Despre sistemul de pensii private se poate spune aproape orice,
numai ca a fost sustinut de autoritati, nu. Cu toate acestea,
rezultatele pe care fondurile de pensii le-au inregistrat in
ultimii doi ani au fost peste asteptari, iar profitul de 106
milioane de euro, aferent anului 2010, spune multe despre
performantele si solvabilitatea unui sistem care numara peste cinci
milioane de participanti si care administreaza active de peste un
miliard de euro. Vorbim despre noua fonduri de pensii private
obligatorii, care isi impart aceste castiguri. ING este fondul cu
cel mai mare profit net – aproape 40 de milioane de euro, urmat de
AZT Viitorul Tau (Allianz-Tiriac), cu circa 23 de milioane de euro
si Generali Aripi, cu un profit mai mic, de aproximativ opt
milioane de euro. Aceeasi ierarhie a fost respectata si in 2009 pe
segmentul pensiilor private obligatorii, in cazul Pilonului III,
cel al pensiilor facultative, doar liderul ramanand acelasi,
respectiv ING.
Chiar daca mult mai mic, de profit au avut parte si fondurile de
pensii private facultative, care anul trecut au avut un profit
cumulat de aproape sase milioane de euro, in crestere fata de 2009.
Lui ING i-au urmat BCR Prudent si AZT Moderato, cu marje
incomparabil mai mici decat in cazul Pilonului II de Pensii. Este
explicabil, avand in vedere ca vorbim despre un numar mult mai mic
de participanti – 230.000 si ca pensiile facultative sunt mai
degraba un beneficiu extrasalarial oferit de companii angajatilor
decat un instrument de protectie financiara folosit individual, din
proprie initiativa.
Randamentele fondurilor vin de pe urma unui portofoliu
investitional prudent, in care titlurile de stat reprezinta 67,1%
din totalul investitiilor. Actiunile listate, obligatiunile
corporative si conturile bancare reprezinta celelalte trei directii
importante in viziunea directorilor de investitii ale fondurilor de
pensii private obligatorii, potrivit Asociatiei pentru Pensiile
Administrate Privat din Romania (APAPR). Mai exact, potrivit
datelor Ziarului Financiar, fondurile de pensii private au investit
circa 30 de milioane de euro in actiuni straine, precum cele
listate de BMW, Daimler sau Louis Vuitton si in jur de 70 de
milioane de euro in obligatiuni corporatiste, precum cele emise de
bancile britanice Royal Bank of Scotland, Lloyds sau de Bank of
Ireland. In ceea ce priveste plasamentele pe Bursa de la Bucuresti,
cele mai mari investitii s-au facut in actiunile celor cinci
SIF-uri, Petrom si BRD. Exista si fonduri care investesc
contributiile participantilor doar in actiuni romanesti. Fondul
Pensia Viva, administrat de Aviva, fondul BRD si fondul Vital,
administrat de Aegon, si-au construit un portofoliu de investitii
in actiuni listate pe Bursa de la Bucuresti.
O structura similara are si portofoliul investitional de pe
Pilonul III, cu exceptia faptului ca actiunile listate au o pondere
mai mare din total – 17,6%, fata de 14,9%, valoarea aferenta
portofoliilor din Pilonul II.Dincolo de vestile bune privind
rentabilitatea anului 2010, fondurile de pensii private obligatorii
se confrunta si cu probleme. Una dintre cele mai importante este ca
inca sunt destul de multi salariati care nu au bani in conturi.
Peste 275.000 de salariati nu au niciun ban in conturile lor de
pensie privata, deoarece angajatorii nu le-au virat nicio
contributie de la data lansarii acestui sistem, in luna mai 2008,
pana in prezent.
Numarul conturilor goale s-a redus totusi cu 15% in ultimul an,
avand in vedere ca in martie 2010 numarul acestora ajungea la
325.000. Aproape 69% dintre participantii la fondurile obligatorii
aveau in cont mai putin de 225 de euro in martie, in timp ce doar
10% reusisera sa acumuleze o suma mai mare sau egala cu 500 de
euro. In plus, potrivit unui studiu realizat de Aviva in colaborare
cu Deloitte si dat publicitatii in toamna anului trecut, deficitul
pensiilor in Romania ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro,
echivalentul a peste o treime din PIB-ul intregii tari. Calculele
celor de la Aviva arata ca asta inseamna ca fiecare roman in varsta
de pana la 65 de ani, care se pensioneaza in perioada 2011-2015,
trebuie sa economiseasca in medie 3.700 de euro anual pentru a-si
mentine un nivel de trai similar celui dinainte de pensie.
Este foarte putin probabil ca acest lucru sa se intample prea
curand, in conditiile in care asta ar insemna o economie lunara
apropiata de valoarea unui salariu mediu pe economie, insa in
masura in care companiile au reinceput sa faca angajari, fondurile
de pensii, atat cele care administreaza pensiile private
obligatorii, cat si pe cele facultative, au toate sansele sa
raporteze un numar mai mare de participanti si de active. Si,
implicit, cresc sansele ca tot mai multi romani sa beneficieze la
pensie de mai multe surse de venit.