BusinessMagazin

Tag: Fonduri de pensii private

  • Cât au cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din BRD, al treilea jucător din sistemul bancar din România: 16,5%, adică 1,5 mld. lei

    Viitorii pensionari ai României, adică acei salariaţi care în prezent contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar către un fond de pensii private Pilon II, adică în medie 900 de milioane de lei în fiecare lună, au o deţinere de 16,5% din BRD – al treilea jucător din sistemul bancar românesc după Banca Transilvania şi BCR.

    Astfel, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recente rapoarte ale Pilonului II, cele din decembrie 2022, investiţia celor şapte fonduri în acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti ale BRD era de 1,5 miliarde de lei, adică 16,5% din capitalul social al băncii. Spre comparaţie, la final de 2021 Pilonul II avea 16% din bancă, 15,7% la final de 2020 şi 10% la final de 2019, arată datele ZF. Potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar cu privire la deţinerile P2 în acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti publicate într-un articol pe 14 februarie, BRD ocupă locul cinci în clasamentul celor mai mari deţineri în funcţie de valoarea plasamentului.

    Spre comparaţie, primul loc este ocupat de Fondul Proprietatea cu 3,9 mld. lei, Petrom pe doi cu 3,5 mld. lei, Banca Transilvania pe trei cu 3,5 mld. lei, iar Romgaz pe patru cu 2,2 mld. lei.

    BRD, a treia cea mai mare instituţie de credit din România după Banca Transilvania şi BCR, scrie în raportul aferent rezultatelor financiare pentru 2022 publicat la Bursa de Valori Bucureşti că nu va propune acţionarilor dividende din profitul net al anului 2022 pe fondul unor recomandări inclusiv de la BNR. De la început de 2023 acţiunile BRD au plus 2,8% pe o bursă în creştere cu 5,8%.

    „Consiliul de Administraţie al BRD a decis că acordarea de dividende din profitul anului 2022 nu va fi propusă pentru aprobare Adunării Generale a Acţionarilor. Această hotărâre este în concordanţă cu recoman­dările de prudenţă ale Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială şi ale Băncii Naţionale a României“, menţionează BRD.

    „Având în vedere atât persistenţa unui risc ridicat de volatilitate, cât şi faptul că tratamentul temporar în privinţă recu­noaşterii rezervelor din reevaluarea instru­mentelor de datorie contabilizate la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global în fondurile proprii nu se mai aplică începând cu 1 ianuarie 2023, această decizie a fost luată pentru asigurarea unei capacităţi suficiente de creditare în condiţiile respectării indicatorilor reglementari, pe baza permanentă, inclusiv în condiţii de stres sever“.

    Banca a raportat un venit net bancar de 3,5 mld. lei la nivel de grup în 2022, faţă de 3,1 mld. lei în urmă cu un an, şi un profit net de 1,33 mld. lei, în uşoară creştere faţă de anul precedent. BRD are 10 mld. lei capitalizare, iar în ultimele 12 luni acţiunile au minus 30%.

  • Banii câtorva milioane de români, încredinţaţi pentru păstrare unei singure bănci. Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II îşi „parchează“ activele de miliarde de lei la acelaşi depozitar: BRD

    ♦ ASF: Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de ASF.

    Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari inves­ti­tori ai Bursei locale, lucrează cu acelaşi depozitar, respectiv BRD, adică active de miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare către o singură instituţie de credit.

    Astfel, cele mai recente date semestriale, cele de la 30 iunie 2021, arată că Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, NN Pensii, Vital au acelaşi depozitar, în timp ce BRD Pensii figurează în raportul semestrial cu BCR ca depozitar, iar Metropolitan Life cu UniCredit.

    Cu alte cuvinte, un grad de concentrare de circa 70% pentru „parcarea“ la aceeaşi instituţie de credit, adică active de 72 de miliarde de lei din totalul de 87 miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare, unei singure bănci depozitare. Situaţia este surprinzătoare mai ales pentru investitori a căror strategie principală de investiţii este de diversificare a portofoliului.

    Patru depozitari sunt avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru fondurile Pilon II, respectiv BRD, BCR, UniCredit şi Raiffeisen. Alegerea unuia este la latitudinea administratorului, decizia având la bază oferta de servicii şi costurile pentru serviciile oferite, ca în cazul oricărui contract comercial. Pentru fondurile de pensii administrate privat, cheltuielile cu depozitarea activelor sunt suportate de către administratori.

    „Depozitarul este răspunzător faţă de administrator şi faţă de participanţii la fond pentru orice pierderi sau pagube suferite, atât timp cât pierderile ori pagubele au fost cauzate de îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract şi nu poate să garanteze sau să dispună în niciun fel de instrumentele financiare sau de sumele de bani încre­dinţate spre păstrare de către administrator în numele Fondului“, a transmis ASF la solicitarea Ziarului Financiar.

    Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) arată într-o notă publicată pe propriul site că banii din fondurile de pensii private nu sunt ţinuţi de administratori, ci păstraţi de băncile depozitare; aceşti bani sunt proprietatea participanţilor la fond şi pot fi folosiţi doar pentru plata unei pensii private viitoare.

    Societăţile de administrare nu au acces la banii participanţilor şi au doar dreptul de a investi aceşti bani conform legii, prin ordine de investire transmise băncilor depozitare, care execută aceste ordine după un nou control de legalitate.

    Potrivit ASF, administratorul nu poate investi activele fondului de pensii pe care îl administrează în instrumente financiare pentru care depozitarul, societatea-mamă a depozitarului, grupul din care depozitarul face parte sau orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de depozitar este contrapartea tranzacţiei respective, cu câteva excepţii. Printre aceste excepţii sunt cazurile în care acest lucru nu este cunoscut la momentul încheierii tranzacţiei, schimburilor valutare şi a depozitelor la bănci autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

    Bineînţeles, o întrebare care se ridică şi care a fost trimisă de ZF către Autoritate este dacă se impun şi unele măsuri pentru diversificarea băncilor depozitare în relaţie cu administratorii de fonduri de pensii Pilon II. „În situaţia în care, pentru vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare (titluri de stat, obligaţiuni corporative), banca depozitar acţionează în calitatea de contraparte a fondului de pensii private, această tranzacţie nu se poate realiza, fiind încălcate prevederile legale. Acestea sunt măsuri de intervenţie pe care A.S.F. le poate impune prin atribuţiile conferite de reglementări. Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de A.S.F“.

    Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II, cu deţineri cumulate semnificative la companiile listate la Bursa de la Bucureşti, aveau la finalul lunii septembrie din 2021 active totale de 87 mld. lei, în creştere cu 12 miliarde de lei faţă de finele anului 2020, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În termeni procentuali creşterea activelor de la începutul acestui an este de circa 16%.

    Pe de altă parte, pe parcursul lunii septembrie, când Bursa de la Bucureşti s-a apreciat cu aproape 4%, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu aproximativ 800 mil. lei, echivalentul a circa 6%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor ASF şi ale BVB. Fonduril au circa 7,6 milioane de participanţi.

  • Cat au castigat fondurile de pensii dupa primele 11 luni

    Sase din cele 14 fonduri de pensii de pe piata au inregistrat in perioada mai 2008 – aprilie 2009 un randament de peste 10%, iar acestea detin si cea mai mare cota de piata.

    Cele sase fonduri de pensii au 81% din numarul total de participanti la pilonul II si detin 84% din totalul activelor nete. Spre comparatie, potrivit ultimelor date publicate de BNR, dobanda medie la depozitele populatiei in lei pe un termen de un an este de 9,94% – la depozitele existente in sold si de 13,73% – la depozitele nou constituite.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro