BusinessMagazin

Tag: fonduri nerambursabile

  • Fonduri nerambursabile, cu acoperire de 100% pentru investiţii de maxim 1,5 mil euro. Vezi aici pentru ce

    „Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiţii în infrastructura de irigaţii din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce priveşte modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conştienţi de rolul principal al Agenţiei, acela de a crea instrumente eficiente, din punct de vedere al celor care implementează proiectele de investiţii şi care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor” a precizat Adrian – Ionuţ Chesnoiu, directorul general al AFIR.

    Sprijinul public pentru investiţiile finanţate prin această submăsură este 100% nerambursabil şi nu va depăşi 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare (SPA – Staţii de pompare a apei, SRP – Staţii de repompare).

    „Infrastructura de irigaţii reprezintă un sector vital pentru agricultură şi pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiţii durabile şi de o finanţare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susţine cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigaţii. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigaţii va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei şi creşterea suprafeţelor irigate” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuţ CHESNOIU.

    Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secţiunea Dezbatere publică.

    Ca urmare a modificării fişei submăsurii (sM) 4.3 din PNDR 2014-2020, a crescut suprafaţa acoperită cu sisteme de irigaţii viabile economic de la 823.130 hectare la 1,8 milioane hectare, conform studiului „Actualizarea strategiei investiţiilor în sectorul irigaţiilor”, valoare asumată la nivelul ţării noastre în cadrul Anexei nr. 2 la H.G. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România.

    De asemenea, sunt eligibile investiţiile în modernizarea sistemelor care au ca rezultat mărirea suprafeţei nete irigate.

    Totodată, în sesiunea din acest an, vor putea depune proiecte pentru investiţi în infrastructura secundară de irigaţii, derulate prin PNDR 2014-2020 şi solicitanţii care au depus astfel de proiecte în sesiunile anterioare şi care nu au prezentat proiectul tehnic la data prevăzută în notificarea AFIR.

    Beneficiarii eligibili care pot primi finanţarea pentru a realiza investiţii în infrastructura de irigaţii sunt Organizaţii sau Federaţii ale Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI/ FOUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare.

    Cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor depuse prin sM 4.3I vizează investiţii în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, clădirilor aferente staţiilor de pompare/ repompare/ punere sub presiune sau pentru racordarea la utilităţi, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

    Dintre cheltuielile neeligibile: costurile cu întreţinerea, reparaţiile şi exploatarea investiţiei realizate; costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente şi costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie.

    Ca urmare modificărilor din fişa sM 4.3I s-a actualizat şi un criteriu de eligibilitate în sensul că investiţia vizează o suprafaţă identificată ca viabilă în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România.

    Totodată, în urma modificării HG 226/ 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare al PNDR, pentru investiţiile care prevăd construcţii-montaj, proiectul tehnic de execuţie se avizează acum după semnarea contractului de finanţare de către AFIR.

    Pentru proiectele din arealul ITI – Delta Dunării a fost introdus criteriul de eligibilitate privind obligativitatea solicitantului de a prezenta avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDD DD).

    Principiile de selecţie aferente proiectelor depuse pentru a primi finanţare pentru sM 4.3I se referă la economia de apă (maxim 20 de puncte), la suprafaţa irigată prin proiect (maxim 40 de puncte), la modalitatea de alimentare, respectiv direct de la sursă sau în sistem gravitaţional (maxim 20 de puncte) şi la complementaritatea cu investiţii pentru modernizarea sistemelor de irigaţii în aval (maxim 20 de puncte).

  • Topul piedicilor din calea accesării fondurilor nerambursabile

    Capacitatea redusă a administraţiei de a implementa proiecte viabile este cel mai important motiv pentru care România nu reuşeşte să folosească toţi banii daţi de Comunitatea Europeană, scrie Mediafax

    Potrivit Ministerului Economiei, care este parte – alături de alte 11 ministere – în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni este neadecvarea la noua schemă de accesare a fondurilor UE a administraţiei centrale şi locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum şi complexitatea procedurilor de proiect”.

    Din punctul de vedere al unor autorităţi locale, lipsa personalului specializat şi a unor ghiduri practice explicite completează lista piedicilor care stau în calea accesului comunităţilor la banii europeni.

    Deşi se află la început, inclusiv în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 au apărut breşe în absorbţia completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanţare deschise au generat deja ”economii” – sume pe care beneficiarii au anunţat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • FOCUS: Oraşe, pe datorie: din cinci proiecte, unul suportă corecţii şi afectează bugetul local

    La nivel naţional, sunt zeci de proiecte realizate din fonduri europene care au suferit corecţii fiindcă funcţionarii îndrituiţi să le implementeze au comis greşeli administrative. Corecţiile nu sunt monitorizate la nivel central, însă reprezintă puncte care trag în jos rata reală de absorbţie a fondurilor nerambursabile din fonduri structurale şi de investiţii.

    Aşa se explică de ce, la data de 31 iulie 2016, rata efectivă de absorbţie (suma rambursată de CE) era de 71,76%, rata sumelor încasate, cu tot cu avans, era de 82,81%, iar rata de absorbţie curentă era de 76,69 (suma rezultată din declaraţiile transmise la CE). Nu sunt luate în calcul fondurile nerambursabile puse la dispoziţia membrilor UE de state care sunt în Europa, dar care nu fac parte din Uniune, precum Norvegia, state care şi-au protejat fondurile impunând reguli de rambursare de 100% în cazul sesizării unei nereguli.

    Brăila este unul dintre municipiile fruntaşe în materie de proiecte scrise şi derulate din fonduri nerambursabile în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, dar numărul corecţiilor este la fel de mare ca acela al proiectelor. ”S-au implementat 35 de proiecte cu finanţare din fonduri structurale, valoarea totală a acestora este de 436.137.116,94 lei. Corecţiile aplicate sunt în valoare de 26.544.651,08 lei, inclusiv TVA, pentru proiectele de reabilitare a pasajului pietonal din Piaţa Independenţei (n.r. platoul central pe care se află palatul administrativ al municipiului), modernizarea Bulevardului Dorobanţilor şi reabilitarea zonei de promenadă dintre Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării (n.r. centrul nou, unde au loc toate evenimentele importante din oraş)”, au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei municipiului Brăila, sub semnătura primarului Viorel Marian Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ Oraşe făcute pe datorie: zeci de proiecte din fonduri nerambursabile, denunţate de finanţatori

     Nu există oraş mare din România care să fi luat fonduri structurale şi care să nu fi trecut prin corecţii financiare pentru proiecte, ori prin furcile caudine ale justiţiei, după ce parte din membrii echipelor de implementare, între care chiar aleşi locali au trecut prin anchete penale, iar autorităţile au fost puse în situaţia de a rambursa banii UE. În exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, României i-au fost alocaţi 19.057.658.140 euro din fonduri nerambursabile prin Comunitatea Europeană, iar autorităţile contractante au aplicat şi au solicitat de la CE un avans de 2.105.874.015 euro. La data de 30 iunie 2016, unităţile administrativ-teritoriale şi celelalte autorităţi contractante depuseseră declaraţii de cheltuieli pentru 14.614.605.862 euro, ducând rata de absorbţie la procentul de 76,69%.

    Numai că, la aceeaşi dată, rambursările acceptate de Comisia Europeană erau de 13.049.712.895 euro – potrivit Ministerului Fondurilor Europene – ceea ce înseamnă o rată efectivă de absorbţie de numai 68,47%, deşi rata sumelor încasate de la CE ca avans înseamnă 79,52%, diferenţa fiind încă incertă tocmai fiindcă majoritatea proiectelor este în etapa de monitorizare/ evaluare/ sustenabilitate ori, mai grav, suspendare din motive de fraudă sau litigii aflate pe rolul instanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1 mld. euro pentru proiectele cu fonduri europene nerambursabile

    Volumul creditelor este dat de valoarea facilităţilor destinate implementării proiectelor care au beneficiat de ajutor public nerambursabil în perioada de programare 2007-2013, precum şi de facilităţile aprobate pentru emiterea de scrisori de confort. Activitatea de susţinere a beneficiarilor de fonduri nerambursabile implică atât o gamă completă de produse de creditare destinate fiecărei componente a proiectului de investiţii (scrisoare de confort, scrisoare de garanţie bancară, credit punte, credit de investiţii, linie de TVA), cât şi servicii de consultanţă de specialitate ante şi post implementare şi monitorizarea riguroasă de către bancă a fazei de implementare a proiectului de investiţii.

    Concret, prin acest pachet complex de produse şi servicii, UniCredit Bank a aprobat cofinanţarea contribuţiei private pentru un număr de aproximativ 1.400 de proiecte în cadrul tuturor programelor operaţionale destinate mediului privat. Cea mai mare pondere a înregistrat-o sectorul industrial (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice), cu circa 40%, urmat de agricultură (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), cu 35%, şi de proiectele din cadrul Programului Operaţional Regional, cu 10%. Creditele punte, care au ca sursă de rambursare sumele încasate de la autorităţi, au reprezentat aproximativ 40% din volumul creditelor aprobate, înregistrând valori individuale cuprinse între 20 de mii şi 20 de milioane de euro.

    “Dincolo de semnificaţia pragului valoric, ne bucură componenta calitativă a portofoliului de proiecte finanţate de UniCredit Bank. Am acoperit întreaga tipologie de beneficiari eligibili privaţi şi publici – de la întreprinderi mari şi IMM, până la autorităţi publice locale, ONG, universităţi sau institute de cercetare -, dar şi de proiecte eligibile, de la investiţii în active tangibile şi intangibile şi până la programe precum cele de pescuit sau de cooperare transfrontalieră. Am finanţat proiecte sustenabile, capabile să producă locuri de muncă, rate crescute de eficienţă, plusvaloare pentru companii şi pentru comunităţile în care acestea îşi desfăşoară activitatea – o strategie aliniată abordării băncii de a rămâne alături de clienţii săi pe termen lung, în condiţiile în care creditele de investiţii acordate au maturităţi între trei şi şapte ani”, a declarat Valentin Boldeiu, coordonator al Departamentului pentru fonduri europene din cadrul UniCredit Bank. 

    Şi în perioada de programare financiară 2014 – 2020, UniCredit Bank va continua să sprijine activ companiile beneficiare de finanţări nerambursabile, acordând o importanţă specială segmentului de instrumente financiare finanţate din fonduri europene. Banca analizează în prezent noi oportunităţi de a participa în calitate de intermediar financiar în cadrul unor scheme de garantare oferite de iniţiativele Comisiei Europene (Horizon 2020 – Programul cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene, COSME – Programul de competitivitate pentru întreprinderi şi IMM şi SME Initiative – Iniţiativa pentru IMM), cu sau fără alocare bugetară naţională, ceea ce îi va permite să ofere clienţilor rate de dobândă şi condiţii de garanţii îmbunătăţite.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grupul financiar european cu reţeaua cea mai extinsă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai importante din Europa. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

  • O tânără de 36 de ani este implicata in conducerea businessului de familie cu rulaje de peste 250 de milioane de lei

  • Studiu de caz: Planuri pentru o creştere de 300% din banii micilor întreprinzători

    CONTEXTUL: În 2013, deşi interesul clienţilor pentru sistemele de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) a crescut cu cel puţin 50%, nivelul vânzărilor a rămas constant; cei mai mulţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014, potrivit lui Călin Vlad, director general al Serra Software. Firma crede că în 2014 o cerere crescută pentru soluţii ERP ar putea veni din partea firmelelor din agricultură, producţie, servicii, precum şi din partea celor care accesează fonduri europene pentru informatizare.

    DECIZIA: Serra Software a conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM. Astfel, Călin Vlad spune că în 2014 firma va oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator. Într-o firmă cu cinci angajaţi aşadar, preţul depăşeşte 17.000 de euro.

    EFECTELE: Directorul general al Serra Software se aşteaptă pentru anul în curs la o creştere a cifrei de afaceri de aproape trei ori, de la circa 210.000 de euro în 2013 la aproape 600.000 de euro în 2014. Previziunile se bazează pe contractele semnate la finalul anului trecut, pe noul produs, dar şi pe semnarea de noi contracte cu clienţi cu care firma se află în „negocieri foarte avansate„.

    ANTREPRENORII ROMÂNI RĂMÂN ÎN CONTINUARE GREU DE CONVINS SĂ INVESTEASCĂ ÎN SOLUŢII IT PERFORMANTE. Cu o maşină scumpă te plimbi, te vede lumea, te admiră, în timp ce un soft este ceva virtual. Nu-l simţi, nu-l înţelegi, ci doar investeşti în el. Decizia de a renunţa la programul de contabilitate apare foarte târziu, în unele cazuri chiar şi după un an de raportări obţinute manual în Excel şi după pierderi materiale importante„, spune Călin Vlad, directorul general al Serra Software.

    Firma pe care o conduce integrează soluţii ERP, CRM, human resources, business intelligence şi helpdesk şi are zece angajaţi cu o experienţă de peste 17 ani în implementarea de software economic. „Numărul angajaţilor a crescut în fiecare an în medie cu o treime, creştere pe care o vom respecta şi în anii următori„, adaugă Vlad. Firma a fost fondată în ianuarie 2011, prin desprinderea de EVO Experience Software şi preluarea portofoliului de clienţi Soft1.

    O analiză realizată de Serra Software despre evoluţia pieţei de ERP în 2014 arată că firmele din agricultură, producţie, servicii, precum şi cele care accesează fonduri europene pentru informatizare vor fi în 2014 principalii clienţi ai furnizorilor de soluţii ERP. Sistemul de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) este instrumentul software care ajută la integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este dublu: să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul rapid la orice tip de informaţie utilă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

    „Am trimis şi vom continua să trimitem oferte personalizate tuturor companiilor targetate„, spune Vlad. De pildă, pentru firmele contractante de fonduri europene care au solicitat oferte, acestea sunt întocmite respectând cerinţele din caietele de sarcini. „Am conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM„, afirmă reprezentantul Serra Software.

    POTRIVIT ANALIZEI, PREŢURILE SOLUŢIILOR ERP VOR VARIA ANUL ACESTA ÎNTRE 12.000 EURO ŞI 200.000 EURO, IAR PROIECTELE DE PESTE 200.000 DE EURO VOR APĂREA DOAR SPORADIC. În funcţie de tendinţele pe care le-a identificat, compania şi-a construit un produs special. „În 2014 vom oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii, la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator„, adaugă Călin Vlad.

    El se aşteaptă ca în acest an cifra de afaceri a firmei să crească de aproape trei ori faţă de rezultatele anului trecut, până la circa 600.000 de euro, comparativ cu 210.000 de euro în 2013. „Ne bazăm pe contractele deja semnate la finalul anului 2013, pe noul produs, dar şi pe semnarea unor contracte cu clienţii cu care ne aflăm în negocieri foarte avansate. În plus, vrem să creştem ponderea serviciilor de consultanţă în totalul cifrei de afaceri.„

    VÂNZĂRILE NOI DE SOLUŢII ERP AR PUTEA ATINGE ÎN 2014 VALOAREA DE PESTE
    50 MILIOANE DE EURO, POTRIVIT ESTIMĂRILOR SERRA SOFTWARE, în timp ce piaţa totală, care include contractele de mentenanţă şi vânzările de module şi pentru utilizatori noi, în cazul clienţilor existenţi, se va plasa în jurul a 110 milioane de euro. Totuşi, subliniază Vlad, nevoile pieţei sunt de peste zece ori mai mari. În 2013, vânzările au fost la un nivel similar cu cel din anul anterior, deşi interesul manifestat a fost mai mare cu cel puţin 50%. „Cei mai mulţi clienţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014„, explică directorul general al Serra Software. Rezultatele firmei, care a avut anul trecut 40 de clienţi, au fost în concordanţă cu evoluţia pieţei, iar marja de profit, de la înfiinţare până în prezent, a fost în medie de 19%, conform reprezentanţilor companiei.

    2014 va fi un an de creştere la nivelul întregii pieţe, crede Călin Vlad, care într-un scenariu optimist indică un plus de 20% faţă de 2013. „Observăm în ultima vreme tendinţa clienţilor de a renunţa la soluţii «no name» şi de a opta pentru platforme consacrate. Motivul principal care «obligă» antreprenorii şi companiile medii şi mari să facă investiţii în IT rămâne presiunea competiţiei internaţionale„, spune reprezentantul Serra Software.
     

  • Bruxellesul nu se grăbeşte să ajute România să nu piardă miliarde de euro

    Comisia Europeană amână să adopte măsurile cerute de şefii de stat sau de guverne din UE (la Consiliul European din februarie) care ar face ca România să nu mai rişte să piardă miliarde de euro din fonduri nerambursabile. Comisia are reţineri în a modifica un regulament – modificare cerută de Consiliul European în urmă cu o lună şi jumătate – prin care regula de cheltuire a banilor N+2 (anul în care sunt alocare fondurile plus alţi doi în care mai pot fi cheltuiţi banii) să fie modificată în N+3, ceea ce ar ajuta România să nu piardă banii pe care nu-i cheltuieşte într-un astfel de timp, în cadrul procesului dezangajării automate a fondurilor (nu i-ai cheltuit, nu-i mai primeşti). România trebuie să cheltuiască anul acesta 6,5 mld. euro – tot ce nu cheltuieşte până la această sumă este pierdut în cadrul procedurii de dezangajate, dacă regula N+2 nu se transformâ în N+3 – deşi până în prezent nu a luat de la UE decât 12% (2,2 mld. euro) din totalul fondurilor de aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie între 2007-2013.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • UniCredit Tiriac Bank acorda credite pentru fermierii beneficiari de fonduri nerambursabile

    Banca a semnat in acest sens Conventia Generala cu APIA (Agentia de Plati si Interventie in Agricultura) si Conventii tripartite cu APIA si FGCR (Fondul de Garantare a Creditului Rural).

    De asemenea, UniCredit Tiriac Bank intentioneaza sa semneze in perioada imediat urmatoare Conventia privind finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar in favoarea bunastarii pasarilor, respectiv a bunastarii si protectiei porcinelor.

    Politica Agricola Comuna (PAC) este sustinuta de doua instrumente financiare: 1) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – FEADR, din care este finantat Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si 2) Fondul European de Garantare Agricola – FEGA, care sprijina in special platile directe la hectar (SAPS) si programul de restructurare / reconversie a plantatiilor viticole.
    Pentru SAPS, Romania va beneficia in 2012 de peste 1 miliard de euro din FEGA, iar una dintre prioritatile bancii va fi acordarea de facilitati de finantare fermierilor care vor depune cererea de plata pe suprafata incepand cu data de 1 martie.

    In primii patru ani de la aderare, Romania a beneficiat de fonduri FEGA de peste 2,3 miliarde de euro. Gradul de absorbtie a acestor fonduri a fost usor sub 100%, FEGA fiind in prezent instrumentul financiar european cu cel mai mare grad de absorbtie in Romania.

    Fermierii au beneficiat si de anumite masuri de sprijin finantate din bugetul national, atat aferente sectorului vegetal (Plati Nationale Complementare Directe – PNDC vegetal), cat si zootehnic (PNDC – bovine, PNDC – ovine si caprine, bunastarea pasarilor / porcinelor), care au inregistrat, la randul lor, un grad de absorbtie foarte ridicat.

    UniCredit Tiriac Bank ofera mai multe instrumente de creditare pentru agriculturorii care beneficiaza de fonduri europene si nationale nerambursabile, atat prin facilitati de finantare dedicate asigurarii capitalului de lucru pana la incasarea subventiilor gestionate de APIA, cat si prin credite punte, credite de investitii, scrisori de garantie bancara si scrisori de confort pentru proiecte de investitii prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).

    UniCredit Tiriac Bank, a cincea banca din Romania după valoarea activelor, face parte din reteaua grupului italian UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est si unul dintre cele mai mari din Europa. Banca are circa 544.000 de clienti, pe care ii deserveste prin intermediul a peste 240 de sucursale.

  • Varsam in bugetul UE mai mult decat incasam

    Romania a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 13,89
    miliarde de lei (peste 3,2 miliarde de euro) in perioada 2007 –
    2009, potrivit datelor de la Ministerul de Finante. Pe de alta
    parte, platile efectuate de autoritatile romane din fonduri
    europene de la aderare pana la sfarsitul anului trecut au insumat
    600 de milioane de euro pentru proiectele finantate din fonduri
    structurale si 740 de milioane de euro prin programul destinat
    agriculturii si dezvoltarii rurale.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro