BusinessMagazin

Tag: Fosile

  • Tot internetul se revoltă după ce fosilele unui pui de T-Rex au fost scoase la vânzare pe eBay pentru 3 milioane de dolari

    Fosilele unui pui de T-Rex sunt vândute pe eBay pentru aproape 3 milioane de dolari, ceea ce a stârnit un val de revolută pe întreg internetul, dar mai ales printre comunităţile ştiinţifice, potrivit CNBC.

    Fosilele vechi de 68 de milioane de ani sunt scoase la vânzare de un vânător de fosile pe nume Alan Detrich, cu opţiunea de a fi achiziţionate pe loc pentru suma de 2.95 milioane dolari.

    Anunţul de vânzare susţine că artefactul este „cel mai probabil singurul pui de T-Rex din lume”, adăugând că specimenul are un corp de 4,5 metri şi un craniu de peste jumătate de metru.

    „Acest Rex a fost un carnivor extrem de periculos. Este o oportunitate rară să vedem un pui de Rex. Histologia ne arată că avea aproximativ 4 ani în momentul morţii. Reconstrucţia craniului a fost realizată de Curatorul Palenotologic de la Natural History Museum din Florida”, se arată în anunţ.

    Potrivit The Guardian, Detrich a împrumutat fosilele Muzeului de Istorie Naturală de la Universitatea din Kansas în 2017, unde erau acestea expuse în momentul în care a fost realizată fotografia pentru anunţul publicat pe eBay. Scheletul a fost descoperit de Detrich în 2013 şi a devenit proprietate personală.

    Leonard Krishtalka, directorul Institutului de Biodiversitate de la Universitatea din Kansas a declarat la începutul lunii că instituţia nu intermediază vânzarea de specimene către indivizi.

    „În conformitate cu politica noastră, specimenul care ne-a fost împrumutat este eliminat din expoziţie şi returnat proprietarului. L-am rugat pe proprietar să elimine orice asociere cu noi din anunţul de vânzare”, spune el.

    Între timp, mediul ştiinţific ridică întrebări cu privire la etica din spatele vânzării unui astfel de specimen, deoarece acesta reprezintă o parte unică a trecutului umanităţii.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • O nouă descoperire de excepţie în România la marginea unui râu. Elucidează o parte ASCUNSĂ din istoria noastră

    O echipă internaţională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, a descoperit şi a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania, se arată într-un comunicat remis Descoperă de reprezentanţii Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
     
    Din echipa de cercetare au mai făcut parte paleontologi renumiţi la nivel mondial, printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh (Marea Britanie), respectiv Meng Jin şi Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York. 
     
    Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parţial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO.
     
    ”La Litovoi studiile au început din 2014, când a fost descoperit specimenul respectiv (iunie 2014). Mai întâi a urmat prepararea, scanarea prin microtomografie computerizată, apoi studiul propriu-zis al specimenului şi al imaginilor digitale din tomograf”, a declarat  conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava (Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti) pentru Descoperă.
     

  • DESCOPERIREA care răstoarnă tot ce se ştia până în prezent despre specia umană! TEORIA zguduie din temelii lumea ştiinţifică!

    Fosilele recuperate dintr-o veche mină dintr-un munte izolat din Maroc par a dinamita una dintre cele mai durabile teorii privind istoria omului/

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • Descoperirea unor cercetători chinezi explică apariţia oamenilor

    Cercetătorii chinezi au anunţat, recent, o descoperire senzaţională care completează golurile din lanţul evolutiv. Este vorba despre mai multe fosile aparţinând unor creaturi cu blană care locuiau în zonele situate în sudul Chinei acum 34 de milioane de ani şi care clarifică etapele de dezvoltare ale primatelor, grupul din care, mai târziu, s-a constituit specia umană.

    Un studiu publicat în revista „Science” dezvăluie informaţii despre fragmentele remarcabile scoase la iveală de cercetători şi despre cum au apărut oamenii.

    Vezi aici explicaţia pentru apariţia oamenilor

  • Fosilele unei noi specii de hominid, descoperite în Etiopia

    Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature, fosilele au o vechime de 3,4 milioane de ani şi atestă faptul că acei hominizi trăiau în Etiopia în aceeaşi perioadă cu Australopithecus afarensis, specia din care face parte celebra Lucy, al cărei schelet a fost găsit la o distanţă de doar 35 de kilometri, informează site-ul publicaţiei franceze Le Monde. Hominizii din specia Australopithecus deyiremeda erau contemporani, de asemenea, cu mai multe alte specii de hominizi care populau Africa.

    Fosilele au fost descoperite în martie 2011 de o echipă coordonată de Yohannes Haile-Selassie, profesor asociat la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland şi la Universitatea Case Western Reserve, în regiunea Afar, la câteva sute de kilometri nord-est de capitala etiopiană Addis Abeba. Noul tip de hominid este cunoscut doar prin intermediul unor fragmente de maxilar şi câtorva dinţi, care provin cel puţin de la doi indivizi.

    Yohannes Haile-Selassie şi colegii lui consideră că morfologia acestor oseminte îl include pe noul hominid în grupul australopitecilor, dar permite definirea unei specii noi, care a fost denumită “deyiremeda”, care însemnă “rudă apropiată” în limba afar.

    Noua descoperire va complica şi mai mult arborele genealogic al hominizilor din acea epocă – pliocenul mijlociu. Savanţii o “cunoşteau” deja pe Lucy şi pe rudele acesteia, aparţinând speciei Australopithecus afarensis, descendenţi presupuşi din Australopithecus anamensis. Însă există şi Australopithecus bahrelghazali, descoperit de o echipă coordonată de cercetătorul francez Michel Brunet, în Ciad, în 1996. Supranumit “Abel” şi având o vechime de 3,6 milioane de ani, acea specie este cunoscută doar prin intermediul unui maxilar inferior parţial.

    Există însă şi Kenyanthropus platyops, o altă specie, cunoscută prin intermediul unui craniu vechi de 3,4 milioane de ani, descoperit în 2001 în situl Lomekwi – la doar un kilometru de locul în care au fost descoperite, recent, cele mai vechi unelte din piatră cunoscute, create în urmă cu 3,3 milioane de ani.

    Aceleiaşi epoci îi aparţine şi un picior descoperit tot în Etiopia, în 2012, de echipa cercetătorului Haile-Selassie, datând din urmă cu 3,4 milioane de ani. “Din păcate, aceste oseminte şi cele ale hominizilor Australopithecus deyiremeda, găsite în acelaşi sit, nu sunt asociate în mod clar”, iar piciorul solitar nu şi-a găsit deocamdată proprietarul legitim.

    Ramurile arborelui genealogic al oamenilor se încarcă, deci, cu regularitate, cu noi sosiţi, fără ca poziţia unora în raport cu a altora să fie bine delimitată. Lucy, pe care publicul larg o consideră adeseori o strămoaşă directă a omului modern – fapt contestat de cei mai mulţi dintre paleontologi – se vede “împinsă” şi mai mult de acest nou verişor al ei către o ramură moartă. “Indiferent de raporturile de atunci, acum avem o dovadă indiscutabilă a faptului că mai multe specii de hominizi au trăit în acelaşi moment în Africa de Est, cu o mare proximitate geografică între ele”, a spus profesorul Haile-Selassie.

    Cum poate fi explicată o astfel de diversitate în rândul unor animale foarte apropiate pe plan morfologic, într-un ecosistem comun? “O separaţie a nişelor ecologice, implicând o diversitate a preferinţelor alimentare, a strategiilor de căutare a hranei, a alegerii habitatului şi o deplasare a populaţiei ar fi probabil un factor-cheie”, spune Fred Spoor, profesor la University College of London, într-un comentariu care însoţeşte articolul publicat în revista Nature.

  • ”Seminţele putrede ale crizei sunt mereu plantate în vremuri de belşug”.

    ntre ianuarie 2007 şi iunie 2008, preţul energiei fosile a sărit de la 5,2% din PIB-ul mondial la 12,4%, înghiţind încă 7,2% sau echivalentul a 5 trilioane de dolari din PIB-ul global. ”Având în vedere datoria mondială de 250% din PIB, aveam nevoie de o creştere în exces de 300 de puncte de bază în rata de finanţare pentru a ţine pe linia de plutire finanţele mondiale. Da, energia a fost principalul motiv pentru incidentul din 2007-2008, o criză ce a urmat scenariul comun.” Cu toate acestea, adaugă economistul şef al Saxo Bank, situaţia din prezent este un Minsky clasic. Jakobsen mai spune că Hyman Minsky credea că însăşi stabilitatea este destabilizatoare.

    Virtuozul crizei financiare credea că dinamica internă a unui sistem ar putea ea însăşi să genereze un şoc. Pentru că diverşi actori economici (bănci, companii, guverne şi cetăţeni) devin mulţumiţi de sine în vremuri de succes economic. Pe scurt, se culcă pe o ureche, cu gândul că vremurile bune vor dura pe vecie. Efectul net al acestei tendinţe este că riscă din ce în ce mai mult pentru profit. ”Seminţele putrede ale crizei sunt mereu plantate în vremuri de belşug”. Ce fac decidenţii politici şi politicienii într-un asemenea scenariu, se întreabă Steen Jakobsen. Tot el răspunde: acelaşi lucru pe care l-au făcut dintotdeauna. În locul unor acţiuni decisive, trag de timp, încercând să convingă că tacticile lor vor funcţiona. Modul lor de operare este să menţină dobânzi suficient de mici pentru întreţinerea gradului mare de îndatorare. Cu alte cuvinte, pretind că au un plan credibil, dar nu abordează probleme structurale, ci doar câştigă timp.

  • Cum să faci bijuterii din fosile (FOTO)

    Astfel a fost posibilă realizarea unei game de inele şi pandantive din dinţi de mamut de către creatoarea de bijuterii Bibi van der Velden, purtate de vedete precum Kanye West sau de membri ai familiei regale olandeze şi care se pot cumpăra la preţuri de peste o mie de euro.

    O altă creatoare de bijuterii, Monique Pean, a folosit ca material de lucru colţi de morsă preistorică, din care a confecţionat brăţări rigide, pe care doritoarele le pot cumpăra pentru suma de 26.000 de euro.

  • Descoperire inedită în România: Fosilele unui nou tip de reptilă zburătoare, găsite în Sebeş-Glod

    Fragmente din scheletul acestui pterozaur de talie medie au fost descoperite în Sebeş-Glod, în Podişul Transilvaniei, o regiune faimoasă pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani) pe care le adăposteşte, precum cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, broaşte ţestoase şi dinozauri ca Sauropodul pitic (Magyarosaurus dacus) şi Balaurul bondoc (dromaeosaur Balaur), relatează livescience.com.

    Informaţiile au fost făcute publice de cercetători de la Societatea Muzeului Ardelean din România, Universitatea din Southampton, Marea Britanie, şi Museau Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia. Studiul care prezintă noul tip de pterozaur a fost publicat pe 30 ianuarie, online, în jurnalul de ştiinţă PLOS One.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro