6 ianuarie 2011. Bilantul anual al Ministerului Sanatatii. “Una
dintre nereusite e aceea ca dubla comanda in sistemul sanitar se
mentine. O singura comanda ar fi mult mai benefica. A avea un
sistem bicefal cu doua institutii care reglementeaza acest domeniu
nu cred ca in momentul actual este benefic.” Cseke Attila isi
reprosa ca nu a reusit sa gestioneze direct banii CNAS, un buget de
patru ori mai mare decat cel al ministerului pe care il conduce.
Intrebat ce l-a oprit sa gestioneze singur fondurile din sanatate,
ministrul a raspuns: “Aceasta este decizia deocamdata. Multumesc
mult” si a parasit sala de conferinte. BUSINESS Magazin a solicitat
ulterior un interviu pentru a discuta pe larg subiectul, iar
raspunsul biroului de presa al institutiei a venit sec: “Am
discutat cu domnul ministru Cseke solicitarea dumneavoastra. Domnul
ministru nu doreste un interviu pe aceasta tema”.
In momentul actual, sumele provenite din colectarea
contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate sunt cheltuite
de CNAS, insa nu intra in gestionarea directa a Casei, ci raman la
Ministerul de Finante, care dispune acordarea fondurilor in functie
de disponibilitatile financiare. Ministrul sanatatii vorbea inca
din octombrie 2010 despre scoaterea Fondului Unic de Asigurari de
Sanatate din administrarea Ministerului Finantelor Publice si
trecerea acestuia in administrarea Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate. Iar CNAS ar urma sa treaca in subordinea Ministerului
Sanatatii unde va fi condusa de un secretar de stat. Scopul il
enunta tot atunci chiar ministrul Cseke Attila: “O colectare total
transparenta. Se vor evita discutiile privind destinatia banilor
pentru sanatate prin intermediari. Va avea un impact pozitiv pentru
societate si va putea fi vizibil si efortul bugetar”. De mentionat,
bugetul Casei de Asigurari e actualmente aprobat de Parlament, iar
presedintele Casei e desemnat de primul-ministru.
“Ministrul nu e specialist in domeniu si i se pare mult mai usor
sa aiba Casa la dispozitia sa. El are o frustrare ca e criticat ca
nu functioneaza sistemul, desi nu poate gestiona discretionar banii
din sanatate”, incepe o discutie, cu BUSINESS Magazin, profesorul
Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. El mai spune
ca banii din sanatate nu sunt condusi de un sistem bicefal,
intrucat Casa functioneaza ca urmare a actelor normative ale
Guvernului si a bugetului stabilit de Parlament, iar CNAS nu are
drept de initiativa legislativa. “Exista totusi o cultura de a avea
totul sau nimic mostenita din vechiul regim”, adauga Astarastoae.
Medicii militeaza pentru varianta in care CNAS ar functiona
autonom, cu membri ai consiliului de administratie alesi direct de
asigurati, de fapt o veche o lege din 1997 care nu a functionat
niciodata. Oficial, pentru ca se cheltuiau prea multi bani pe
alegeri. De fapt, institutia nu ar mai fi avut comanda politica,
iar banii nu s-ar mai fi putut aloca dupa criterii subiective.
“Structura actuala ar trebuie sa functioneze dupa modelul de
business din orice afacere: ministrul sanatatii este CEO-ul, iar
seful Casei este CFO. Ar trebui sa lucreze ca o echipa in
gestionarea banilor din sanatate”, spune Dragos Damian,
presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din
Romania. Insa cata vreme contributia la asigurarile de sanatate a
tot scazut in ultimii ani si a mai venit si criza pe deasupra,
banii nu mai vin la Casa asa cum se intampla in trecut. Asa se face
ca, explica Damian, CNAS nu mai e interesanta pentru ca “nu mai
aduce excedent bugetar” cum se intampla acum doi-trei ani, ci “ia
bani de la buget”. In viziunea sa, ministrul sanatatii vrea sa
aiba, asadar, un control al finantarii, crezand ca va aloca banii
mai eficient. Insa de fapt, problemele s-ar muta de la Casa la
minister. “In loc sa apara Lucian Duta la televizor care sa se
planga de lipsa banilor, va aparea Cseke Attila”, rezuma seful
APMGR. Specialistii intervievati sunt de acord ca ideea ca “trebuie
sa scapam de CNAS ca sa aducem bani la buget” nu va functiona cat
timp sistemul nu e remodelat si nici reformat. Mai intai trebuie
puse la punct chestiuni ca informatizarea, indicatorii de
performanta la toate capitolele si aducerea de resurse din mediul
privat si abia apoi se poate porni discutia despre cine
administreaza banii.
(continuarea in pagina a 2-a)