca urmare a eliminării joi a plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.
Luni, cursul francului a urcat cu 1,1%, la 4,4716 lei, după un avans de 2,2% vineri, la 4,4228 lei, şi de 15,7% joi, când a crescut la 4,3287 lei. Miercurea trecută, BNR a anunţat un curs de 3,7415 lei pentru franc. Cele trei şedinţe cu niveluri record pentru franc au fost urmate marţi de o scădere a monedei elveţiene la 4,4354 lei, ca urmare a evoluţiei de pe pieţele externe.
Comparativ cu nivelul de miercuri, ultimul anunţat de BNR anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul înregistrează la cursul actual, de 4,5054 lei/franc, o apreciere de 20,4% în raport cu leul.
Cursul pentru euro a urcat miercuri cu 0,73 bani, la 4,5110 lei/euro. Cursul record pentru euro a fost înregistrat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei.
Dolarul s-a întărit în raport cu euro pe pieţele extern, iar cursul anunţat de BNR a urcat cu 2,09 bani, la 3,8989 lei/dolar, un nou maxim istoric. Anterior, dolarul a consemnat cel mai ridicat nivel vineri, când a fost cotat la 3,8863 lei. Evoluţia dolarului în raport cu leul este determinată de raportul dintre moneda americană şi cea europeană pe pieţele externe.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Francul a crescut puternic joia trecută pe pieţele externe imeidiat după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda eleveţiană s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.
Guvernul croat vrea să fixeze cursul la 6,39 kuna pentru un euro, în linie cu schimbul valutar anterior deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro. Francul a fost tranzacţionat pentru aproximativ 7,6 kuna în ultimele zile.
Decizia guvernului de la Zagreb trebuie aprobată de parlament.
“În acest mod, avem timp să găsim o soluţie de lungă durată. Guvernul este aici pentru a-şi proteja cetăţenii”, a declarat premierul croat Zoran Milanovici, care a precizat faptul că băncile vor fi cele care vor suporta costurile suplimentare cauzate de aprecierea francului.
De altfel, analiştii estimează că decizia guvernului nu va crea dificultăţi majore pentru sistemul bancar din Croaţia.
“Trebuie să vedem dacă băncile vor primi de la stat unele reduceri de taxe pentru a compensa costurile acestei hotărâri, dar sistemul bancar are, în general, suficient capital pentru a face faţă acestor costuri”, a declarat un analist bancar pentru Reuters.
Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (600 milioane de dolari), la 27 de miliarde kuna, în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată.
Guvernul din Polonia, ţară care se află într-o situaţie similară celei din Croaţia, a anunţat luni că ar putea să îi sprijine pe cei care care au credite ipotecare în franci elveţieni, în condiţiile în care cursul de schimb valutar se va menţine la peste 4 zloţi pentru un franc.
Totalul creditelor ipotecare în franci se situa la 36 de miliarde de dolari în Polonia, la finalul lunii noiembrie a anului trecut.
În schimb, statul ungar îşi va asuma doar rolul de mediator între bănci şi persoanele care au credite în franci elveţieni, fără să mai intervină în piaţă, după ce în luna noiembrie a anului trecut guvernul a decis ca împrumuturile în valută să fie convertite în forinţi.
De altfel, ministrul ungar Economiei a declarat că miniştrii de Finanţe din Croaţia şi Polonia au contactat guvernul de la Budapesta pentru a afla detalii despre măsura adoptată anul trecut. Ungaria a fost una dintre cel mai expuse ţări la creditele denominate în franci elveţieni, înainte ca guvernul să impună un schimb valutar fix, mult sub nivelul pieţei, pentru conversia împrumuturilor ipotecare din euro şi franci în forinţi.
Numărul împrumuturilor ipotecare în franci elveţieni a cresut la începutul anilor 2000 în ţările din centrul şi estul Europei, datorită dobânzilor mici oferite de bănci, însă cei care au luat astfel de credite au fost afectaţi de aprecierea monedei elveţiene în timpul crizei financiare. Ulterior, în luna septembrie 2011, banca centrală a Elveţiei a decis să introducă un plafon minim de 1,2 franci/euro.
“Anunţul băncii centrale a Elveţiei a fost o surpriză majoră pentru piaţă. Există mulţi factori negativi în jurul rublei, dar în privinţa volatilităţii este posibil ca momentul cel mai dificil să fi fost depăşit”, a declarat Piotr Matys, analist la Rabobank International în Londra, potrivit datelor Bloomberg.
Volatilitatea francului elveţian a atins nivelul de 261%, fiind peste cea a rublei, într-un grafic realizat de Bloomberg, după decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a renunţa la cotaţia minimă de 1,2 franci/euro, care a dus la aprecierea masivă a monedei elveţiene.
Instabilitatea rublei a crescut după ce Rusia a permis în noiembrie fluctuaţia liberă a monedei, decizie care a accelerat deprecierea declanşată de prăbuşirea preţurilor petrolului şi sancţiunile occidentale impuse din cauza conflictului din Ucraina.
În 16 decembrie, volatilitatea rublei a atins 245%, în urma deciziei Băncii Rusiei de a majora dobânda de politică monetată la 17%, pentru susţinerea monedei. Rubla continuă să fie cea mai instabilă monedă de pe pieţele emergente.