BusinessMagazin

Tag: fonduri structurale

  • BERD alocă o finanţare de 2,2 milioane de euro pentru consolidarea sectorului de apă din România

    „Acordul, cu o valoare totală de 2,22 milioane de euro, va fi propus pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică, urmând să se deruleze în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2020, cu implicarea tuturor instituţiilor responsabile: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE), Ministerul Apelor şi Pădurilor, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi Asociaţia Română a Apei”, se arată într-un comunicat al MDRAPFE.

    Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT 2014-2020) are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi eficace a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în România.

    Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru coordonarea, gestionarea şi controlul intervenţiilor finanţate din fondurile structurale, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional Competitivitate (POC).

     

  • Câţi bani a dat şi câţi a luat România de la Uniunea Europeană, în 10 ani de la aderare

    Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor, 40,8 miliarde de euro sunt banii primiţi de la Uniune între 2007 şi 2016 şi 13,8 miliarde de euro reprezintă contribuţia ţării la bugetul comun, cu un sold pozitiv, aşadar, de 27 de miliarde de euro, bani care au mers în toate zo­nele economiei: fermierii au primit 8,9 mi­­li­arde de euro pentru subvenţii agri­cole; în dezvoltarea rurală (canalizări şi drumuri la sate, în special) au mers aproape 8,6 miliarde de euro, fondurile structurale şi de coeziune (drumuri naţionale, căi ferate, sprijin pentru companii private, refacerea infrastruc­turilor instituţionale) au înghiţit peste 17 miliarde de euro, în vreme ce alte 2 miliarde de euro au fost cheltuite în alte forme de sprijin.

    Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 mi­li­arde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.

    Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.

  • Câţi bani a dat şi câţi a luat România de la Uniunea Europeană, în 10 ani de la aderare

    Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 mi­li­arde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.

    Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.

  • Ce se va întâmpla cu cea mai utilă şi dorită listă din România

    În actualul exerciţiu financiar european autorităţile publice, contractante de fonduri structurale şi nu numai, vor folosi aceleaşi practici vechi de verificare a aplicanţilor care vor câştiga procedurile de achiziţii publice, ceea ce va duce, în opinia specialiştilor în achiziţii publice, probabil, la noi cazuri de corupţie şi fraudă.

    Nu sunt puse în discuţie cazurile penale, în care s-au pronunţat instanţele, cazuri la care au acces toţi factorii de decizie şi pe care chiar ghidurile de finanţare le exclud dacă s-au soldat cu o condamnare, ci vorbim despre probleme ca deturnarea de fonduri, nerespectarea termenelor din contractele încheiate cu autorităţile, tergiversarea lucrărilor sau căpuşarea banilor bugetaţi către firme recunoscute neoficial ca făcând parte dintr-un consorţiu abonat la fondurile publice.

    Ce se va întâmpla cu cea mai utilă şi dorită listă din România

  • Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut cu 0,02% în luna aprilie

     Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 6,585 miliarde euro până la 25 aprilie, ceea ce reprezintă o absorbţie curentă de 34,27% din alocarea UE, faţă de 34,25% în luna martie (6,580 de miliarde de euro).

    În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la CE, nivelul a rămas acelaşi ca în luna precedentă: 33,85% (6,504 miliarde de euro).

    Plăţile interne către beneficiari se ridică la 37,91 miliarde de lei (8,55 miliarde de euro), faţă de 33,56 miliarde de lei în martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a încasat într-o singură zi peste 830 de milioane de euro din fonduri structurale şi de coeziune

    „Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    În acest an, Comisia a rambursat ţării noastre peste 900 milioane de euro. Astfel, suma totală returnată a ajuns la aproximativ 6 miliarde de euro, iar rata rambursărilor a depăşit nivelul 31%.

    Rata de absorbţie curentă este în prezent de aproximativ 34%, valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei pentru rambursare fiind de aproape 6,5 miliarde de euro.
     

  • Guvernul vrea să cheltuiască cei mai mulţi bani UE pentru transport, mediu, dezvoltare urbană

    Astfel, pentru infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian) Guvernul vrea să cheltuiască aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru proiecte de mediu – 3 miliarde euro, pentru eficienţă energetică – 270 milioane euro, pentru programe de angajare a tinerilor şi şomerilor – un miliard euro, pentru programele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 250 milioane euro, în timp ce pentru asistenţa socială a persoanelor defavorizate (în principal pentru programe de integrare a romilor) ar urma să fie cheltuite aproximativ un miliard euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum stăm cu absorbţia fondurilor europene şi pe ce se cheltuiesc

    Fondurile absorbite efectiv erau de peste 2,8 mld. euro în intervalul ianuarie-decembrie, de 2,5 ori mai mult decât în 2012. La aceeaşi dată erau în curs 84 de proiecte majore în valoare de 9,8 mld. euro aprobate de Comisia Europeană: 66 în domeniul protecţiei mediului, 17 în transport şi infrastructură şi unul pentru laserul de la Măgurele.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat în această săptămână la Bruxelles că în 2014 România îşi propunere atragerea a 2,8 miliarde de euro din fondurile structurale.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune ajunsese la 30 decembrie la 33,47%, fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%, dar sub obiectivul prognozat de 50% asumat de ministrul Teodorovici. Suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns la aproximativ 6,43 miliarde de euro, la data de 30 decembrie 2013. În perioada 1 ianuarie – 30 decembrie 2013 a fost solicitată Comisiei Europene rambursarea a peste 3,56 mld. euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012.

    Tot la data de 30 decembrie, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012. România a încasat 5,09 mld. euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare. Valoarea fondurilor rambursate României în acest an depăşeşte 2,88 mld. euro, sumă mai mare decât cea încasată în toţi anii din perioada 2007-2012.

    În primele zece luni ale anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creştere a sumelor rambursate de Comisia Europeană tuturor statelor membre: valoarea fondurilor structurale şi de coeziune încasate a fost cu 115% mai mare decât în perioada 2007-2012. La data de 30 decembrie, Comisia Europeană avea de rambursat României o sumă de peste 1,34 miliarde de euro.

  • Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 23,77%. Teodorovici îşi propusese o rată de 50% până în decembrie

     Cea mai mare creştere – aproape 6 procente – se înregistrează pe POS DRU, unde nivelul absorbţiei este de 24,6% (855,19 milioane de euro) în septembrie, faţă de 18,73% (651,17 milioane de euro) în august.

    Pe Programul Operaţional Regional, rata de absorbţie a crescut cu 2,14%, de la 39% (1,453 milioane de euro) în august la 41,14% (1,532 milioane de euro) luna trecută.

    În ceea ce priveşte POS Transport, POS Mediu, PO AT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică) şi PO DCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) creşterea a fost de sub un procent la fiecare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria şi România vor să construiască un al treilea pod peste Dunăre, între Silistra şi Călăraşi

     Cele două ţări vor căuta modalităţi variate de finanţare a proiectului, folosindu-se de fondurile structurale ale UE, Programul de cooperare transfrontalieră şi Strategia Dunării, relatează site-ul Novinite.com.

    Plevneliev şi Băsescu s-au întâlnit cu ocazia celui de-al 18-lea summit anual al liderilor din Europa Centrală şi de Est de la Bratislava, cu o zi înainte de inaugurarea oficială a celui de-al doilea pod peste Dunăre, Calafat-Vidin, dintre cele două ţări.

    Noul pod rutier şi feroviar Calafat-Vidin va fi inaugurat în 14 iunie şi va fi exploatat de o societate mixtă româno-bulgară, iar taxa pentru tranzitarea acestuia va fi de 6 euro, a anunţat, pe 28 mai, la Calafat, ministrul român Transporturilor, Relu Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro