BusinessMagazin

Tag: forint

  • Băncile din Ungaria vor fi obligate să le dea înapoi debitorilor în valută între 1.900 şi 3.200 de euro

    Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor de dobânzi şi comisioane sau al modificărilor unilaterale de contracte. Pachetul noii legislaţii bancare a fost aprobat vineri de parlamentul de la Budapesta, urmând ca primele despăgubiri să fie plătite clienţilor în câteva luni, conform lui Antal Rogán, liderul grupului parlamentar al Fidesz, partidul premierului Orban, citat de Portfolio.hu.

    În medie, un deţinător de credite în valută ar putea primi astfel până la finele anului între 1.900 şi 3.200 de euro, iar viitoarele rate de plată vor fi mai mici, ca efect al scăderii dobânzilor, a estimat Rogán. În septembrie, parlamentul va decide în ce formă vor fi plătite despăgubirile şi va fi stabilit prin lege cursul de conversie în forinţi a creditelor în valută. Până atunci, tribunalele va trebui să rezolve cu prioritate procesele deschise de clienţii cu credite în valută contra băncilor, în timp ce procesele deschise de clienţii cu credite în forinţi ar urma să fie soluţionate până în primele luni din 2015.

    Pachetul legislativ cuprinde şi o interdicţie temporară de majorare a dobânzilor, astfel încât, potrivit lui Rogán, Fidesz “nu va permite băncilor să jupoaie şi mai mult oamenii” în cele câteva luni până ce procesele aflate pe rol contra băncilor vor fi soluţionate.

    Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro. Valoarea totală a sumelor datorate de gospodăriile din Ungaria băncilor se situează la cca 10 mld. euro, din care o parte însemnată reprezintă credite ipotecare în franci elveţieni.

    Comisia Europeană a sărit rapid în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiaără. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Cine a conspirat ca să prăbuşească forintul

    Banca a calificat drept “zvonuri răvoitoare şi nefondate” informaţiile apărute în presă la 29 ianuarie care susţineau că Ungaria are dificultăţi în a-şi plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăţi către cumpărătorii unei emisiuni de obligaţiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

    Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% faţă de euro, iar până în prezent n-a reuşit să recupereze toată deprecierea, apărută în condiţiile tendinţei generale de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că reduce ritmul tiparniţei de bani cu care le asigura lichiditate.

    Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituţia va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an şi jumătate spre a stimula economia.

    Unde Gyorgy Matolcsy şi oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că ţările lor sunt victimele unei conspiraţii formate din investitorii speculativi internaţionali care urmăresc să forţeze o majorare a dobânzilor spre a obţine câştig rapid (în cazul Ungariei, la conspiraţie ar participa şi băncile şi instituţiile financiare internaţionale).

    Declaraţia lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda şantajului, spre deosebire de turcii care au cedat aşa de repede. Analiştii băncii germane Commerzbank notează însă că “la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o ţintă, în condiţiile unei volatilităţi puternice a pieţelor”.

  • Greaua moştenire a creditelor în valută apasă Ungaria

    Guvernatorul Gyorgy Matolcsy declarase la 23 iulie că orizontul de reducere a dobânzii se situează între 3 şi 3,5%. Banca s-a ferit să reducă însă dobânda mai mult, încercând să evite astfel pe cât posibil tendinţa generală de părăsire a activelor din pieţele emergente de către investitori, tendinţă la care Ungaria este foarte vulnerabilă, din cauza ponderii mari a îndatorării în valută. Pe parcursul lunii august, forintul s-a depreciat cu 6,5% faţă de euro.

    Deja, pentru a reglementa chestiunea creditelor ipotecare în valută, guvernul studiază în prezent mai multe variante, toate implicând conversia creditelor în forinţi, însoţită fie de o restructurare a termenilor de credit, fie de subvenţii guvernamentale pentru datornici.

    Creditele ipotecare în valută echivalează cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajung la echivalentul a 40% din PIB.

  • Cuţitul lui Viktor Orban şi pâinea FMI

    Este prima decizie importantă de la numirea fostului ministru al economiei, Gyorgy Matolcsy, un susţinător al ideilor în materie ale premierului Viktor Orban, în funcţia de guvernator al băncii centrale. Matolcsy îl înlocuieşte pe Andras Simor, care şi-a terminat mandatul. Simor, fostă oaie neagră în ochii premierului Viktor Orban, dar considerat de creditorii externi şi de Bruxelles un apărător preţios al independenţei băncii centrale în faţa ingerinţelor politice ale guvernului Orban, a plecat să preia un post de vicepreşedinte al BERD.

    Fapt e că de la numirea lui Matolcsy în martie, forintul a căzut sub pragul de 300/euro, astfel încât decizia de reducere a dobânzii a venit natural pentru echipa proaspăt politizată de la banca centrală. FMI a intervenit prompt, cerând Ungariei să oprească relaxarea politicii monetare, spre a evita riscul de “destabilizare a sistemului financiar”.

    Economia Ungariei a scăzut în 2012 cu 1,7%. FMI estimează stagnare pentru 2013, în contextul cererii interne reduse, în timp ce exporturile vor rămâne singura sursă de creştere. Rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 3,7% în ianuarie la 2,8% în februarie. Anul trecut, inflaţia a fost de 5,7%.

  • Ciudăţeniile Ungariei: de fiecare dată când ministrul economiei a vorbit despre politica monetară, forintul s-a depreciat

    Ministrul ungar al economiei György Matolcsy a făcut declaraţii despre direcţia politicii monetare de cinci ori în ultimele 30 de zile şi de fiecare dată forintul s-a depreciat a doua zi. Cea mai accentuată scădere s-a produs joi, iar până luni dimineaţa forintul atinsese minimul ultimelor două luni în raport cu euro, scrie Portfolio.hu. Această ultimă depreciere a fost pusă de guvern pe seama unor recomandări făcute de firma de cercetare a economistului Nouriel Roubini, Roubini Global Economics. Firma şi-a sfătuit clienţii să nu investească în forint, dar nici în alte valute, precum coroana cehă.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Guvernul Ungariei dă vina pe Roubini pentru deprecierea forintului

    Investitorii de pe piaţa financiară speculează împotriva forintului în urma recomandărilor analistului Nouriel Roubini, motiv pentru care moneda ungară se depreciază semnificativ faţă de euro, potrivit Ministerului Economiei de la Budapesta. “Nouriel Roubini, unul dintre cei mai influenţi analişti financiari din lume, a recomandat într-o notă pentru investitori asumarea unei poziţii short (de vânzare) pe forint. Se pare că speculatorii au urmat sfatul şi au început atacul asupra forintului”, spune Ministerul Economiei, citat de Wall Street Journal.

    Mai multe pe zf.ro

  • Săptămâna neagră a ungurilor. De ce îl urăşte Viktor Orban pe guvernatorul băncii centrale

    Legea respectivă, care îl privează pe guvernatorul băncii de dreptul de a-şi numi asistenţii şi adaugă noi membri, numiţi politic, ai consiliului de politică monetară, are la origine nu numai dorinţa guvernului Viktor Orban de a controla banca centrală (deşi nu într-atât încât să cheltuiască pentru necesităţi curente rezervele valutare ale acesteia, aşa cum au circulat zvonuri în ultimele zile), ci şi antipatia premierului Orban faţă de guvernatorul Andras Simor (foto), o veche oaie neagră pentru şeful Fidesz.

    În 2009, pe când era în opoziţie, Orban l-a acuzat pe Simor, precum şi pe diverşi oficiali ai guvernului, că şi-au transferat averile în companii din paradisuri fiscale, ca să le ferească de fiscul ungar. Simor a recunoscut atunci că are o companie înregistrată în Cipru, iar ulterior presa a dezvăluit că din 2007 până în 2008, 850 de milioane de forinţi din declaraţia de avere a lui Simor au dispărut, luând cel mai probabil calea companiei din Cipru, astfel încât guvernatorul nu mai figura în declaraţia din 2008 decât cu 67 de milioane de forinţi. Orban a cerut atunci demisia lui Simor, motivând că un guvernator de bancă centrală nu se cuvine să fie un milionar cu averea în paradisuri fiscale.

    Dincolo de legea privind banca centrală, cauza tensiunilor dintre Ungaria şi FMI-UE se leagă de fapt de toată retorica anti-FMI şi anti-investitori străini a guvernului Orban, notează Danske Bank într-un raport, referindu-se la tendinţa guvernului de a arunca vina pe străini pentru dificultăţile economice ale ţării şi mai ales la deciziile de taxare suplimentară a băncilor sau a companiilor telecom ori la naţionalizarea sistemului de pensii private.

    Întreruperea negocierilor pentru acordul preventiv cu FMI din cauza respectivei legi i-a alarmat pe investitori, în ciuda faptului că fundamentele economice ale ţării s-au îmbunătăţit, notează The Wall Street Journal. Deficitul bugetar a fost redus, balanţa de cont curent este excedentară, iar rezervele valutare sunt mult mai mari decât la vremea crizei din 2008, aşa încât Ungaria nu se află în pericol de incapacitate de plată, în condiţiile în care în februarie va începe rambursarea împrumutului UE-FMI din 2008.

    În cele din urmă, Viktor Orban a cedat şi a anunţat vineri, după o întâlnire organizată la invitaţia lui Andras Simor, că guvernul şi banca centrală vor să încheie de urgenţă un acord de finanţare externă cu FMI şi UE.

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti    “, spune Kopits.

  • Ungaria, prima tinta intr-o noua criza financiara

    Taierea “la sange” a cheltuilelor publice poate duce la
    obtinerea unor aprecieri din partea “doctorilor” (UE si FMI), insa
    nu poate duce la vindecarea “pacientului” muribund care este
    economia ungara. In acest fel se poate descrie situatia in care se
    afla Guvernul ungar, potrivit aprecierilor unor analisti citati de
    catre ziarul britanic The Daily Telegraph.

    In pofida insistentei creditorilor internationali ca este nevoie
    de “masuri dure”, reticenta Cabinetului Viktor Orban de a le
    stabili pare mai justificata decat in cazul altor state. Daca
    Grecia nu avea nicio scuza, caci precedentul Guvern a trimis la
    Bruxelles date false privind deficitul bugetar, Budapesta este deja
    in al cincilea an de “sinceritate”, respectiv de masuri de
    austeritate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ungaria respinge categoric noi masuri de austeritate. Forintul se depreciaza puternic fata de euro

    Matolcsy a afirmat ca executivul de la Budapesta va pastra taxa
    speciala asupra bancilor, aprobata recent pentru o perioada de trei
    ani, si estimeaza ca veniturile bugetului de stat vor creste,
    datorita acestei masuri, cu 200 de miliarde de forinti (720 de
    milioane de euro) numai in 2010, transmite Bloomberg.

    Fondul Monetar International si Uniunea Europeana au suspendat
    in weekend discutiile cu Ungaria privind evaluarea acordului de
    imprumut incheiat la sfarsitul lui 2008, avertizand ca guvernul de
    la Budapesta trebuie sa adopte masuri dure pentru reducerea
    deficitului bugetar.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro