Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.) a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, de 4.868.494 lei, adică peste un milion de euro, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Aurel Şaramet, fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În conformitate cu articolul 14, alin. 1 din Legea 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, orice persoană care pretinde un drept de creanţă împotriva Forte Asigurări poate formula o cerere de plată, motivată, în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior.
„Termenul prevăzut de această dispozitie legală, de 90 de zile, se împlineşte în data de 24 aprilie 2017, în cazul societăţii Forte Asigurări. Dispozitia legală prevede şi situaţia în care dreptul de creanţă al creditorului de asigurări s-a născut ulterior datei rămânerii definitive a hotărârii judecatoreşti de faliment, respectiv, ulterior datei de 23 ianuarie 2017. În această situaţie, termenul de 90 de zile se va calcula/aplica de la data naşterii dreptului de creanţă”, precizează FGA, într-un comunicat.
Până la data de 31 martie 2017, FGA a înregistrat 1.206 cereri de plată, atât pentru cele 1.626 de dosare preluate de la Forte Asigurări, cât şi pentru cele 275 de dosare nou-deschise de către Fond.
Până la data de 29 noiembrie 2016, FGA a plătit efectiv 116 milioane de lei creditorilor de asigurări ai societăţii Astra Asigurări. În aceeaşi perioadă, FGA a respins la plată, total sau parţial, 7.055 de cereri de plată. În medie, FGA a aprobat la plată 4.000 de dosare pe lună.
„Din 28 August 2015 – data publicării deciziei ASF 2034/2015 privind închiderea procedurii de redresare financiară prin administrare specială, revocarea administratorului special, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment, precum şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii Asigurare-Reasigurare Astra SA – până la 29 noiembrie 2016, FGA a primit 59.664 de cereri de plată. Cererile au fost depuse atât pentru cele 57.814 dosare de daună preluate iniţial, cât şi pentru cele 13.062 dosare deschise de către Fond, până la 29 noiembrie 2016”, se arată într-un comunicat al FGA.
Fondul a iniţiat, conform legii, plata creanţelor de asigurări cuvenite creditorilor de asigurări ai Astra Asigurări începând cu data de 3 mai 2016, după rămânerea definitivă a deciziei de intrare în faliment a acestui asigurător, pronunţată la data de 28 aprilie 2016.
Pînă la 1 septembrie, FGA a primit 1.193 cereri de plată şi 2.001 cereri de deschidere dosare de daună.
În cazul companiei Forte Asigurări, au fost preluate 1.626 dosare de daună, precum şi 3.220 contracte de asigurare. În perioada menţionată, FGA a primit 229 cereri de plată şi 97 cereri de deschidere dosare de daună.
“Plata dosarelor va fi realizată de către FGA doar după ce instanţa de judecată va stabili, definitiv, falimentul celor doi asigurători, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 coroborat cu art. 266 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.”, se specifică într-un comunicat de vineri al FGA.
Carpatica Asig a intrat în faliment la sfârşitul lunii iulie, la decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară după ce acţionarii companiei au eşuat în a majora capitalul sau a atrage alţi investitori. Înainte de a intra în faliment, Carpatica Asig a stat doi ani în procedură de redresare financiară.
Potrivit ultimelor calcule ale ASF, Carpatica Asig avea nevoie de un capital suplimentar de circa 900 mil. lei (200 mil. euro) pentru a-şi restabili indicatorii de lichiditate şi solvabilitate. Iniţial, la momentul declanşării procedurii de redresare financiară din 2014, calculele indicau un necesar de capital de circa 400 mil. lei.
Păgubiţii asigurătorului Carpatica Asig, în cazul căreia Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis deschiderea procedurii de faliment, pot depune începând de astăzi cereri pentru plata despăgubirilor care li se cuvin la Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA). Plata dosarelor se va realiza însă doar după ce instanţa de judecată va stabili, definitiv, falimentul Carpatica.
Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) ar putea plăti în cazul falimentului Carpatica Asig circa 624 de milioane de lei, potrivit estimărilor preliminare.
Cele 1.310.852 de contracte de asigurare, dintre care 936.089 de poliţe RCA emise de Carpatica Asig rămân în vigoare până la data expirării, informează un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Numărul dosarelor de daună deschise până la data de 31 mai 2016 se ridica la 26.520.
Conform legislaţiei în vigoare, protejarea creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei unui asigurător revine Fondului de Garantare a Asiguraţilor, în limita plafonului de 450.000 de lei pentru un asigurat. Pe baza calculelor experţilor ASF, FGA va suporta, în urma pronunţării falimentului Carpatica Asig, un impact net de până la 624 milioane de lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani ar putea avea o maşină nouă mai uşor ca până acum, dacă programul pregătit de Ministerul Economiei va fi pus în aplicare, scrie Promotor.
Ministerul Economiei pregăteşte un program de garantare a creditelor pentru cumpărarea de maşini noi de către tineri, scrie stirileprotv.ro. Potrivit sursei citate, programul ar urma să se numească „Prima maşină”.
„Generic i-am spus <Prima maşină>. Acest proiect se adresează tinerilor între 18 şi 30 de ani. Săptămâna viitoare vom avea prima întâlnire cu Fondul de garantare şi producătorii, bineînţeles”, a declarat ministrul economiei, Constantin Niţă.
Dacă proiectul va fi pus în aplicare, acesta se va adresa exclusiv pieţei de maşini noi. Astfel, dacă programul „Prima maşină” va fi pus în aplicare, tinerii dornici să-şi cumpere o maşină nouă vor putea face asta prin intermediul unui credit garantat de stat, la fel ca în cazul programului imobiliar „Prima casă”.
Paşii pe care viitorii proprietari trebuie să-i parcurgă sunt următorii: mai întâi se merge la o bancă acceptată în program, unde se depune un dosar cu toate actele necesare şi se obţine o ofertă de finanţare. Apoi, cu actele primite de la bancă se merge la un dealer, unde se plasează o comandă pentru maşina dorită. Dar asta nu e tot, fiindcă dosarul de la bancă şi confirmarea dealerului vor merge la Fondul de garantare, iar abia după ce instituţia va garanta creditul, maşina va putea ieşi din curtea dealerului.
Conform ministrului economiei, programul ar putea începe din toamna lui 2014.
În prezent, dobânzile pentru credite auto şi leasing se încadrează în medie între 10% şi 15% pe an, însă ar urma să scadă pentru achiziţia de maşini noi prin acest program guvernamental.
Creditele vor fi acordate la o dobândă de ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2,50% p.a., la care se adaugă un comision de acordare de maximum 0,7%/an. Perioada de creditare este de maximum 24 luni cu posibilitate prelungirii o singură dată pe o perioadă de maximum 12 luni, fără a depăşi perioada de valabilitate a programului.
BCR are la dispoziţie garanţii de 263 milioane de lei în cadrul programului de garantare a creditelor pentru IMM, în baza cărora poate acorda credite de până la 526 milioane de lei.
Statul, prin Ministerul Finantelor Publice – FNGCIMM, garantează până la 50% din valoarea finanţării, mai puţin dobânzile şi comisioanele, prima de garantare ridicându-se la nivelul de 1,99%/an din valoarea garanţiei.
BCR, cea mai mare bancă din România după active, a avut anul trecut un profit net de 598,7 milioane lei, faţă de o pierdere de 1,22 miliarde lei în 2012, la active în scădere cu 8,9%, la 66,72 miliarde lei.
Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţie deţinută de stat, vrea să ajungă până la sfârşitul anului la un volum de garanţii de 720-730 mil. euro acordate firmelor mici şi mijlocii. Nivelul este uşor peste cel al garanţiilor de anul trecut.
Rolul de instituţie de garantrare al Fondului a devenit mai vizibil abia în perioada de criză, pe măsură ce capacitatea firmelor de a aduce garanţii proprii la bancă s-a diminuat. De exemplu, în 2008 volumul garanţiilor acordate era de circa 170 mil. euro. Fondul are un stoc total de garanţii acordate de circa 900 mil. euro. Cea mai mare parte a garanţiilor sunt acordate pentru credite accesate de firme din comerţ.
umai 8% din garanţii sunt accesate de firme din agricultură, în timp ce jucătorii din industrie au o pondere de 25% din total. Oficialii fondului de garantare spun că intenţionează să-şi reducă expunerea pe comerţ şi să garanteze mai mult activităţile productive. Fondul a plătit anul trecut 40 mil. euro către bănci în contul garanţiilor acordate pentru credite care ulterior au ajuns în default. Aceasta înseamnă un coeficient de default de circa 4%.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013
Aceste tipuri de împrumuturi de la BCR pot fi obţinute de producători agricoli, persoane fizice autorizate sau persoane juridice care prezintă Adeverinţa de înregistrare fermier emisă de APIA prin care se confirmă eligibilitatea acestora la obţinerea finanţării.
Beneficiari de subvenţii APIA se pot adresa oricărei unităţi din reţeaua BCR pentru accesarea acestor tipuri de credit.
BCR a semnat, în acest sens, Convenţiile tripartite cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, cu Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, pentru finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii schemei de plată unică pe suprafaţă SAPS 2013.
Conform APIA, toate convenţiile de acest fel încheiate cu bănci din România prevăd că valoarea creditului este de până la 90% din suma cuvenită din SAPS, denominată în lei. Pentru creditele acordate de bănci până la 29 septembrie inclusiv, cursul valutar este cursul leu/euro comunicat de BCE la data solicitării credtului, iar pentru creditele acordate începând din 30 septembrie inclusiv, cursul este cel comunicat la 30 septembrie. Cursul comunicat de BCE poate fi descărcat de la adresa de la adresa http://ecb.int/stats/exchange/eurofxref/html/index.en.html.
De asemenea, pentru astfel de credite, APIA informează că valoarea dobânzii finale nu poate depăşi ROBOR la 6 luni + 4%, iar comisioanele aferente creditului trebuie să fie în limita de 1%.
BCR, cea mai mare bancă din România după active, a terminat prima jumătate a anului cu un profit de aproape 557 mil. lei, faţă de o pierdere de 125 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor (înainte de provizionare) a scăzut cu 4,3%, până la 50,9 mld. lei. Banca a anunţat că intenţionează să se concentreze asupra creditării în lei, astfel încât să inverseze combinaţia de monede în portofoliului de credite pe termen mediu şi lung si să-şi exploateze capacitatea de autofinanţare în lei.