BusinessMagazin

Tag: fost sef

  • Uber pentru servicii în casă

    „La ora actuală avem 1.698 de feexeri în aplicaţie şi peste 20.000 de descărcări ale acesteia. Noi am lansat acum aproape două luni aplicaţia, suntem la început. Este o construcţie continuă pentru că este ceva viu – am plecat cu un produs şi deja am trecut prin două trei variante în ultimele şase luni. Credem că oraşe precum Bucureşti şi cele mari din ţară au un potenţial pe care noi l-am dimensionat destul de mare în această piaţă care va fi ocupată de o tehnologie similară pe termen lung”, a declarat Eusediu Margasoiu, CEO şi cofondator al Feexers, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Deşi aplicaţia mobilă a fost lansată recent, ideea proiectului s-a conturat în urmă cu circa doi ani, timp în care echipa fondatoare a Feexers a găsit aproape 7.000 de specialişti în Bucureşti. „A fost o muncă de vreo doi ani de zile undeva sub nivelul mării ca să scoatem la suprafaţă aceşti specialişti”, a punctat el.
    Cum a pornit însă proiectul Feexers? „Am vrut să dezvoltăm o aplicaţie gen Uber pentru servicii în casă. Am crezut că reinventăm roata. Într-o săptămână am aflat că există multe roţi în lume, în special în SUA. Dar asta nu ne-a oprit, ci ne-a motivat, ne-am inspirat de acolo şi am început să croim acest proiect cu resurse proprii. Până anul trecut, când ne-am dat seama că avem nevoie de gaz pe foc ca să ardă bine proiectul şi aşa am apelat la investitori, la diferiţi vectori de investiţii”, a relatat Margasoiu.
    Compania din spatele Feexers a primit anul trecut o finanţare de 0,5 milioane de euro de la fondul de investiţii Gapminder, Andrei Pitiş, Roca X şi de la fondatorii Secom. Gapminder a ajuns astfel la o participaţie de peste 7% din companie, în timp ce fondatorii au păstrat o cotă de 63% din firmă. Tranzacţia din 2019 a avut loc sub forma unei majorări de capital de 45.300 lei, cu o primă de emisiune de 0,5 milioane de euro euro (2,37 mil. lei), dintre care 0,2 milioane de euro au reprezentat contribuţia Gapminder, conform datelor din Monitorul Oficial. Fondul Roca X şi Lucia Costea au contribuit cu câte aproximativ 0,14 mil. euro. Andrei Pitiş a adus de asemenea aproximativ 30.000 de euro. Fondatorii Feexers au gândit de la început proiectul la nivel global, planul fiind să se extindă pe minimum 10 pieţe din regiune în următorii 5 ani. „Noi am studiat, am făcut focus grupuri şi în afara ţării şi am gândit aplicaţia global plecând de la «naming». Am avut vreo 24 de variante de nume, am testat, am făcut cercetare, am făcut poziţionare, segmentare, tot ce trebuie. Noi gândim aplicaţia mare – vrem ca în cinci ani să fim prezenţi în 10-15 ţări din Europa Centrală şi de Est“, a menţionat Margasoiu.
    Pentru a-şi atinge ţinta de extindere în afara României, start-up-ul are în continuare nevoie de finanţare. De asemenea, Feexers va mai adăuga pe parcurs şi alte servicii. „Ne-am gândit la casă din toate punctele de vedere, dar, evident, nu poţi să demarezi un asemenea proiect cu 200 de servicii. Am plecat cu cele care au o anumită frecvenţă şi penetrare în piaţă. Şi aici vorbim de instalatori, de electricieni, vorbim de amenajări interioare şi ca să punem puţină sare şi puţin piper am introdus o categorie oarecum perpendiculară – beauty, sau personal care”, a precizat el.
    În prezent, în domeniul transportului din România există o serie de soluţii de mobilitate precum Uber, Bolt, Yango, Clever / Free Now, GetPony, Lime, Wolf, Flow, Spark sau CityLink. De asemenea, pe piaţa de comenzi online de mâncare sunt active diverse servicii cum ar fi Uber Eats, Takeaway, Glovo, Foodpanda sau Bringo.
    „Este «sânge» mult acolo şi am realizat că există un teritoriu – casa – care este liber la ora actuală chiar dacă există foarte multe platforme web, dar nicio aplicaţie mobilă. Şi ne-am întrebat de ce se întâmplă acest lucru şi am aflat în timp: fiindcă nu este uşor, este greu, este o aplicaţie destul de operaţională, asimetrică, în care poţi să ai puţini profesionişti într-o parte şi foarte mulţi oameni cu nevoi cu o frecvenţă mai mică de utilizare şi pe care ia timp să o construieşti. Într-o piaţă dominată eminamente de culoarea neagră noi vrem să venim cu bidineaua şi să o «albim».” 

    Proiect: DigitalBricks
    Ce face? Soluţie software pentru automatizarea procesului de monitorizare a facturilor dintr-o companie
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Vlad Brătăşanu, fondator Digital Bricks

    Proiect: XVision
    Ce face? Aplicaţie software pentru analiza şi interpretarea automatizată a radiografiilor
    Finanţare totală primită: 100.000 euro
    Necesar de finanţare: 300.000 euro
    Invitat: Ştefan Iarca, cofondator XVision

    Proiect: AntiFragile
    Ce face? Sistem de etichete inteligente pentru monitorizarea coletelor de la distanţă
    Investiţia iniţială: circa 5.000 euro
    Necesar de finanţare: min. 50.000 euro
    Invitat: Andrei Ene, fondator AntiFragile

    Proiect: BIT Benefit
    Ce face? Platformă online de cursuri extra-şcolare dedicată copiilor angajaţilor unei organizaţii
    Investiţia iniţială: 120.000 euro
    Venituri generate până acum: 60.000 euro
    Invitat: Vlad Dobre, cofondator BIT Benefit

    Proiect: SymphoPay
    Ce face? Platformă de integrare a plăţilor la terminalele de plată cu cardul (POS) de la comercianţi
    Finanţare totală primită: 1,3 milioane euro
    Invitat: Daniel Nicolescu, CEO şi cofondator Symphopay

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Sorin Dimitriu, fostul şef al Camerei de Comerţ Bucureşti, a fost CONDAMNAT la închisoare

    Sorin Dimitriu, care a demisionat recent din funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare, într-un dosar ce viza fraude cu fonduri europene.

    „În baza art. 91 alin. 1 Noul Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, care se calculează conform art. 92 Noul Cod penal”, se arată în minuta Curţii de Apel Bucureşti privind condamnarea lui Dimitriu.

    Decizia este definitivă.

    Instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, îl condamnase pe Dimitriu, la începutul lui 2019, la 4 ani şi o lună de închisoare cu executare.

    Sorin Dimitriu şi-a depus demisia din funcţia de conducere a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a informat, marţi, instituţia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un bancher puternic din Europa a fost găsit mort. El era implicat într-un caz de spălare de bani de peste 200 de miliarde euro

    Fostul şef al Danske Bank în Estonia, Aivar Rehe, a fost găsit mort, potrivit Reuters, care citează un purtător de cuvânt al poliţiei estoniene.

    Poliţia îl caută pe Rehe de luni, de când acesta a dispărut din casa lui din Tallinn, capitala Estoniei.

    Rehe a condus subsidiara estoniană a Danske Bank în perioada 2007-2015.

    Banca este anchetată în mai multe ţări, printre care Statele Unite, Danemarca, Marea Britanie şi Estonia, pentru o serie de plăţi suspecte de 200 miliarde euro, realizate prin micuţa sucursală din Estonia în aceeaşi perioadă în care Rehe a condus instituţia bancară. În această fraudă ar fi implicaţi banii mafiei ruse.

    Rehe a fost un martor într-o anchetă în derulare, însă nu era suspect, transmite biroul procurorului din Estonia.

    În 2018, CEO-ul băncii, Thomas Borgen, a plecat din funcţie după o investigaţie cu privire la aceste plăţi suspecte.

    În luna februarie autorităţile din Estonia le-au dictat celor de la Danske Bank să îşi închidă sucursala din Tallinn înainte de finalul anului.

     

  • Martin Sorrell, fostul şef al WPP, pariază pe influenceri după ce a părăsit una dintre cel mai mari companii de advertising din lume

    S4 Capital, noul vehicul de investiţii al puternicului fost executiv WPP Martin Sorrell, a cumpărat agenţia de marketing cu influenceri denumită IMA, într-o tranzacţie de 10 milioane de euro, potrivit Reuters.

    IMA va fuziona cu MediaMonks, o divizie de conţinut, pentru a-şi spori capacităţile de producţie.

    Fondată în 2010, IMA are 85 de angajaţi cu ajutorul căruia utilizează influenceri – oameni cu acoperire mediatică ridicată – pentru a crea diferite campanii pentru branduri precum Heineken, Samsonite, Under Armour, Pernord Ricard.

    Sorrell a pus bazele vehiculului de investiţii S4 Capital în 2018 după ce a părăsit gigantul de advertising WPP, cea mai mare agenţie din lume, în urma unor plângeri cu privire la potenţiale deturnări de fonduri şi comportament necorespunzător pe banii companiei – acuzaţii pe care le-a negat. 

    „Fuziunea este încă un exemplu cu privire la creşterea pe care o vizăm. Marketingul cu influenceri este un segment important din industria conţinutului de digital marketing şi este o piaţă care se va dubla în dimensiune în următorii trei ani”, spune Sorrell.

     

     

     

     

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    A fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental, care a însemnat totul pentru el.

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”, semn al legăturii indestructibile care se crease în timp. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată.

    Regretatul Cornel Urcan, căci despre el este vorba, a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner de lux, apoi a ajuns director, penru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.
     
    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.
     
    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.
     
    Era un lucru normal chiar şi pentru vremea respectivă, în condiţiile în care, acum, opulenţa copiilor de bani-gata depăşeşte orice limită. Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.
     
    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel. Dar, când stai lângă butoiul cu miere nu poţi să nu te şi lingi un pic pe degete.
     
    Aşa e şi cu Urcan-junior, care conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său (aşa-zisele „pitzipoance” din ziua de azi), iar dimensiunile acestora erau criterii obligatorii, ca şi acum. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.
     
    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.
     
    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat. De atunci, a început calvarul.
     
    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.
     
    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni, scrie renasterea.ro

  • Fostul şef al ANAF: “Asistăm neputincioşi la dezmăţul pe bani publici”

    Fostul şef al ANAF Gelu Ştefan Diaconu a lansat un atac asupra Partidului Social Democrat, acuzându-i pe aceştia că risipesc sume semnificative pentru posturi inutile în administraţia publică.
     
    “Se toaca zeci de milioane de lei anual cu plata a peste 300 de angajaţi ai vamii în birouri vamale care nu realizează NICI MĂCAR O OPERAŢIUNE de vămuire. Puteţi crede asa ceva?”, a scris Gelu Diaconu pe pagina sa de Facebook. “Lăsasem un proiect de HG în 2016 pentru desfiinţarea acestor posturi, proiect aruncat la cosul de gunoi de gloata dragnista bugetofaga, dupa ce reusisera sa-i pacaleasca pe naivii tehnocrati in 2016 ca e nevoie de ele. Stiau ca vor prelua repede puterea si era pacat sa dispara niste posturi numai bune pentru gasca de pilosi si amante.”
     
    El continuă: “Mai mult, au reusit sa-si pregateasca terenul si sa-i pacaleasca pe aceiasi tehnocrati sa infiinteze la nivelul aparatului central vamal o funcţie complet inutila, de tăiat frunze la caini: cea de vicepreşedinte. Apoi, dupa 2016, au mai infiintat si ei inca una de director general adjunct, la fel de inutila. Se toaca astfel lunar, numai pentru aceste doua funcţii, mai mult de o suta de mii de lei pe salariile brute, deplasări în tara şi în străinătate, secretariat, cabinet cu consilieri, şoferi si 3-4 autoturisme avute zilnic la dispoziţie!”
     
    “E strigător la cer şi cu toţii asistam neputincioşi la dezmăţul pe bani publici a hoardei pesediste. Aloooo, pe la parchete mai lucrează cineva? Dacă da, supravegheaţi acest concurs!!!”, încheie fostul şef al ANAF.

     

  • Reza Baqir, un fost şef al FMI pentru România, preia conducerea băncii centrale din Pakistan

    Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.

    Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.

    Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.

    Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.

    Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.

     

  • Reza Baqir, un fost şef al FMI pentru România, preia conducerea băncii centrale din Pakistan

    Economistul pakistanez Reza Baqir, care a condus misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România din 2016 şi până în decembrie 2017, a devenit noul guvernator al băncii centrale din Pakistan, potrivit Reuters.

    Reza Baqir a preluat conducerea băncii centrale într-un moment tesionat, în care naţiunea asiatică încearcă să finalizeze negocierile pentru un bailout din partea FMI, într-o încercare de a evita o criză economică.

    Guvernul pakistanez speră ca ajutorul FMI va stabiliza bugetul şi deficitul de cont curent într-un moment în care economia ţării se confruntă cu o inflaţie ridicată şi cu un declin constant al creşterii economice.

    Baqir a primit un mandat de 3 ani la banca centrală a Pakistanului, la o zi după ce predecesorul său, Tariq Bajwa, a fost demis în mod neaşteptat, alături cu şeful autorităţii fiscale de colectare a taxelor.

    Reza Baqir a devenit şeful misiunii FMI pentru România şi Bulgaria în 2016, înlocuind-o pe Andreea Schaechter. Baqir a fost înlocuit la finalul anului 2017 cu sud-coreeanul Jaewoo Lee.

     

  • Şeful din spatele gigantului Orange este implicat într-un proces de fraudă şi delapidare de 400 de milioane de euro cu un fost şef Adidas

    Stephane Richard, CEO-ul şi preşedintele gigantului francez Orange, este implicat într-un proces a cărui principală ţintă este Bernard Tapie, fostul şef al companiei Adidas, potrivit Bloomberg.

    Francezul nu este actorul principal din procesul care a început săptămâna aceasta în tribunalul din Paris, însă rolul său în fruntea uneia dintre cele mai mari companii de telefonie mobilă din lume atârnă în balanţă.

    Omul de afaceri Bernard Tapie, fost ministru francez şi cunoscut pentru abilitatea de a salva businessuri din faliment – cel mai cunoscut exemplu fiind Adidas, pe care l-a deţinut între 1990 şi 1993 – este acuzat de fraudă şi delapidare.

    CEO-ul Orange alături de alţi patru oameni sunt implicaţi în presupusa schemă condusă de Tapie.

    Richard este acuzat că ar fi ajutat schema de fraudă prin care Tapie a înşelat statul francez cu 403 milioane de euro într-un caz de arbitraj de acum un deceniu.

    Mai mult, Bloomberg scrie că Stephane Richard ar putea demisiona de la Orange dacă este găsit vinovat.

     

     

     

  • Fostul şef al Renault şi Nissan este din nou în libertate

    O instanţă judiciară din Japonia a ordonat, marţi, eliberarea lui Carlos Ghosn în schimbul unei cauţiuni. Tribunalul districtual Tokyo a respins solicitarea Parchetului de menţinere în arest preventiv a lui Carlos Ghosn, aflat în detenţie din 19 noiembrie 2018.
     
    „Sunt nevinovat şi complet determinat să mă apăr într-un proces corect, faţă de aceste acuzaţii nemeritate şi incorecte”, a declarat Ghosn marţi.
     
    Carlos Ghosn, în vârstă de 64 de ani, a părăsit miercuri închisoarea însoţit de paznici. Condiţiile de eliberare pe cauţiune sunt foarte stricte, printre acestea numărându-se şi supravegherea video a locuinţei sale. De asemenea, acesta nu are permisiunea să părăsească oraşul Tokyo, să folosească internetul sau să trimită mesaje.
     
    Conform presei, Carlos Ghosn este acuzat că nu a declarat compensaţii în valoare de 44 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. Dar compania Nissan ar fi avut obligaţia de a raporta compensaţiile în documentele financiare publice. Nissan susţine că un alt membru al conducerii, americanul Greg Kelly, a coordonat planul de compensare.