BusinessMagazin

Tag: franc

  • Banca centrală elveţiană este gata să intervină pe piaţa valutară, pentru a relaxa politica monetară

    “Renunţarea la plafonul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm acest lucru, dar numai până la un anumit punct. Suntem categoric pregătiţi să intervenim pe piaţa valutară”, a declarat Danthine pentru cotidianul elveţian TagesAnzeiger.

    Vivcepreşedintele băncii centrale elveţiene a apreciat că va mai trece o perioadă până când pieţele valutare se vor echilibra şi a precizat că instituţia a analizat şi cursul de schimb franc/dolar, nu doar pe cel franc/euro.

    Danthine a declarat că banca ia în calcul “o analiză mai amănunţită” a politicii monetare din Singapore, care permite monedei naţionale să fluctueze faţă de monedele principalilor parteneri comerciali într-o bandă de tranzacţionare nefăcută publică. În schimb, Danthine a considerat că exemplul Danemarcei, unde cursul coroană daneză/euro este unul fix, nu este potrivit pentru Elveţia.

    De altfel, vicepreşedintele băncii elveţiene a oferit Suedia şi Norvegia drept modele de economii mici şi deschise, care gestionează bine un curs valutar flexibil.

    Danthine s-a referit şi la motivele pentru care banca centrală a Elveţiei a decis să elimine pragul franc/euro. E la precizat că riscurile acestei politici au început să fie mai importante decât beneficiile sale, iar riscurile pierderilor din rezerva valutară a băncii au devenit semnificative.

    Săptămâna trecută, Fritz Zurbruegg, membru în conducerea băncii centrale a Elveţiei, a afirmat că instituţia a renunţat la plafonul minim de 1,2 franci/euro deoarece costul menţinerii acestuia ar fi fost prea mare, ridicându-se la 100 de miliarde de franci (116 miliarde de dolari) numai în luna ianuarie.

    Banca centrală a Elveţiei a decis la jumătatea lunii ianuarie să elimine plafonul minim de 1,2 franci/euro, măsură adoptată în luna septembrie 2011. Imediat, francul s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro, ceea ce a făcut ca fonduri speculative şi case de brokeraj din întreaga lume să înregistreze pierderi masive.

     

  • De ce a abandonat Banca Elveţiei pragul franc/euro?

    “Sume de ordinul miliardelor erau cheltuite în fiecare zi de către banca centrală şi sfârşitul acestei situaţii nu se întrezărea”, a declarat Zurbruegg pentru publicaţia Blick, citată de Bloomberg.

    Oficialii băncii centrale a Elveţiei au luat în considerare mai multe opţiuni, printre care şi impunerea unui plafon minim şi faţă de dolar, nu doar faţă de euro, însă au decis că întoarcerea la flotarea liberă a cursului de schimb reprezintă cea mai bună soluţie, potrivit lui Zurbruegg.

    Banca centrală a Elveţiei a decis joia trecută să elimine plafonul minim de 1,2 franci/euro, măsură adoptată în luna septembrie 2011. Imediat, francul s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro, ceea ce a făcut ca fonduri speculative şi case de brokeraj din întreaga lume să înregistreze pierderi masive.

    “Francul este, în mod evident, supraevaluat, iar reacţia pieţelor este exagerată. Ne aşteptăm că această situaţie nu va dura”, a declarat Zurbruegg.

    El a precizat că banca centrală elveţiană nu a luat decizia de a renunţa la plafonul minim franc/euro la cererea Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit Reuters.

    Economia Elveţiei ar putea fi afectată de aprecierea record a francului faţă de dolar şi euro, a apreciat Zurbruegg, care a adăugat că este însă prea devreme pentru a face o estimare în acest sens.

    În luna decembrie a anului trecut, banca centrală a Elveţiei prognoza o scădere a preţurilor de consum de 0,1% în acest an şi o creştere economică de aproximativ 2%.

    Consiliul guvernatorilor BCE se întruneşte joi în prima şedinţă de politică monetară din acest an, iar analiştii anticipează că preşedintele Mario Draghi va anunţa un program de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 1.100 de miliarde de euro.

  • Investitorii se vor orienta către investiţii în dolari şi aur, după aprecierea record a francului

    “Vor fi itrări mari pe dolar şi aur pentru că investitorii caută în acest moment plasamente sigure”, a declarat Richard Yetsenga, director de cercetare al Australia&New Zealand Banking Group.

    De asemenea, UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, a arătat că cei mai bogaţi clienţi ai săi se vor orienta către dolarul american, pe fondul temerilor legate de faptul că aprecierea puternică a francului va afecta atât economia elveţiană, cât şi afacerile pe care investitorii le deţin.

    “În general, reorientarea clienţilor către dolar şi active din Statele Unite au crescut în ultimele două-trei trimestre. Nesiguranţa asociată cu această mişcare din Elveţia face ca preferinţa pentru activele din SUA să crească“, a afirmat Simon Smiles, director al UBS, consilier de investiţii pentru clienţii care deţin minimum 50 de milioane de franci la UBS.

    Smiles a explicat că orientarea investitorilor către dolar se datorează faptului că SUA rămân “cea mai stabilă şi sigură” opţiune în ceea ce priveşte creşterea economică şi o eventuală apreciere a monedei naţionale.

    Francul eleveţian a scăzut cu aproximativ 4% vineri faţă de dolar şi euro, după ce joi s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro. La 12:21, ora României, francul se tranzacţiona la 1,0208 unităţi pentru un euro.

    Dolarul se tranzacţiona la 1,1626 unităţi/euro la 12:22, ora României, după ce pe parcursul şedinţei de joi s-a apreciat cu 1,3% şi a ajuns la 1,1568 unităţi/euro, cel mai puternic nivel din noiembrie 2003 până în prezent.

    De altfel, analiştii contactaţi de Bloomberg estimează că moneda euro se va deprecia până la 1,15 dolari până la finalul acestui an.

    Banca Naţională a Elveţiei a decis joi să renunţe la plafonul cursului de schimb de minimum 1,2 franci pe euro, măsură pe care instituţia a adoptat-o în luna septembrie 2011. În urma anunţului, francul s-a apreciat puternic faţă de dolar şi euro, fiind tranzacţionat la 92 de centime pentru un euro şi 81 de centime pentru un dolar.

  • Paul (PNL): Conducerea BNR să fie audiată în Cameră, în criza creditelor în franci elveţieni

    Ea a spus că această audiere ar trebui să se facă “cât mai repede”, arătând că, dacă există voinţa majorităţii parlamentare, aceasta s-ar putea întâmpla înainte de 1 februarie, într-o sesiune extraordinară.

    “PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură”, a mai spus prim-vicepreşedintele PNL.

    Ea a susţint că, spre exemplu, un român care are un credit şi o rată lunară de 400 de franci trebuie să scoată din buzunar “de pe o zi pe alta”, din cauza cursului de schimb, o sumă egală cu cea pentru un plin de benzină.

    “Un român creditat în franci, care are o rată lunară de 400 de franci se vede nevoit să scoată din buzunar cu aproape 240 de lei mai mult de pe o zi pe alta, în urma unei mişcări artificiale, brutale a cursului de schimb. E echivalentul unui plin de benzină”, a explicat Paul, secretar al Comisie de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.

    Băncile trebuie să evalueze individual cazurile pentru creditele în franci elveţieni şi să găsească soluţii împreună cu fiecare client în parte, aşa cum Banca Naţională a “încurajat întotdeauna” instituţiile de credit, a declarat vineri pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat că Banca Naţională nu poate interveni cu reglementări care să afecteze piaţa liberă, reluând ideea că impactul aprecierii francului elveţian asupra sistemului bancar nu poate fi major.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale, informaţie confirmată ulterior de premier.

    Cursul francului elveţian anunţat de banca centrală a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim. Astfel, referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.


     

  • Aprecierea record a francului a dus bursa elveţiană la cea mai drastică scăderere din ultimii 27 ani

    Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Mişcarea Băncii Eleveţiei, care a hotărât să eliminie plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, a inversat şi trendul marilor burse europene, care au trecut pe scădere. Astfel, indicele DAX al bursei din Frankfurt a coborât cu 0,5%, iar indicele FTSE al bursei din Londra a scăzut cu 0,6%.

    “Rata minimă de schimb valutar a fost introdusă într-o perioadă de supraevaluare excepţională a francului elveţian şi de incertitudine pe pieţele financiare. Moneda euro s-a depreciat cosiderabil faţă de dolarul american, ceea ce a determinat scăderea francului elveţian faţă de dolar. În această situaţie, banca a concluzionat că menţinerea ratei de schimb valutar pentru francul elveţian faţă de euro nu mai este justificată“, se arată într-un comunicat al Băncii Nationale a Elveţiei.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei. Ulterior, moneda eleveţiană se tranzacţiona la 1,04135 unităţi pentru un euro la 11:43 (13;43 ora României) la Zurich.

    Banca centrală a Elveţiei a decis în luna septembrie a anului 2011 să nu permită aprecierea francului peste paritatea de 1,2 unităţi/euro.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni, conform Financial Times.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    “Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză de astăzi. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

     

  • Aprecierea record a francului a dus bursa elveţiană la cea mai drastică scăderere din ultimii 27 ani

    Acţiunile băncii Credit Suisse au scăzut cu 15,1%, în timp ce titlurile producătorului de ciment Holcim au coborât cu 11,6%. De asemenea, acţiunile producătorului de bunuri de lux Richemont au scăzut cu 14,7%, iar cele ale producătorului de medicamente Actelion, cu 14,3%.

    Mişcarea Băncii Eleveţiei, care a hotărât să eliminie plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, a inversat şi trendul marilor burse europene, care au trecut pe scădere. Astfel, indicele DAX al bursei din Frankfurt a coborât cu 0,5%, iar indicele FTSE al bursei din Londra a scăzut cu 0,6%.

    “Rata minimă de schimb valutar a fost introdusă într-o perioadă de supraevaluare excepţională a francului elveţian şi de incertitudine pe pieţele financiare. Moneda euro s-a depreciat cosiderabil faţă de dolarul american, ceea ce a determinat scăderea francului elveţian faţă de dolar. În această situaţie, banca a concluzionat că menţinerea ratei de schimb valutar pentru francul elveţian faţă de euro nu mai este justificată“, se arată într-un comunicat al Băncii Nationale a Elveţiei.

    Francul s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime pentru un euro, imediat după anunţul Băncii Naţionale a Elveţiei. Ulterior, moneda eleveţiană se tranzacţiona la 1,04135 unităţi pentru un euro la 11:43 (13;43 ora României) la Zurich.

    Banca centrală a Elveţiei a decis în luna septembrie a anului 2011 să nu permită aprecierea francului peste paritatea de 1,2 unităţi/euro.

    Analiştii apreciază că decizia a fost determinată de costurile mari presupuse de intervenţiile în piaţă pe care banca centrală le-a avut în ultimele luni, conform Financial Times.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    “Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară din ultimele zile trebuie să fi costat destul de mult, împingând instituţia spre decizia surpriză de astăzi. Date fiind presiunile puse pe cursul euro/franc, o încălcare accidentală a plafonului minim ar fi afectat mai serios credibilitatea băncii centrale“, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist al băncii Swissquote.

     

  • De ce a ajuns francul elveţian la un nivel record într-o singură zi

    Francul elveţian a crescut cu peste 30% faţă de euro, până la un nivel record, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar, considerând că existenţa sa nu mai este justificată.

    Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut joi cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, nivel record, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Francul elveţian s-a apreciat pentru că banca centrală a încheiat perioada de trei ani în care a menţinut plafonul cursului de schimb de minimum 1,20 franci pe euro şi a redus rata dobânzii la depozitele la vedere peste o anumită limită. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care doar cu o lună în urmă, când Banca Naţională a Elveţiei a introdus rate negative, banca a indicat că plafonul este „aici pentru a rămâne”.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro. Decizia a venit doar o săptămână înainte ca factorii de decizie ai politicilor Băncii Centrale Europene să se întâlnească pentru a discuta achiziţionarea de obligaţiuni de stat, o mişcare ce ar putea adăuga presiuni asupra francului în raport cu euro.

  • De ce a ajuns francul elveţian la un nivel record într-o singură zi

    Francul elveţian a crescut cu peste 30% faţă de euro, până la un nivel record, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar, considerând că existenţa sa nu mai este justificată.

    Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut joi cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, nivel record, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Francul elveţian s-a apreciat pentru că banca centrală a încheiat perioada de trei ani în care a menţinut plafonul cursului de schimb de minimum 1,20 franci pe euro şi a redus rata dobânzii la depozitele la vedere peste o anumită limită. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care doar cu o lună în urmă, când Banca Naţională a Elveţiei a introdus rate negative, banca a indicat că plafonul este „aici pentru a rămâne”.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro. Decizia a venit doar o săptămână înainte ca factorii de decizie ai politicilor Băncii Centrale Europene să se întâlnească pentru a discuta achiziţionarea de obligaţiuni de stat, o mişcare ce ar putea adăuga presiuni asupra francului în raport cu euro.

  • Francul elveţian explodează şi trece de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro. Ieri francul costa 3,74 lei

    Într-o mişcare surpriză, banca centrală a încheiat perioada de trei ani în care a menţinut plafonul cursului de schimb de minimum 1,20 franci pe euro şi a redus rata dobânzii la depozitele la vedere peste o anumită limită. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care doar cu o lună în urmă, când Banca Naţională a Elveţiei a introdus rate negative, banca a indicat că plafonul este „aici pentru a rămâne”.

    Francul a ajuns astfel la un record faţă de euro şi a crescut la cel mai înalt nivel în mai mult de trei ani faţă de dolar în urma anunţului făcut astăzi, iar stocurile elveţiene s-au prăbuşit.

    Francul se tranzacţiona la 92 de centime pentru un euro la Londra, la 9:53, după ce a atins nivelul record de 85,17 centime pentru un euro. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate.

    Francul elveţian s-a apreciat cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record. Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut astfel cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, nivel record, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    Decizia a venit doar o săptămână înainte ca factorii de decizie ai politicilor Băncii Centrale Europene să se întâlnească pentru a discuta achiziţionarea de obligaţiuni de stat, o mişcare ce ar putea adăuga presiuni asupra francului în raport cu euro.

  • Francul elveţian explodează şi trece de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro. Ieri francul costa 3,74 lei

    Într-o mişcare surpriză, banca centrală a încheiat perioada de trei ani în care a menţinut plafonul cursului de schimb de minimum 1,20 franci pe euro şi a redus rata dobânzii la depozitele la vedere peste o anumită limită. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care doar cu o lună în urmă, când Banca Naţională a Elveţiei a introdus rate negative, banca a indicat că plafonul este „aici pentru a rămâne”.

    Francul a ajuns astfel la un record faţă de euro şi a crescut la cel mai înalt nivel în mai mult de trei ani faţă de dolar în urma anunţului făcut astăzi, iar stocurile elveţiene s-au prăbuşit.

    Francul se tranzacţiona la 92 de centime pentru un euro la Londra, la 9:53, după ce a atins nivelul record de 85,17 centime pentru un euro. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate.

    Francul elveţian s-a apreciat cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record. Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut astfel cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, nivel record, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    Decizia a venit doar o săptămână înainte ca factorii de decizie ai politicilor Băncii Centrale Europene să se întâlnească pentru a discuta achiziţionarea de obligaţiuni de stat, o mişcare ce ar putea adăuga presiuni asupra francului în raport cu euro.