Tag: Fondurile de investiţii

  • Fondurile de private equity din CEE au strâns 1,2 mld. euro în 2024, doar 1% din banii disponibili în Europa pentru fondurile de investiţii

    Fondurile de private equity active în Europa Centrală şi de Est (CEE), regiune care include şi ţările din Balcani, şi statele baltice, dar şi România, printre altele, au strâns anul trecut 1,2 mld. euro. 

    Suma este cu 50% mai mare decât în 2023, dar rămâne a doua cea mai mică din ultimii ani, arată cel mai nou raport al Invest Europe – Asociaţia Fondurilor de Investiţii de pe Bătrânul Continent. 

    Spre comparaţie, doar de fondurile active în Europa, au fost strânşi peste 120 mld. euro. Aşadar, regiunea CEE are o cotă de piaţă de doar 1% în total. Contextul economic, dar şi cel geo­politic şi-au pus amprenta asupra regiunii care rămâne o destinaţie interesantă doar pentru anumiţi jucători.

    În vremuri complicate, investitorii din spatele fondurilor (cei care îşi pun banii la bătaie) caută nu doar „return-uri“ (câştiguri) mari, ci şi destinaţii considerate mai sigure, precum ţările nordice, Franţa sau Germania. 

    Datele Invest Europa arată că doar Marea Britanie şi Irlanda pierd „teren“ când vine vorba de strângerea de fonduri din 2024 versus 2023, în timp ce restul regiunilor sunt pe plus. Contează însă şi despre ce sumă strânsă vorbim. 

    Spre exemplu, cota de piaţă a CEE a ajuns la 1%, în urcare de la 0,6%, dar e totuşi vorba de un total de 1,2 mld. euro pentru de 20 de ţări mai mari sau mici, în frunte cu Polonia şi România.

     

  • Citatul săptămânii. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Fondurile de investiţii au între 500 mil. şi 1 mld. euro pentru România în următorii ani

    „Fondurile de investiţii au între 500 mil. şi 1 mld. euro pentru România în următorii ani. Contextul geopoli-tic şi situaţia economică le îngrijorează, dar tot vor să facă mai multe tranzacţii decât până acum.“

    Szabolcs Nemes, Managing Partner, Roland Berger

  • Fondurile de investiţii au 4 mld. euro de cheltuit în regiune, dar sunt aproape invizibile pe piaţa de M&A din România. Într-o perioadă în care multiple voci spun că fondurile se uită către România şi către regiune, cifrele arată altceva

    Fondurile de investiţii care activează în regiunea ce cuprinde şi România au 4 mld. euro de cheltuit doar în Europa Centrală şi de Est, însă sunt aproape invizibile pe piaţa locală de M&A, arată o analiză ZF.

    „La finalul lui 2023, fondurile de private equity din Europa dispuneau de 410 mld. euro pentru investiţii (termenul folosit e acela de «dry powder» – n. red.). Această sumă reprezintă necesarul pentru 3-4 ani, peste nivelul anterior“, spun analiştii de la Invest Europe, asociaţia europeană a investitorilor financiari.

    Cei mai mulţi bani sunt disponibili în Marea Britanie şi Irlanda – 203 mld. euro, pe când Europei Centrale şi de Est îi e alocată cea mai mică sumă – 4 mld. euro. Această valoare e corelată însă şi cu capitalul pe care fondurile îl au sub administrare aici – 12 mld. euro. Deşi au bani în „buzunare“, investitorii sunt prudenţi, iar asta s-a văzut foarte bine pe piaţa locală în 2024. În România, anul trecut, un an marcat de multiple evenimente interne şi externe, atât economice, cât şi politice, sociale şi geopolitice, s-au semnat 265 de tran­zacţii, cel mai mare număr din ultimii cinci ani, conform EY România.

    Piaţa a fost dominată de investitori strategici (91,3% dintre deal-uri au avut astfel de investitori la cumpărare), în timp ce fondurile de investiţii au fost un actor secundar, dacă nu terţiar, dat fiind că au avut cea mai redusă cotă de piaţă din ultimii şase ani (8,7%).

  • Mazars despre piaţa de M&A din Europa Centrală şi de Est în 2024: Companiile din Ucraina vor să cumpere depozite în Polonia şi România pentru a-şi asigura sustenabilitatea businessului. Fondurile de investiţii scot şi ele mai mulţi bani din buzunare

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a fost a treia cea mai aglomerată din regiune în 2023 (în volum, ca număr de tranzacţii), după Polonia şi Austria, dar înainte de Cehia.

    Regiunea Europei Centrale şi de Est, care cuprinde şi Ro­mâ­nia, va continua să fie pe radarele investitorilor do­mestici şi străini şi în 2024, în pofida climatului economic dificil şi a contextului geopolitic actual, marcat de multiple conflicte armate, arată raportul Investing in CEE al companiei de audit şi consultanţă Mazars, realizat în parteneriat cu platforma Mergermarket. Acest mesaj optimist vine de fapt să confirme o tendinţă pe care analiştii au remarcat-o şi în 2023.

    „Ratele ridicate ale dobânzilor, inflaţia încăpăţânată şi proble­mele geopolitice şi-au pus am­prenta asupra apetitului de fuziuni şi achiziţii. În mod deloc surprinzător, în multe zone ale lumii, piaţa de M&A a scăzut. Totuşi, datele noastre arată că în regiunea Europei Centrale şi de Est lucrurile au stat bine. Deşi a existat un declin atât în volum, cât şi în valoare (e vorba de valoarea cumulată a tranzacţiilor cu valoare declarată public), acesta a fost mai redus decât în multe alte zone din lume“, spune Olivier Degand, CEE financial advisory leader şi managing partner la Mazars în Polonia.

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a fost a treia cea mai aglomerată din regiune în 2023 în volum (ca număr de tranzacţii), după Polonia şi Austria, dar înainte de Cehia.

    Datele din raportul Investing in CEE arată că pe plan local s-au semnat 110 tran­zacţii (doar cele anunţate public), cu 25 mai puţine decât în 2022. În valoare, piaţa s-a mai mult decât dublat (plus 106%) la 4,1 mld. euro. Sunt luate în calcul doar tran­zacţiile în cazul cărora a fost anunţată public valoarea.

    Astfel, cifrele dife­ră de cele comunicate de alte surse, care iau în calcul şi tranzacţiile care nu au fost anunţate public de părţi, şi cele a căror valoare nu este pu­blică, ea fiind uneori estimată de piaţă.

    Totuşi, în România, în 2023, au fost parafate două mega-deal-uri (acorduri de peste 1 mld. euro fiecare), iar ambele au va­loarea declarată. E vorba de preluarea retailerului Profi de către Ahold Delhaize pen­tru 1,3 mld. euro şi achiziţia operaţiu­nilor locale ale Enel de către grecii de la PPC (1,24 mld. euro). Achiziţia Profi a fost cel mai mare acord din regiune pe retail şi bunuri de larg consum, pe când cea care a vizat operaţiunile locale ale Enel a fost a doua din sectorul său, cel al energiei, po­trivit raportului Mazars şi Mergermarket. În acest domeniu au mai fost şi alte acor­duri majore, în România, în 2023. „Piaţa busi­nessurilor de consum este pu­ternică în România. Acest acord (care vizează Profi – n. red.) arată că România şi Europa Centrală şi de Est au poten­ţialul de a dezvolta tranzacţii de acest fel, iar afacerile din zonă pot oferi valoare adăugată pentru fondurile de private equity“, spune Răzvan Butu­ca­ru, partener, financial services & advisory leader la Mazars România.

    El adaugă că în 2023 activitatea de M&A din regiune a fost robustă, volumele şi valorile declarate fiind peste nivelul de dinainte de pandemie (deşi mai reduse decât în 2022).

    „Regiunea s-a descurcat bine, în pofida îngrijorărilor legate de inflaţie, a presiunii pe preţurile din energie şi a conflictului de la graniţă, semn că Europa Centrală şi de Est este o piaţă robustă, care poate face faţă şi poate chiar depăşi provocările.“

    Pentru România, ca de altfel şi pentru Bulgaria, viitorul arată cu atât mai bine cu cât din 2024, din martie, cele două ţări vor intra în Schengen (aerian şi maritim, nu terestru), fapt ce ar putea susţine dezvolta­rea comerţului şi a turismului, potrivit raportului. Pentru piaţa locală, analiştii de la Mazars şi Mergermarket mai văd o serie de motive de optimism.

    Spre exemplu, companiile din Ucraina sunt interesate să cumpere depozite în Polonia şi România pentru a-şi asigura sustenabilitatea businessului.

    „Achiziţiile unor active de acest gen a fost dintotdeauna ceva de dorit, dar în condiţiile actuale ele au devenit o necesitate“, spune Yevgeniya Kopystyanska, Partner al Mazars în Ucraina.

    Dincolo de aceşti investitori strategici, şi cei financiari, adică fondurile de investiţii, sunt tot mai activi.

    „Fondurile de private equity locale şi regionale au continuat să facă dealuri în 2023. Afacerile de familie din Europa Centrale şi de Est sunt un actor important în regiune, iar o bună parte dintre ele sunt în mâinile primei generaţii, cea care le-a fondat după căderea comunismului. Pentru mulţi antreprenori, vânzarea către un fond reprezintă o opţiune mai atrăgătoare decât transferul către membrii familiei. Astfel de acorduri sunt tot mai frecvente“, afirmă Adrian Mihalcea, Director for Transaction Services la Mazars România.

    Aşadar, fondurile locale joacă un rol foarte important în a consolida un mediu de business foarte fragmentat. Executivul adaugă că există multe oportunităţi pentru fondurile de private equity din regiune, care sunt tot mai active.

    „Fondurile locale de PE sunt tot mai dinamice. Vedem că apar tot mai multe fonduri, susţinute de capital local. Ce e şi mai important e că ele se uită şi dincolo de graniţă pentru achiziţii“, adaugă Mihalcea.

    În aceste condiţii, perspectivele pentru piaţa de M&A din România sunt optimiste, la fel şi cele pentru regiunea Europei Centrale şi de Est.

    „Ne aşteptăm la o serie de reduceri de dobânzi în următoarele 12-18 luni. Totodată, evaluărilor companiilor vor începe din nou să crească, dar nu la nivelul de acum doi ani, acela nu era un nivel realist. Există o oportunitate să resetăm piaţa şi să începem de la un nivel mai corect“, conchide Andrija Garofulic, Partner al Mazars în subregiunea Adria inclusă în Europa Centrală şi de Est.

  • Fondurile de investiţii, aceşti rechini de care ai nevoie

    Cu toţii ne mirăm, nu ne vine să credem şi ne întrebăm cum a reuşit UiPath să se listeze la Bursa de la New York şi să valoreze nu mai puţin de 40 de miliarde de dolari (marţi, pe 27 aprilie), iar partea lui Daniel Dines, cofondator, CEO şi imaginea publică a companiei pornite din România, să fie de 8 miliarde de dolari, ajungând în topul Forbes. UiPath are venituri de 600 de milioane de dolari, iar în anul fiscal 2020 a avut pierderi de 90 de milioane de dolari. Până acum, în niciun an nu a înregistrat niciun profit, dar compania valorează pe bursă 40 de miliarde de dolari.

    În 2018, Daniel Dines a oferit câteva sfaturi la conferinţa How to Web, atunci când UiPath era la 2 miliarde de dolari şi toată lumea se întreba de unde a răsărit acest start-up românesc. Cele 22 de sfaturi pe care le-a oferit sunt foarte utile pentru cei care vor să-i calce pe urme.

    A eşuat 8 ani, dar a continuat; poţi să creezi şi să ai cea mai bună tehnologie, dar asta nu înseamnă că ai deja un business; 50% din tehnologia de astăzi a UiPath a fost construită până în 2013 şi până în 2017 nu a avut niciun succes, nu aducea deloc creşteri; a fost nevoie de noroc, de un contract, dar mai mult decât atât, să găsească pe cineva care să-i scoată din celebrul apartament din Delea Veche unde stăteau, să creadă în ei şi în ceea ce făceau şi să le dea bani; cu banii tăi nu poţi să-ţi asumi riscuri mari, aşa că este nevoie să dai părţi din companie pentru a obţine finanţare; dacă nu ar fi fost un Seedcamp de la Londra, care le-a dat la început 1,5 milioane de dolari, dacă nu ar fi fost Dan Lupu, de la fondul de investiţii Earlybird, care să le dea bani şi, mai mult decât atât, să le facă cunoştinţă cu Luciana Lixandru de la fondul de investiţii american Accel, poate UiPath nu ar fi avut succesul de astăzi.

    Aşa că Daniel Dines a fost dispus să dea acţiuni din companie la toate rundele de finanţare pentru a face rost de bani cu care să crească, nu în România, ci la nivel internaţional.

    „Nu poţi construi o companie globală din Bucureşti, un software nu se vinde singur, ai nevoie de marketing şi de vânzări.” Iar toate aceste lucruri costă – şi costă mult.

    Asta îmi aminteşte de o frază spusă de Radu Georgescu, unul dintre primii IT-işti din România care a făcut cunoştinţă cu lumea globală prin vânzarea antivirusului RAV către Microsoft, acum 15 ani: Programatori mai poţi să găseşti, în Moldova, în Ucraina, dar de la un moment dat, cel mai important lucru este echipa de vânzări. De exemplu, Accel a investit din 2017 până în 2021, 172 de milioane de dolari în UiPath şi a ajuns să câştige 5,9 miliarde de dolari. De la un moment dat, fondurile de investiţii, finanţatorii, mai ales dacă sunt nume cunoscute, sunt mult mai importanţi decât produsul în sine (bineînţeles că trebuie să-l ai, ca să ai ce să vinzi), pentru că deschid uşile unei lumi globale, unde poţi să creşti. Să nu ne facem iluzii că un exemplu precum Uipath şi ascensiunea acestei companii poate fi replicat atât de uşor.

    Mult timp, start-up-urile de  tehnologie din România, oamenii din faţa şi din spatele lor, îşi ţineau ideile închise, nu le expuneau public şi nici nu voiau să atragă investitori, fonduri de investiţii, de frică să nu le fure ideea şi în final compania.

    Poate au fost start-up-uri care au realizat o tehnologie mai bună decât UiPath, un produs sau un serviciu mai bun, dar care, dacă a rămas între cei patru pereţi ai unui apartament şi pe un stick, s-a îngropat acolo.

    FintechOS, noul star de tehnologie din România a înţeles cel mai bine acest lucru, cum funcţionează lumea globală – „6 luni de zile l-am curtat pe Dan Lupu de la Earlybird ca să investească în noi”, spune Sergiu Neguţ, directorul operaţional şi financiar al FintechOS, şi unul dintre cofondatorii companiei începute de Teodor Blidăruş. Aşa se face că FintechOS a reuşit să atragă bani – aproape 80 de milioane de dolari – prin trei runde de investiţii, iar compania să valoreze acum 220-240 de milioane de dolari. Dar pentru a ajunge aici, pentru a atrage bani, pentru a avea acces la o lume globală, fondatorii au dat treptat din acţiuni, iar acum nu mai sunt majoritari. Ce nu înţeleg mulţi IT-işti, dezvoltatori şi antreprenori români din tehnologie care au reuşit să creeze ceva este că fondurile de investiţii nu vor să le fure compania, să-i înlăture, nu vor să muncească şi să ia locul fondatorilor, ci doar să facă bani. Poate este greu de acceptat câştigul pe care l-a obţinut Accel din investiţia făcută în UiPath, dar dacă nu ar fi fost ei, dacă nu ar fi fost Earlybird, dacă nu ar fi fost Credo, un fond de investiţii din Cehia, lui Daniel Dines şi echipei lui le-ar fi fost mult mai greu să ajungă cu UiPath unde sunt astăzi.

    „Am început să discut cu aceşti rechini, fondurile de investiţii, şi am avut noroc să-i găsesc pe cei mai buni, au ajuns cei mai buni prieteni ai mei”, a spus Daniel Dines în 2018.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)