BusinessMagazin

Tag: fost comisar

  • Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere: Nu cred că ar trebui să privim piaţa muncii din UE ca pe un magazin închis

    „În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potenţialul care există în ţară şi în acelaşi timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din ţările vecine din afara UE“, a declarat fostul oficial european într-un interviu pentru ZF.

    România ar trebui să aibă o po­litică privind forţa de muncă din IT prin care să folo­sească mai bine potenţialul intern dar să nu-şi închidă graniţele nici în faţa specialiştilor din ţările vecine – precum Re­publica Moldova şi Ucraina – care pot aco­peri deficitul puternic de personal, afirmă, într-un interviu pentru ZF Günter Verheugen, fostul comisar european pentru extindere.

    „Nu cred că ar trebui să privim piaţa muncii din UE ca pe un magazin închis. Faptele demografice ne spun că vom avea nevoie de mai multă imigraţie în viitor. Ucraina şi Moldova au acorduri ambiţioase de asociere cu UE şi, dacă totul se desfăşoară conform planului, ambele ţări vor fi integrate complet din punct de vedere economic în viitorul apropiat. Libera circulaţie a forţei de muncă este o parte indispensabilă a pieţei comune“, a răspuns fostul oficial european la întrebarea dacă UE ar trebui să îşi schimbe politicile privind „importul“ forţei de muncă din statele care nu sunt membre pentru a rezolva lipsa imensă de specialişti IT. „În cazul industriei IT din România, cred că aceasta ar trebui să aibă o dublă strategie: să utilizeze mai bine potenţialul care există în ţară şi în acelaşi timp să faciliteze accesul persoanelor calificate din ţările vecine din afara UE“, a afirmat el.

    Întrebat cum evaluează poziţia UE la nivel global din punctul de vedere al lansării şi adoptării de tehnologii inovative, fostul comisar european a declarat că în opinia sa nu se poate spune că Asia şi SUA sunt numărul unu la toate capitolele. „General vorbind, nu putem spune că UE se află în urma Asiei şi a SUA atunci când vine vorba de noile tehnologii. În unele zone, ţările UE continuă să se poziţioneze în faţă, iar în alte sectoare UE rămâne în urmă. Un bun exemplu este industria automobilelor sau întregul sector al soluţiilor de mobilitate. Este foarte posibil ca maşina viitorului să nu fie dezvoltată pentru prima dată în UE.“ Soluţia pentru o poziţie mai bună a UE stă în educaţie şi investiţii, a adăugat el. „Se ştie de mulţi ani ce trebuie să facem: avem nevoie de o educaţie mai bună, de o forţă de muncă mai calificată şi de mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare. În secolul XXI, inovaţia tehnologică nu este creaţia unui singur geniu, ci un proces care necesită strategie, cheltuieli şi organizare. Cred că UE ar trebui să-şi concentreze politica de inovare asupra creării dispoziţiilor bugetare pentru cele mai importante tehnologii, indispensabile în ceea ce priveşte competitivitatea în deceniile viitoare.“

    Verheugen a oferit acest interviu în contextul participării sale, luna viitoare, la Bucureşti, la cea de-a şasea ediţie a Microsoft Business Summit, un eveniment anual dedicat dedicat tehnologiei pentru mediul de business, care va avea loc în data de 6 noiembrie, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Bucureşti.

     

    Ce a mai declarat Günter Verheugen despre:

    ♦ ce ar schimba ceva la felul în care s-a derulat extinderea UE în anii 2000 – Mi-am pus şi eu aceeaşi întrebare foarte des şi am găsit un singur principiu care ar trebui schimbat, ca lecţie din care avem de învăţat. Extinderea din 2004/2007 a fost foarte strictă în sensul că aşa-numitul „acquis comunitar“, întregul set de reguli şi norme UE, trebuie adoptat şi pus în aplicare pe deplin în cel mai rapid mod posibil. Astăzi, aş recomanda o flexibilitate mai dezvoltată şi o oportunitate mai mare oferită statelor membre noi care să dispună de mai mult spaţiu în vederea stabilirii propriilor priorităţi.

    ♦ unificarea digitală a Europei – Nu cred că ar trebui să avem o diviziune digitală în UE. Oamenii ar trebui să aibă aceleaşi oportunităţi digitale peste tot. În final, este vorba despre modul în care prioritizăm cheltuielile publice. În opinia mea, ar trebui să fie o prioritate principală în ceea ce priveşte bugetul UE. Beneficiul este evident: unificarea digitală înseamnă o productivitate mai mare şi o poziţie mai puternică pe pieţele UE şi cele globale.

    ♦ Brexit – Brexitul, cu sau fără un tratat de retragere, nu poate avea decât un impact negativ atât asupra economiei britanice, cât şi asupra economiei UE în ansamblu. În unele zone, pierderile vor fi mai vizibile decât în altele.

    Dacă este adevărat că start-up-urile din ţările UE preferă să îşi aibă baza la Londra, trebuie să analizăm motivul pentru care aleg acest lucru. Ce condiţii-cadru sunt mai avantajoase în Londra decât, să spunem, în Bucureşti sau Berlin? Dacă putem îmbunătăţi aceste condiţii, trebuie să o facem.

    ♦ o revenire a protecţionismului în comerţul mondial – Riscul este unul evident. Nu avem niciun motiv să ne complacem în această situaţie şi nu ar trebui să credem că preşedintele Trump este doar un accident şi că ne vom întoarce la treburile obişnuite după încheierea mandatului său. Faptul că ultima rundă a comerţului mondial, aşa-numita rundă Doha, nu a fost încheiată cu succes a reprezentat deja un semnal puternic de avertizare. Chiar şi înainte de Trump, sistemul comercial global prezenta deficienţe. Ca parte a Europei, noi trebuie să rămânem fermi pe poziţii şi să apăram ideea de liber schimb. Avem nevoie de un nou efort puternic pentru a crea condiţii de concurenţă echitabile, care să ţină seama de nevoile şi interesele ţărilor în curs de dezvoltare.

    ♦ ce schimbări ar trebui să facă UE – Aşa cum am menţionat, comerţul liber este cea mai bună opţiune pe care o avem. Însă,  trebuie să fim conştienţi de faptul că comerţul liber înseamnă concurenţă, iar concurenţa creează schimbări structurale, indiferent dacă ne place acest lucru sau nu. Unul dintre motivele care au dus la creşterea naţionalismului şi populismului în UE este faptul că mulţi oameni se tem de prea multă schimbare. Se tem că vor pierde. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să încerce mult mai hotărât să ofere alternative pentru cei care îşi vor pierde locurile de muncă. Problema va fi din ce în ce mai urgentă ca rezultat al AI (inteligenţei artificiale), digitalizării şi robotizării.

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2018

     

     

  • Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

    Ideea unui guvern de tehnocraţi a fost vehiculată de multe ori în România:de fiecare dată când un guvern performează sub aşteptări, prima soluţie este cea a unui guvern de specialişti neafiliaţi politic. De fiecare dată când membrii executivului au fost implicaţi într-un scandal, dată fiind apartenenţa lor politică, soluţia oferită este cea a unui guvern de tehnocraţi.

    Acesta a fost cazul şi în luna noiembrie, după ce Victor Ponta şi-a depus mandatul în urma tragediei din clubul Colectiv. Deşi PSD a cerut să rămână la guvernare, prin vocea lui Liviu Dragnea, preşedintele Iohannis a decis să îl nominalizeze ca premier pe Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Ştirea a fost primită bine de români, care au văzut în Cioloş un profesionist neafiliat politic.
    Şi presa internaţională a primit bine vestea noului învestirii noului guvern, titrând că acesta vine pe fondul unor ample mişcări sociale. „România are un nou guvern de tehnocraţi proeuropeni“, au scris cei de la Agenţia France Presse, în vreme ce AFP a notat că „parlamentul României a acordat votul de învestitură guvernului fostului comisar european Dacian Cioloş, care are un an la dispoziţie pentru a-şi demonstra abilităţile în faţa cetăţenilor încă şocaţi de tragedia produsă într-un club de noapte, pe fondul corupţiei endemice“. Şi Bloomberg a amintit că este primul guvern tehnocrat al României.

    „Parlamentul României a acordat votul de încredere primului cabinet tehnocrat al ţării, condus de premierul Dacian Cioloş“, subliniază Bloomberg. „Predecesorul premierului Dacian Cioloş, Victor Ponta (de stânga), a demisionat pe 4 noiembrie, cedând furiei publice după incendiul într-un club de noapte soldat cu 56 de morţi, eveniment care a declanşat o campanie de proteste sub sloganul «corupţia ucide». Ponta este acuzat de fals în înscrisuri şi spălare de bani“, au comentat cei de la Reuters.

    Primele probleme pentru premierul Dacian Cioloş au apărut însă chiar de la momentul propunerilor sale pentru miniştri. Cioloş a decis să nu îl mai includă în cabinetul său pe Andrei Baciu, de 29 de ani, pe care îl propusese pentru postul de ministru al sănătăţii, decizia fiind luată în urma controverselor apărute în spaţiul public. Mai exact, după anunţul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu, pe Facebook au început să circule fotografii în care viitorul ministru apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici şi manageri de spitale s-au declarat contrariaţi la aflarea veştii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al sănătăţii, motivând că acesta nu are nici pregătirea şi nici experienţa necesare pentru a conduce o instituţie publică de dimensiunea şi cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.

    Nu a fost singura nominalizare retrasă, premierul luând aceeaşi decizie şi în cazul Ministerului justiţiei: „Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul justiţiei din guvern, într-un an foarte important pentru menţinerea credibilităţii activităţii justiţiei, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu“, a scris Cioloş pe contul său de Facebook. Motivul a fost prestaţia slabă a Cristinei Guseth din timpul audierilor parlamentare, când a ezitat la mai multe întrebări referitoare la sistemul de imunităţi.
    Programul de guvernare prezentat în faţa Parlamentului s-a concentrat, în mare parte, pe rezolvarea problemelor pe termen scurt. „În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”, notează documentul. Guvernul condus de Cioloş a luat în calcul şi faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale şi parlamentare, iar acest lucru duce, în mod tradiţional, la creşterea cheltuielilor; astfel, în programul de guvernare, unul dintre obiective este „evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral”.

    Numeroase controverse în mediul online au fost stârnite şi de prima fotografie de grup a guvernului, una dintre critici vizând faptul că doamnele care deţin funcţii de ministru au fost aşezate pe rândurile din spate. Premierul s-a declarat deranjat de fotografia de grup, dar a precizat că acesta a fost protocolul. Cioloş a adăugat că fotografia de grup a miniştrilor va fi refăcută. „Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toţi miniştrii la şedinţa de guvern, o să refacem poza şi, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în faţă, pentru că oamenii care au făcut aceste observaţii au avut dreptate“, a spus el.

    Primul test al guvernului, realizarea bugetului pe 2016, a reprezentat un nou moment delicat. După ce în primă fază a anunţat căbiserica nu va mai primi fonduri suplimentare din vistieria statului, atrăgând o reacţie de aprobare din partea societăţii civile, Dacian Cioloş a discutat la telefon cu patriarhul Daniel, dându-i asigurări că salariile preoţilor vor creşte şi că statul va sprijini investiţiile importante ale Bisericii. Finanţele mai arată că guvernul finanţează în continuare lăcaşurile de cult româneşti de peste graniţe, doar Schitul Prodromu de la Muntele Athos urmând să primească 1,3 milioane lei.

    Guvernul Cioloş a programat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiţi în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 miliarde euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creştere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace. Mizând pe o creştere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buget, rămânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilităţii, de 2,95% din PIB pe standardul european de contabilitate ESA, şi 2,8% din PIB pe lichidităţi.

    Prima lună de activitate a guvernului de tehnocraţi nu a fost, deci, lipsită de stângăcii sau decizii bizare. Provocările încep însă abia acum pentru Dacian Cioloş şi ceilalţi specialişti din cel de-al 17-lea guvern al României.
     

  • România riscă să nu atragă fondurile UE pentru 2014-2020 dacă nu creşte performanţa administraţiei

     “Comisia Europeană ne-a cerut deja o nouă strategie de îmbunătăţire a capacităţii administrative şi implementarea acestei strategii. Această cerinţă este o condiţie ex-ante de utilizare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Dacă până la sfârşitul lui 2016 această strategie nu va exista şi lucrurile nu vor fi semnificativ îmbunătăţite, noi vom fi supuşi inclusiv riscului de a nu utiliza pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă fondurile alocate României”, a afirmat Orban la o conferinţă organizată la BNR cu tema “România în tabloul de bord al UE”.

    El a arătat că o capacitate administrativă scăzută generează rezultate puternic negative, reprezentând o problemă majoră a României din punctul de vedere al Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro