Tag: food

  • Andreea Barbu, Glovo: Avem mulţi parteneri care au închis temporar businessul şi alţii cu care am colaborat activ

    ♦ Platforma de livrări Glovo, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de profil, activează în 26 de centre urbane din toată ţara ♦ În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri ♦ Glovo are peste 1.500 de parteneri activi, printre care McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell.

    Pandemia de Covid-19 a avut un im­pact puternic asupra businessului platfor­me­lor de livrări care au resimţit în prima fază re­ti­cenţa românilor de a cheltui pe produse care nu sunt de strictă necesitate, pentru ca apoi să se remarce un interes tot mai mare pentru shop­pingul online şi pentru livrările la domi­ci­liu. Astfel, impactul a fost negativ în martie, pen­tru ca apoi să se transforme într-unul pozitiv.

    „Pentru noi, pandemia a venit cu o perioadă de scădere urmată de o revenire atunci când discutăm de categoria de food (comenzi de la restaurante – n.red.). În aceas­tă perioadă ne-am ocupat mai mult să ofe­rim soluţii prin care restaurantele să îşi construiască propriul business de livrare ori să se transforme în „dark kitchen“ – modul prin care păstrezi bucătăria restaurantului doar pentru livrări“, spune Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România.

    În aceste luni restaurantele au fost în­chise, singurele operaţiuni posibile fiind cele de comenzi online sau telefonice şi livrări. Puţine restaurante sunt însă cele care au platforme proprii de livrări, care necesită parc auto şi biciclete şi marketing separat. Astfel, majoritatea livrează prin intermediul platformelor specializate.

    „Avem mulţi parteneri care au solicitat închi­derea temporară (a tuturor ope­ra­ţiunilor pe perioada stării de urgenţă şi/ sau alertă – n.red.) şi alţii cu care am colaborat activ pentru a rămâne disponibili în aplicaţie şi pentru a genera vânzări în perioada aceas­ta critică. Suntem într-un trend ascendent şi ne dorim să menţinem acest lucru prin diversitatea produselor pe care le găseşti în aplicaţia Glovo.“

    Spre deosebire de alte platforme care livrează doar mâncare pregătită în localurile din România, de pe platforma Glovo poţi co­manda şi din farmacii, magazine electro-IT sau supermarketuri. De ase­menea, dacă un comerciant nu este listat, poţi trimite un curier la adresa lui. Glovo este activ în Româ­nia de doi ani, perioadă în care apli­caţia a fost descărcată de 1,7 mi­lioa­ne de ori, iar utilizatorii au comandat peste 16,3 mi­lioa­ne de produse, conform datelor trans­mi­se de companie.

    Cele mai multe comenzi merg însă către restaurante, astfel că cele mai coman­date produse sunt burgerii, shaorma, cartofii prăjiţi şi pizza.

    Jucătorii din industria HoReCa spun pe de-o parte că în această perioadă colabo­ra­rea cu platformele specializate i-a ajutat să acopere o plajă mai mare de clienţi. Pe de altă parte, unii proprietari de restau­rante sau executivi din industrie afirmă că tarifele cerute de aceste aplicaţii ajung la 30% din valoarea comenzii, un nivel nesustenabil, astfel că se gândesc să renunţe la colaborare.

    Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România, afirmă că în această perioadă costurile au rămas la acelaşi nivel ca înainte de pandemie.

    „Ce s-a schimbat în pandemie a fost fap­tul că am reuşit cu aceleaşi costuri să aco­pe­rim o nevoie mult mai mare şi acest lucru poate fi tradus prin mai mulţi curieri activi, mai multe locuri de muncă create şi păstra­rea aceluiaşi timp de livrare. O variantă foar­te ieftină este cea în care restaurantele îşi fac livrarea singure, noi oferind o plat­for­mă de marketing cu sute de mii de clienţi.“

    În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri. Glovo are 1.500 de parteneri activi, precum McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell. Compania are de asemenea un parteneriat cu lanţul de hipermarketuri Kaufland, parteneriat extins în toate oraşele în care platforma este prezentă.

    Compania este prezentă în 26 de centre urbane mari şi medii din toată ţara, 22 dintre acestea fiind inaugurate în ultimul an.

    Glovo operează în marile capitale din Europa şi EMEA, precum Roma, Madrid, Paris, Varşovia, Kiev, Nairobi, dar şi în 9 ţări din America de Sud precum Peru, Argentina, Ecuador şi Panama, fiind prezent în peste 257 de oraşe din 33 de state.

    Piaţa platformelor de livrări de mâncare este estimată de ZF la circa 15-20 milioane de lei, iar principalii jucători sunt Glovo şi foodpanda, însă vine puternic din urmă Tazz by eMAG, platformă rebranduită din EuCeMananc. Recent, Uber Eats a ieşit din România, însă locul său a fost ocupat rapid de Bolt Food.

    Glovo a avut în 2018, ultimul an pentru care există date şi primul de funcţionare – incomplet, afaceri de 1,3 mil. lei şi pierderi de 7 mil. lei.

  • De ce nu mai are gust mancarea

    Desi se sustin prin argumentul financiar – legumele si fructele hibride, de import, sunt mult mai ieftine – lipsa gustului este familiara tuturor cumparatorilor de rosii sau de struguri importati. In gastronomie, acest lucru echivaleaza insa cu o catastrofa, pentru ca oricat de ieftin ar fi un fel de mancare din meniul unui restaurant de cinci stele, pretul nu va fi un avantaj in ochii celui care il alege si apoi constata ca mancarea e fada. In arta culinara, meniurile depind de sezonalitate.

    Brânza are o alta consistenta iarna, tot asa cum salata poate sau nu sa fie gustoasa prin prisma ingredientelor utilizate. Si nimeni nu isi doreste sa savureze mereu aceeasi salata, in care numai sosul difera de la o reteta la alta, oricât de spumoasa ar fi conversatia la evenimentul la care a fost invitat.

    Imbatrânirea livezilor, dar si fragmentarea lor prin retrocedare, inchiderea serelor sau cerintele alinierii la normele UE sunt doar câteva dintre motivele declinului inregistrat de soiurile românesti. Insasi notiunea de soi românesc este acum neclara pentru cumparator.

    Astfel, soiurile Ionatan (denumire corecta – Jonathan), Bot de iepure (Starkrimson) si Golden (Golden Delicios) sunt percepute ca mere românesti, originea lor fiind insa americana. Cu adevarat autohtone sunt insa Frumosul de Voinesti sau soiuri ca Generos, Romus si Pionier – sortimente nou-create in statiunile de cercetare, cu un aspect deosebit, gust racoritor si efecte benefice asupra sistemului imunitar.

    Prunul este unul dintre mai cultivati pomi de la noi, inclusiv pentru tuica. Fructul sau are valoarea nutritiva cea mai ridicata din familia pomilor fructiferi, iar prunele românesti sunt usor de recunoscut dupa forma rotunjita, usor sferica, culoarea albastru-vinetiu, pulpa suculenta.

    Vita-de-vie, care odinioara a clasat România pe locul al noualea in ierarhia mondiala la suprafata cultivata, este recunoscuta in afara granitelor pentru soiurile nobile de struguri. Nu pentru multa vreme insa, pentru ca acum se inlocuiesc hectare intregi de soiuri românesti cu variante internationale.

    Leguminoasele au avut parte de aceeasi soarta ca si pomii fructiferi. De la ger, grindina sau inundatii si pana la importul de seminte netestate in România, toate au influentat negativ productivitatea si calitatea culturilor. Importatorii au venit cu legume mari, grase, stralucitoare, care au ajuns sa domine piata. Peste 75% din alimentele comercializate in România sunt de import.

    La randul lor, statiunile de cercetare pomicola – Voinesti, Baneasa, Geoagiu, Pitesti-Maracineni sau legumicola din Vidra si Buzau, unde se dezvolta, se testeaza si se omologheaza soiurile si-au diminuat activitatea si suprafata.

    Aici s-au creat numeroase soiuri românesti (obtinute aici prin incrucisari de soiuri straine sau numai din soiuri românesti). Tot aici ar trebui testate noile seminte sau materiale saditoare din import, pentru a tine la curent producatorii despre soiurile si hibrizii recomandati pentru tara noastra.

    Tendinta producatorilor de a cultiva seminte din import vine din dorinta de a obtine fructe si legume mai mari, mai frumoase si mai rezistente, insa aceasta directie nu e lipsita de riscuri. Soiurile importate in general nu produc seminte, astfel ca trebuie cultivate in fiecare an.

    Pe de alta parte, pentru ca fructele si legumele sa pastreze acel gust deosebit, autentic, trebuie asigurate toate conditiile necesare dezvoltarii optime: temperatura, lumina, umiditate, tratamente contra bolilor si a daunatorilor, folosirea unui material saditor potrivit, lucrari asupra solului. Cand astfel de conditii sunt neglijate, avem de-a face cu produse lipsite de savoare, chiar daca ele sunt cultivate in Romania. Iar cei ce pierd sunt consumatorii, cei care, aflati in fata unui castron de capsuni europene si pere asiatice, abia mai pot sa le deosebeasca gustul.

    Anca Mitu este director general al Privileg Catering